< Return to Video

ViroScanul lui Joe DeRisi rezolvă mistere medicale

  • 0:00 - 0:03
    Cum putem investiga
  • 0:03 - 0:08
    flora de virusuri care ne înconjoară și să ajutăm medicina?
  • 0:08 - 0:12
    Cum putem transforma cunoștințele noastre de virusologie
  • 0:12 - 0:16
    într-un singur test simplu, portabil pentru stabilirea diagnosticului ?
  • 0:16 - 0:19
    Vreau să transform tot ce știm despre detectarea virusurilor
  • 0:19 - 0:21
    și despre spectrul de virusuri care există
  • 0:21 - 0:24
    într-un mic cip.
  • 0:24 - 0:26
    Când am început să ne gândim la acest proiect -
  • 0:26 - 0:29
    cum să facem un test unic de diagnosticare
  • 0:29 - 0:32
    pentru a analiza toți agenții patogeni simultan -
  • 0:32 - 0:34
    am văzut că există niște probleme.
  • 0:34 - 0:38
    În primul rând, virusurile sunt destul de complexe,
  • 0:38 - 0:42
    și evoluează foarte repede.
  • 0:42 - 0:43
    Acesta este un picornavirus.
  • 0:43 - 0:45
    Picornavirusurile provoacă
  • 0:45 - 0:48
    gripa comună și poliomielita, boli precum acestea.
  • 0:48 - 0:50
    Acum priviți partea exterioară a virusului,
  • 0:50 - 0:53
    unde culoarea galbenă constituie acele părți ale virusului
  • 0:53 - 0:55
    care se dezvoltă foarte, foarte repede,
  • 0:55 - 0:57
    iar părțile albastre nu se dezvoltă foarte rapid.
  • 0:57 - 1:00
    Când oamenii creează reactivi care să detecteze toate virusurile,
  • 1:00 - 1:04
    de obicei, capacitatea lor de a se dezvolta rapid e o problemă,
  • 1:04 - 1:06
    cum putem detecta lucruri care se schimbă mereu?
  • 1:06 - 1:08
    Dar evoluția înseamnă echilibru:
  • 1:08 - 1:12
    unde există schimbări rapide, există și ultra-conservare -
  • 1:12 - 1:14
    lucruri care nu se schimbă aproape niciodată.
  • 1:14 - 1:17
    Am analizat acest lucru cu mai multă atenție,
  • 1:17 - 1:18
    și o să vă arăt concluziile.
  • 1:18 - 1:21
    Poți face asta de acasă, cu ajutorul unui computer.
  • 1:21 - 1:23
    Am luat câteva picornavirusuri,
  • 1:23 - 1:25
    care provoacă gripa comună, poliomielita etc.
  • 1:25 - 1:29
    și le-am separat în segmente mici;
  • 1:29 - 1:32
    am luat primul virus, virusul Coxsackie
  • 1:32 - 1:34
    și l-am separat în mici segmente.
  • 1:34 - 1:36
    Colorez aceste segmente mici în albastru
  • 1:36 - 1:41
    dacă alt virus are o secvența din genom identică
  • 1:41 - 1:42
    cu virusul respectiv.
  • 1:42 - 1:44
    Aceste secvențe de sus -
  • 1:44 - 1:46
    care nici nu codifică proteine -
  • 1:46 - 1:49
    sunt aproape identice la toate aceste virusuri,
  • 1:49 - 1:53
    deci aș putea folosi această secvență ca un marker
  • 1:53 - 1:55
    pentru a detecta un spectru larg de virusuri,
  • 1:55 - 1:58
    fără să fie nevoie să creez un marker pentru fiecare virus.
  • 1:58 - 2:00
    În partea asta, diversitatea e mare:
  • 2:00 - 2:02
    lucrurile evoluează rapid aici.
  • 2:02 - 2:06
    În partea de jos, evoluția e mai lentă, diversitatea mai redusă.
