< Return to Video

Loretta Napoleoni: Economia întortocheata a terorismului

  • 0:01 - 0:03
    Voi arăta cum terorismul
  • 0:03 - 0:06
    interactionează în fapt cu viaţa noastră cotidiană.
  • 0:06 - 0:10
    În urmă cu 15 ani am primit un telefon de la un prieten.
  • 0:10 - 0:13
    La momentul respectiv el se ocupa de respectarea drepturilor prizonierilor politici
  • 0:13 - 0:16
    din închisorile italiene.
  • 0:16 - 0:20
    M-a întrebat dacă vreau să intervievez Brigăzile Roşii.
  • 0:20 - 0:22
    Ei, cum poate vă mai amintiţi,
  • 0:22 - 0:26
    Brigăzile Roşii erau o organizaţie teroristă, marxistă
  • 0:26 - 0:28
    foarte activă în Italia
  • 0:28 - 0:32
    din anii 1960 până la mijlocul anilor 1980.
  • 0:32 - 0:34
    Ca parte a strategiei lor,
  • 0:34 - 0:38
    Brigăzile Roşii nu vorbeau cu nimeni, nici măcar cu avocaţii lor.
  • 0:38 - 0:42
    Stăteau în linişte de-a lungul proceselor lor
  • 0:42 - 0:46
    făcând cu mâna ocazional familiei și prietenilor.
  • 0:46 - 0:52
    În 1993 au declarat încheiată lupta armată.
  • 0:52 - 0:54
    Şi au făcut o listă cu persoane cu care erau dispuşi să stea de vorbă
  • 0:54 - 0:56
    şi să îşi spună povestea.
  • 0:56 - 0:59
    Iar eu eram una dintre acele persoane.
  • 0:59 - 1:02
    Când l-am întrebat pe prietenul meu de ce voiau Brigăzile Roşii să vorbească cu mine,
  • 1:02 - 1:06
    mi-a spus că femeile din organizaţie
  • 1:06 - 1:09
    de fapt sprijiniseră numele meu.
  • 1:09 - 1:12
    În special, fusese propus de o anumită persoană.
  • 1:12 - 1:15
    O veche prietenă de-a mea din copilărie.
  • 1:15 - 1:17
    Ea intrase în Brigăzile Roşii
  • 1:17 - 1:20
    şi devenise un lider al organizaţiei.
  • 1:20 - 1:22
    Evident, eu nu am ştiut asta
  • 1:22 - 1:24
    până în ziua când a fost arestată.
  • 1:24 - 1:28
    De fapt, aflasem din presă.
  • 1:28 - 1:30
    La momentul telefonului,
  • 1:30 - 1:32
    abia născusem,
  • 1:32 - 1:34
    tocmai terminasem preluarea
  • 1:34 - 1:37
    companiei la care lucram,
  • 1:37 - 1:40
    şi ultimul lucru de care aveam nevoie era să mă întorc acasă
  • 1:40 - 1:43
    şi să vizitez închisorile de înaltă securitate.
  • 1:43 - 1:46
    Dar exact asta am făcut
  • 1:46 - 1:48
    pentru că vroiam să ştiu
  • 1:48 - 1:50
    ce o transformase pe prietena mea cea mai bună
  • 1:50 - 1:52
    într-o teroristă,
  • 1:52 - 1:56
    şi de ce nu încercase să mă recruteze şi pe mine.
  • 1:56 - 1:58
    (Râsete)
  • 1:58 - 2:01
    (Aplauze)
  • 2:01 - 2:06
    Așa că, exact asta am făcut.
  • 2:06 - 2:10
    Ei bine, răspunsul l-am găsit foarte repede.
  • 2:10 - 2:12
    De fapt picasem
  • 2:12 - 2:15
    testul de profil psihologic al unui terorist.
  • 2:15 - 2:17
    Comitetul central al Brigăzilor Roșii
  • 2:17 - 2:19
    mă considerase ca fiind prea independentă
  • 2:19 - 2:23
    şi nonconformistă pentru a deveni o bună teroristă.