  • 2:06 - 2:08
    Până ajungem aici,
  • 2:08 - 2:10
    la virusul paraliziei acute la albine -
  • 2:10 - 2:12
    probabil că nu te simți bine, ca albină, dacă îl ai -
  • 2:12 - 2:17
    nu e aproape nicio asemănare între acest virus și virusul Coxsackie,
  • 2:17 - 2:21
    dar vă garantez că secvențele conservate cel mai bine
  • 2:21 - 2:23
    printre aceste virusuri din partea dreaptă a ecranului
  • 2:23 - 2:26
    se află în regiunile identice de aici, de sus.
  • 2:26 - 2:29
    Putem încapsula aceste regiuni de ultraconservare
  • 2:29 - 2:32
    de-a lungul evoluției
  • 2:32 - 2:35
    alegând elementele de ADN sau ARN
  • 2:35 - 2:39
    din aceste regiuni pentru a crea reactivi de detecție pe cipurile noastre.
  • 2:39 - 2:42
    Asta am făcut, dar cum punem acest lucru în practică?
  • 2:42 - 2:44
    Multă vreme, când eram doctorand,
  • 2:44 - 2:47
    m-am jucat încercând să creez cipuri ADN -
  • 2:47 - 2:49
    prin imprimarea ADN-ului pe sticlă.
  • 2:49 - 2:50
    Asta e ce vedeți aici:
  • 2:50 - 2:53
    aceste puncte mici constituie ADN lipit pe sticlă,
  • 2:53 - 2:56
    pot să pun mii de astfel de puncte pe cipul nostru de sticlă
  • 2:56 - 2:58
    și să le folosesc drept reactivi de detecție.
  • 2:58 - 3:00
    Am dus cipul la Hewlett-Packard
  • 3:00 - 3:02
    și am analizat un astfel de punct cu microscopul atomic
  • 3:02 - 3:04
    și asta e ce se vede:
  • 3:04 - 3:07
    puteți vedea fragmentele de ADN de pe sticlă.
  • 3:07 - 3:10
    Deci, copiem ADN-ul pe sticlă -
  • 3:10 - 3:14
    firișoarele acelea - și ele vor fi markerii pentru agenții patogeni.
  • 3:14 - 3:17
    Creez roboți mici în laborator pentru a face aceste cipuri
  • 3:17 - 3:20
    și chiar vreau să răspândesc tehnologia.
  • 3:20 - 3:23
    Dacă ai suficienți bani să cumperi un Camry,
  • 3:23 - 3:25
    poți și tu să construiești un astfel de robot,
  • 3:25 - 3:29
    am pus un manual detaliat, gratuit pe internet,
  • 3:29 - 3:31
    cumperi componente gata făcute -
  • 3:31 - 3:34
    și îți construiești un aparat de detectare a ADN-ului în garaj.
  • 3:34 - 3:37
    Iată secțiunea despre importantul întrerupător de urgență.
  • 3:37 - 3:39
    (Râsete)
  • 3:39 - 3:42
    Fiecare mașină importantă are un buton mare, roșu.
  • 3:42 - 3:44
    De fapt, e destul de simplu.
  • 3:44 - 3:47
    Poți să faci cipuri ADN în garaj
  • 3:47 - 3:51
    și să decodezi câteva programe genetice destul de rapid. E distractiv.
  • 3:51 - 3:52
    (Râsete)
  • 3:52 - 3:56
    Ce am făcut noi - chiar e un proiect interesant -
  • 3:56 - 3:58
    am început prin a face un cip cu virusurile sistemului respirator.
  • 3:58 - 4:00
    Am vorbit despre asta -
  • 4:00 - 4:02
    e acea situație în care te duci într-o clinică
  • 4:02 - 4:04
    și nu ești diagnosticat.
  • 4:04 - 4:06
    Punem toate virusurile sistemului respirator
  • 4:06 - 4:09
    pe un cip și mai adăugăm virusul herpesului ca să fim siguri -
  • 4:09 - 4:10
    adică, de ce nu?
  • 4:10 - 4:12
    Primul lucru pe care îl faci ca om de știință
  • 4:12 - 4:13
    e să te asiguri că lucrurile funcționează.
  • 4:13 - 4:16
    Asta am făcut, am luat celule din culturile celulare
  • 4:16 - 4:18
    și le-am infectat cu diverse virusuri,
  • 4:18 - 4:22
    apoi am colorat acidul nucleic cu material fluorescent,
  • 4:22 - 4:25
    materialul genetic care rezultă din aceste celule de cultură -
  • 4:25 - 4:29
    majoritatea material viral - și le-am pus pe lamelă să vedem unde se lipesc.
  • 4:29 - 4:31
    Dacă secvențele ADN se potrivesc, ele se vor lipi
  • 4:31 - 4:33
    și astfel ne putem uita la acele puncte.
  • 4:33 - 4:35
    Dacă punctele se luminează, știm că acolo e un virus.
  • 4:35 - 4:37
    Cam așa arată un astfel de cip
  • 4:37 - 4:40
    și punctele roșii sunt semnale care provin de la virus.
  • 4:40 - 4:43
    Fiecare punct reprezintă o familie diferită de virusuri,
  • 4:43 - 4:44
    de specii de virusuri.
  • 4:44 - 4:46
    Informația se înțelege greu în acest mod,
  • 4:46 - 4:48
    așa că o voi înregistra sub forma unui cod de bare,
  • 4:48 - 4:52
    grupat pe familii, ca să vedeți rezultatul într-un mod foarte intuitiv.
  • 4:52 - 4:54
    Am prelevat probe de culturi celulare
  • 4:54 - 4:56
    și le-am infectat cu un adenovirus
  • 4:56 - 5:00
    și puteți vedea acest mic cod de bare galben lângă adenovirus.
  • 5:00 - 5:03
    Le-am infectat și cu virusul paragripei de tip 3 -
  • 5:03 - 5:05
    e un paramixovirus - iată un mic cod de bare aici.
  • 5:05 - 5:08
    Apoi am folosit virusul respirator sincitial,
  • 5:08 - 5:10
    marea problemă a creșelor de peste tot -
  • 5:10 - 5:12
    în principiu, e ca boala mucusului nazal.
  • 5:12 - 5:13
    (Râsete)
  • 5:13 - 5:17
    Puteți vedea că acest cod de bare aparține aceleiași familii,
  • 5:17 - 5:19
    dar e diferit de paragripa 3,
  • 5:19 - 5:21
    care provoacă o răceală foarte puternică.
  • 5:21 - 5:24
    Avem urme unice, o amprentă pentru fiecare virus.
  • 5:24 - 5:27
    Virusurile poliomielitei și rinoreei: sunt din aceeași familie, sunt foarte asemănătoare.
  • 5:27 - 5:29
    Rinoreea este răceala comună și știți ce e poliomielita;
  • 5:29 - 5:32
    vedeți că aceste amprente sunt distincte.
  • 5:32 - 5:35
    Și virusul herpesului asociat cu sarcomul lui Kaposi
  • 5:35 - 5:37
    lasă o amprentă clară aici, în partea de jos.
  • 5:37 - 5:39
    Deci, nu o singură dungă sau alt lucru
  • 5:39 - 5:41
    îmi spune că am de-a face cu un virus anume;
  • 5:41 - 5:45
    codul de bare reprezintă, în ansamblul său, întregul virus.
  • 5:45 - 5:47
    Ok, pot vedea virusul rinoreei -
  • 5:47 - 5:49
    iată aici imaginea mărită a codului pentru virusul rinoreei -
  • 5:49 - 5:51
    dar cum rămâne cu diferitele rinovirusuri ?
  • 5:51 - 5:53
    De unde știu despre ce rinovirus e vorba?
  • 5:53 - 5:56
    Există 102 tipuri de gripă comună,
  • 5:56 - 5:59
    sunt doar 102 fiindcă oamenii se plictisesc adunându-le:
  • 5:59 - 6:01
    în fiecare an apar tipuri noi.
  • 6:01 - 6:03
    Aici sunt patru rinovirusuri diferite
  • 6:03 - 6:05
    și puteți vedea cu ochiul liber
  • 6:05 - 6:07
    fără vreun program sofisticat de recunoaștere,
  • 6:07 - 6:09
    fără softuri cu algoritmi de recunoaștere,
  • 6:09 - 6:12
    că puteți distinge aceste coduri de bare, unele de altele.
  • 6:12 - 6:14
    Nu prea joc corect
  • 6:14 - 6:17
    fiindcă știu care e secvența genetică a acestor rinovirusuri
  • 6:17 - 6:18
    și am proiectat cipul
  • 6:18 - 6:20
    special pentru a fi capabil să le deosebească,
  • 6:20 - 6:24
    dar ce facem cu rinovirusurile care nu au fost analizate de un secvențiator genetic?
  • 6:24 - 6:26
    Nu le cunoaștem secvența; tocmai le-am izolat.
  • 6:26 - 6:28
    Aici sunt patru rinovirusuri
  • 6:28 - 6:30
    despre care nu știam nimic -
  • 6:30 - 6:33
    nu le-a analizat nimeni secvența - și puteți vedea
  • 6:33 - 6:35
    că există tipare unice, distincte.
  • 6:35 - 6:38
    E ca și cum ai construi o bibliotecă, reală sau virtuală,
  • 6:38 - 6:40
    cu amprentele fiecărui virus.
  • 6:40 - 6:43
    Dar iar, e prea ușor, nu?
  • 6:43 - 6:45
    Gândiți-vă la culturile celulare: au o tonă de virusuri.
  • 6:45 - 6:47
    Ce se întâmplă în cazul oamenilor?
  • 6:47 - 6:49
    Nu poți controla oamenii, după cum știți probabil.
  • 6:49 - 6:53
    Nu știi ce virusuri se transmit pe o cană prin tuse,
  • 6:53 - 6:56
    probabil e un lucru complex, nu?
  • 6:56 - 6:59
    S-ar putea să fie multe bacterii, mai multe virusuri,
  • 6:59 - 7:01
    care au cu siguranță material genetic.
  • 7:01 - 7:02
    Ce facem acum?
  • 7:02 - 7:04
    Cum realizăm un control pozitiv în acest caz?
  • 7:04 - 7:06
    E destul de simplu.
  • 7:06 - 7:08
    Ăsta-s eu, în timp de mi se fac spălături nazale.
  • 7:08 - 7:13
    Ideea e ca oamenii să fie inoculați experimental cu un virus
  • 7:13 - 7:18
    pentru ca noi - apropo, Comisa de etică și-a dat acordul. Au primit bani.
  • 7:18 - 7:21
    În principiu, inoculăm oamenii
  • 7:21 - 7:22
    cu virusul gripei comune.
  • 7:22 - 7:24
    Sau și mai bine, luăm oamenii
  • 7:24 - 7:25
    chiar de la Urgențe -
  • 7:25 - 7:29
    cu infecții necunoscute ale tractului respirator luate în comunitate.
  • 7:29 - 7:31
    Habar nu aveți ce intră pe ușă.
  • 7:31 - 7:34
    Hai să începem cu un control pozitiv,
  • 7:34 - 7:36
    unde știm că persoana a fost sănătoasă.
  • 7:36 - 7:38
    Li se inoculează virusul pe nas,
  • 7:38 - 7:39
    să vedem ce li se întâmplă.
  • 7:39 - 7:41
    Prima zi: nu se întâmplă nimic.
  • 7:41 - 7:43
    Sunt sănătoși, nu sunt afectați. E uimitor.
  • 7:43 - 7:45
    Am crezut că tractul nazal va fi plin de virusuri
  • 7:45 - 7:46
    chiar și când ești sănătos.
  • 7:46 - 7:48
    E destul de curat. Ești sănătos.
  • 7:48 - 7:52
    Ziua doi: obținem o mostră foarte clară de rinovirus,
  • 7:52 - 7:54
    e foarte similar cu ceea ce obținem în laborator
  • 7:54 - 7:55
    în experimentele pe culturi celulare.
  • 7:55 - 7:58
    E minunat, dar am cam trișat iar, nu?
  • 7:58 - 8:00
    Introducem o tonă de virusuri pe nasul acestui tip.
  • 8:00 - 8:01
    (Râsete)
  • 8:01 - 8:05
    Vreau să spun că am vrut să meargă. Tipul chiar a răcit.
  • 8:05 - 8:09
    Cum rămâne cu oamenii care vin de afară, de pe stradă?
  • 8:09 - 8:11
    Iată doi indivizi reprezentați de codurile lor ADN anonime.
  • 8:11 - 8:15
    Ambii au rinovirusuri; nu am văzut niciodată acest tip de virusuri în laborator.
  • 8:15 - 8:17
    Am creat secvențe cu unele părți din virusurile lor;
  • 8:17 - 8:20
    sunt rinovirusuri noi, nimeni nu le-a mai văzut.
  • 8:20 - 8:22
    Amintiți-vă secvențele păstrate de evoluție
  • 8:22 - 8:24
    pe care le folosim în acest algoritm ne permit să detectăm
  • 8:24 - 8:26
    chiar și virusurile noi, necunoscute,
  • 8:26 - 8:30
    pentru că izolăm ceea ce s-a păstrat de-a lungul evoluției.
  • 8:30 - 8:33
    Iată alt tip. Aici puteți să vă jucați de-a găsitul diagnosticului.
  • 8:33 - 8:35
    Aceste blocuri diferite reprezintă
  • 8:35 - 8:37
    diversele virusuri din familia paramixovirusurilor,
  • 8:37 - 8:38
    deci, poți merge în jos
  • 8:38 - 8:40
    să vedeți unde e semnalul.
  • 8:40 - 8:43
    Nu are jigodie; probabil e de bine.
  • 8:43 - 8:45
    (Râsete)
  • 8:45 - 8:47
    Dar până ajungi la blocul nouă,
  • 8:47 - 8:49
    vezi virusul respirator sincitial.
  • 8:49 - 8:52
    Poate că au copii. Și apoi vezi și subgrupa
  • 8:52 - 8:54
    familiei cu care e înrudit: e VRS de tip B.
  • 8:54 - 8:55
    E minunat, deci.
  • 8:55 - 8:58
    Iată alt pacient căruia i-am luat mostre în două zile diferite -
  • 8:58 - 9:00
    vizite repetate la clinică.
  • 9:00 - 9:03
    Acest individ are paragripă de tip 1,
  • 9:03 - 9:05
    vedeți o mică bandă aici
  • 9:05 - 9:08
    de la virusul Sendai: asta e paragripa la șoareci.
  • 9:08 - 9:12
    Legăturile genetice sunt foarte apropiate aici. E distractiv.
  • 9:12 - 9:13
    Deci, am construit cipul.
  • 9:13 - 9:17
    Am făcut un cip care conține toate virusurile descoperite vreodată.
  • 9:17 - 9:20
    De ce nu? Toate virusurile plantelor, ale insectelor, toate virusurile marine.
  • 9:20 - 9:22
    Orice am putut scoate de la Banca de Gene,
  • 9:22 - 9:24
    locul unde sunt stocate secvențele la nivel național.
  • 9:24 - 9:27
    Acum folosim acest cip. Și pentru ce îl folosim?
  • 9:27 - 9:29
    În primul rând, când ai un cip atât de mare,
  • 9:29 - 9:31
    ai nevoie de mai multe cunoștințe informatice,
  • 9:31 - 9:33
    așa că am proiectat sistemul pentru a diagnostica automat.
  • 9:33 - 9:36
    Ideea este că avem modele virtuale -
  • 9:36 - 9:38
    fiindcă nu vom avea niciodată mostre din fiecare virus;
  • 9:38 - 9:41
    ar fi practic imposibil. Dar putem obține modele virtuale,
  • 9:41 - 9:43
    și le putem compara cu rezultatele observate,
  • 9:43 - 9:47
    e o muncă foarte complexă, și putem obține un fel de statistică
  • 9:47 - 9:50
    despre cât e de probabil ca acela să fie un rinovirus sau altceva.
  • 9:50 - 9:52
    Cam așa arată.
  • 9:52 - 9:54
    Dacă foloseai culturi celulare
  • 9:54 - 9:56
    infectate cronic cu virusul papiloma,
  • 9:56 - 9:58
    atunci obții o analiză făcută de computer,
  • 9:58 - 10:02
    iar algoritmul spune că probabil e papiloma tipul 18.
  • 10:02 - 10:04
    Într-adevăr, culturile celulare sunt infectate
  • 10:04 - 10:06
    cronic cu acest virus.
  • 10:06 - 10:08
    Haideți să facem ceva mai complicat.
  • 10:08 - 10:09
    Punem pagerul în clinică.
  • 10:09 - 10:12
    Când vine cineva și cei de la spital nu știu ce să facă,
  • 10:12 - 10:14
    fiindcă nu pot stabili diagnosticul, atunci ne cheamă pe noi.
  • 10:14 - 10:16
    Asta e ideea și pregătim acest lucru în Bay Area.
  • 10:16 - 10:18
    Acest caz a venit în urmă cu trei săptămâni.
  • 10:18 - 10:21
    Avem o femeie de 28 de ani, care nu a călătorit,
  • 10:21 - 10:24
    nu fumează, nu bea.
  • 10:24 - 10:28
    Timp de 10 zile a avut febră, transpirații nocturne, spută cu sânge -
  • 10:28 - 10:30
    expectorează sânge - are dureri musculare.
  • 10:30 - 10:34
    A venit la clinică și i-au dat antibiotice,
  • 10:34 - 10:35
    apoi au trimis-o acasă.
  • 10:35 - 10:39
    A revenit după 10 zile - incă mai avea febră -
  • 10:39 - 10:42
    era hipoxică - nu avea suficient oxigen în plămâni.
  • 10:42 - 10:43
    I-au făcut o tomografie.
  • 10:43 - 10:47
    Un plămân normal are o culoare întunecată și neagră aici.
  • 10:47 - 10:49
    Toată partea asta albă - nu e de bine.
  • 10:49 - 10:52
    Această formă de copac indică prezența unei inflamații;
  • 10:52 - 10:54
    e probabil să fie o infecție.
  • 10:54 - 10:57
    OK, pacienta a fost tratată
  • 10:57 - 11:01
    cu antibiotice cefalosporinice de a treia generație și doxaciclină,
  • 11:01 - 11:05
    după trei zile - niciun efect. Starea s-a înrăutățit, avea insuficiență respiratorie acută.
  • 11:05 - 11:08
    A trebuit să fie intubată, i-au băgat un tub în gât
  • 11:08 - 11:09
    și au început să o ventileze mecanic.
  • 11:09 - 11:11
    Nu mai putea respira singură.
  • 11:11 - 11:13
    Ce era de făcut? Nu știu.
  • 11:13 - 11:16
    Să schimbe antibioticele, așa că i-au dat altele
  • 11:16 - 11:18
    și Tamiflu -
  • 11:18 - 11:20
    nu e clar de ce au crezut că avea gripă -
  • 11:20 - 11:22
    dar au trecut pe Tamiflu.
  • 11:22 - 11:24
    Și în ziua a șasea, practic au renunțat.
  • 11:24 - 11:28
    Faci o biopsie pe plămân deschis când nu mai ai altă opțiune.
  • 11:28 - 11:30
    Procedura în sine implică un risc de deces de 8%.
  • 11:30 - 11:33
    Deci, ce au învățat din acest lucru?
  • 11:33 - 11:35
    Vă uitați la biopsia ei pe plămân deschis.
  • 11:35 - 11:37
    Nu sunt patolog, dar nu poți extrage multe informații de aici.
  • 11:37 - 11:40
    Tot ce vezi e o inflamație majoră: bronșiolită.
  • 11:40 - 11:43
    Cauza necunoscută: așa spune raportul patologului.
  • 11:43 - 11:46
    Atunci pentru ce au testat-o?
  • 11:46 - 11:47
    Ei au propriile lor teste, bineînțeles,
  • 11:47 - 11:50
    așa că i-au făcut peste 70 de teste
  • 11:50 - 11:53
    pentru toate bacteriile, ciupercile și infecțiile virale,
  • 11:53 - 11:55
    teste pe care le poți cumpăra:
  • 11:55 - 11:58
    pentru SARS, metapneumovirusuri, HIV, VRS - toate astea.
  • 11:58 - 12:02
    Rezultatele au fost negative. Testele au costat peste 100.000 de dolari.
  • 12:02 - 12:05
    Au făcut tot ce au putut pentru ea.
  • 12:05 - 12:08
    Și ne-au sunat în cea de-a opta zi de spitalizare.
  • 12:08 - 12:10
    Ne-au dat secreții endotraheale -
  • 12:10 - 12:12
    probe de fluid din gât,
  • 12:12 - 12:14
    din tubul pe care i l-au pus în gât.
  • 12:14 - 12:19
    L-am pus pe cip. Și ce vedem? Vedem paragripa de tip 4.
  • 12:19 - 12:21
    Ce naiba e paragripa de tip 4?
  • 12:21 - 12:24
    Nimeni nu face teste pentru paragripa de tip 4.
  • 12:24 - 12:27
    De fapt, nici nu este împărțită clar pe secvențe.
  • 12:27 - 12:29
    Doar o parte a fost împărțită pe secvențe.
  • 12:29 - 12:31
    Nu există aproape niciun studiu epidemiologic asupra ei.
  • 12:31 - 12:33
    Nimeni nu ar lua-o nici măcar în calcul
  • 12:33 - 12:36
    fiindcă nimeni nu bănuia că poate provoca insuficiență respiratorie.
  • 12:36 - 12:39
    De ce? Din cauza cunoștințelor. Nu există informații
  • 12:39 - 12:43
    care să dovedească că provoacă boli grave sau ușoare.
  • 12:43 - 12:46
    Dar e clar, avem o persoană sănătoasă a cărei stare se înrăutățește.
  • 12:46 - 12:49
    Ok, acesta este un caz.
  • 12:49 - 12:51
    În următoarele două minute vă voi spune un ultim lucru,
  • 12:51 - 12:54
    care nu este publicat - va ieși mâine -
  • 12:54 - 12:57
    e un exemplu interesant despre cum poți folosi cipul
  • 12:57 - 12:59
    pentru a găsi ceva nou și a deschide o ușă nouă.
  • 12:59 - 13:03
    Cancerul de prostată. Nu trebuie să vă prezint multe statistici
  • 13:03 - 13:06
    despre cancerul de prostată. Majoritatea știți deja:
  • 13:06 - 13:08
    locul trei în topul deceselor cauzate de cancer în SUA.
  • 13:08 - 13:10
    Sunt mulți factori de risc,
  • 13:10 - 13:14
    dar există o predispoziție genetică să dezvolți cancerul de prostată.
  • 13:14 - 13:16
    În aproape 10% din cazurile de cancer de prostată,
  • 13:16 - 13:18
    oamenii sunt predispuși să îl dezvolte.
  • 13:18 - 13:22
    Prima genă identificată în studii comune în acest scop,
  • 13:22 - 13:26
    care declanșează cancerul de prostată se numește RNASEL.
  • 13:26 - 13:29
    Ce e asta? E o enzimă pentru apărarea antivirală.
  • 13:29 - 13:31
    Stăteam și ne gândeam:
  • 13:31 - 13:33
    de ce bărbații care au o mutație,
  • 13:33 - 13:38
    un defect în sistemul de apărare antivirală, ar dezvolta cancer la prostată?
  • 13:38 - 13:41
    Nu are sens, doar dacă există un virus.
  • 13:41 - 13:47
    Deci, punem tumori - acum avem peste 100 de tumori - pe cipul nostru.
  • 13:47 - 13:50
    Și știm cine are mutații în RNASEL și cine nu.
  • 13:50 - 13:53
    Vă arăt semnalul de la cip aici
  • 13:53 - 13:57
    și vi-l arăt pentru blocul oligoelementelor retrovirale.
  • 13:57 - 13:59
    Ce vă pot spune analizând semnalul e că
  • 13:59 - 14:03
    bărbații care au o mutație în această enzimă de apărare antivirală
  • 14:03 - 14:07
    și care au o tumoare, au adesea - în 40% din cazuri -
  • 14:07 - 14:11
    o semnătură care arată prezența unui nou retrovirus.
  • 14:11 - 14:14
    Ok, e destul de ciudat. Despre ce e vorba?
  • 14:14 - 14:15
    Clonăm întregul virus.
  • 14:15 - 14:19
    În primul rând, o analiză pe calculator ne-a arătat că
  • 14:19 - 14:21
    era foarte similar cu virusul la șoareci.
  • 14:21 - 14:22
    Asta nu ne spune prea multe,
  • 14:22 - 14:24
    deci clonăm totul.
  • 14:24 - 14:26
    Și genomul viral pe care vi-l arăt aici?
  • 14:26 - 14:29
    E un retrovirus clasic de tipul gama, dar e complet nou;
  • 14:29 - 14:30
    nimeni nu l-a mai întâlnit.
  • 14:30 - 14:33
    Ruda sa cea mai apropiată se găsește la șoareci
  • 14:33 - 14:37
    și așa l-am numit retrovirusul xenotropic,
  • 14:37 - 14:40
    pentru că afectează o altă specie decât șoarecii.
  • 14:40 - 14:42
    Asta e un mic arbore filogenetic
  • 14:42 - 14:44
    ca să vedem cum se înrudește cu alte virusuri.
  • 14:44 - 14:47
    L-am aplicat multor pacienți deja
  • 14:47 - 14:50
    și putem spune că toate infecțiile sunt independente.
  • 14:50 - 14:51
    Toate au același virus,
  • 14:51 - 14:54
    dar sunt suficient de diferite pentru a crede că
  • 14:54 - 14:56
    au fost dobândite în mod independent.
  • 14:56 - 14:58
    Virusul chiar e în țesut? Voi termina după asta. Da.
  • 14:58 - 15:01
    Luăm bucăți din aceste biopsii de țesut tumoral
  • 15:01 - 15:03
    și folosim materialul pentru a localiza virusul
  • 15:03 - 15:07
    și găsim aici celule care au particule virale în ele.
  • 15:07 - 15:09
    Acești tipi chiar poartă virusul.
  • 15:09 - 15:11
    Acest virus cauzează cancerul de prostată?
  • 15:11 - 15:15
    Nimic din ce spun aici nu implică cauzalitatea. Nu știu.
  • 15:15 - 15:17
    Are legătură cu oncogeneza? Nu știu.
  • 15:17 - 15:21
    Oare acești tipi sunt mai predispuși să contracteze virusuri?
  • 15:21 - 15:24
    S-ar putea. Și s-ar putea ca asta să nu aibă deloc de-a face cu cancerul.
  • 15:24 - 15:25
    Dar acum avem o ipoteză.
  • 15:25 - 15:28
    E o legătură puternică între prezența acestui virus
  • 15:28 - 15:31
    și o mutație genetică care a fost legată de cancer.
  • 15:31 - 15:32
    În stagiul acesta ne aflăm.
  • 15:32 - 15:36
    Mi-e teamă că avem mai multe întrebări decât răspunsuri,
  • 15:36 - 15:38
    dar știința chiar se pricepe la asta.
  • 15:38 - 15:40
    Totul e posibil datorită oamenilor din laborator;
  • 15:40 - 15:41
    nu îmi pot asuma meritul pentru tot.
  • 15:41 - 15:42
    E o colaborare între mine și Don.
  • 15:42 - 15:45
    El e tipul care a început proiectul în laboratorul meu
  • 15:45 - 15:47
    și care s-a ocupat de studiul despre prostată.
  • 15:47 - 15:50
    Vă mulțumesc!
Title:
ViroScanul lui Joe DeRisi rezolvă mistere medicale
Speaker:
Joe DeRisi
Description:

Biochimistul Joe DeRisi vorbește despre noile modalități uimitoare prin care se pot depista virusurile (și trata bolile pe care acestea le provoacă) prin folosirea ADN-ul. Activitatea lui ne-ar putea ajuta să înțelegem malaria, SARS, gripa aviară și 60% din infecțiile virale obișnuite care nu sunt depistate.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:48
Madalina Dinita added a translation

Romanian subtitles

Revisions