  • 2:23 - 2:26
    Prietena mea, pe de altă parte, era o bună teroristă
  • 2:26 - 2:29
    fiindcă era bună la urmat ordine.
  • 2:29 - 2:32
    De asemenea, îi plăcea violenţa.
  • 2:32 - 2:34
    Pentru că ea credea că singurul mod
  • 2:34 - 2:37
    de a debloca ceea ce, la acel moment,
  • 2:37 - 2:39
    era cunoscut ca o democraţie blocată,
  • 2:39 - 2:43
    Italia, o ţară condusă de acelaşi partid de 35 de ani,
  • 2:43 - 2:47
    era lupta armată.
  • 2:47 - 2:50
    Totodată, în timp ce intervievam Brigăzile Roșii,
  • 2:50 - 2:53
    am descoperit și că viața lor nu era condusă
  • 2:53 - 2:56
    de politică și ideologie,
  • 2:56 - 2:59
    ci de fapt era condusă de economie.
  • 2:59 - 3:02
    Erau în permanentă lipsă de bani lichizi.
  • 3:02 - 3:05
    Căutau în mod constant bani lichizi.
  • 3:05 - 3:07
    Ei bine, contrar a ceea ce mulți oameni cred,
  • 3:07 - 3:11
    terorismul este de fapt o afacere foarte scumpă.
  • 3:11 - 3:13
    O să vă dau un exemplu.
  • 3:13 - 3:18
    În anii 1970, rulajul Brigăzilor Roşii
  • 3:18 - 3:20
    pe bază anuală
  • 3:20 - 3:22
    era șapte milioane de dolari.
  • 3:22 - 3:24
    Astăzi, asta e aproximativ între 100
  • 3:24 - 3:26
    și 150 de milioane.
  • 3:26 - 3:29
    Ei, știți, dacă trăiești în ilegalitate
  • 3:29 - 3:34
    este foarte dificil să produci astfel de sume.
  • 3:34 - 3:38
    Dar asta explică și de ce, atunci când intervievam Brigăzile Roșii,
  • 3:38 - 3:41
    și apoi, mai târziu, alte organizații armate,
  • 3:41 - 3:46
    incluzând membrii grupului al-Zarqawi din Orientul Mijlociu,
  • 3:46 - 3:49
    toată lumea era extrem de reticentă
  • 3:49 - 3:52
    să vorbească despre ideologie sau politică.
  • 3:52 - 3:54
    Pentru că nu aveau nici cea mai mică idee.
  • 3:54 - 3:58
    Viziunea politică într-o organizație teroristă
  • 3:58 - 4:01
    este stabilită de conducere,
  • 4:01 - 4:04
    care, în general, nu este mai mare de cinci până la șapte oameni.
  • 4:04 - 4:07
    Ce fac toți ceilalți, cât e ziua de lungă,
  • 4:07 - 4:09
    este să caute bani.
  • 4:09 - 4:11
    Odată, de exemplu, intervievam
  • 4:11 - 4:14
    pe cineva cu jumătate de normă la Brigăzile Roșii.
  • 4:14 - 4:16
    Era un psihiatru. Îi plăcea foarte mult să navigheze.
  • 4:16 - 4:20
    Era un navigator foarte îndârjit. Și avea un vas minunat.
  • 4:20 - 4:22
    Și mi-a spus că cea mai frumoasă parte a vieții sale a fost
  • 4:22 - 4:25
    când era membru al Brigăzilor Roșii
  • 4:25 - 4:27
    și naviga, în fiecare vară, în lung și în lat
  • 4:27 - 4:29
    din Liban, unde prelua
  • 4:29 - 4:31
    arme sovietice de la PLO,
  • 4:31 - 4:34
    și le ducea tot drumul până în Sardinia
  • 4:34 - 4:37
    unde veneau celelalte organizații armate din Europa
  • 4:37 - 4:40
    și își luau partea lor de arme.
  • 4:40 - 4:44
    Pentru acest serviciu Brigăzilor Roșii le era plătit de fapt un comision,
  • 4:44 - 4:47
    care ajuta la finanțarea organizației lor.
  • 4:47 - 4:50
    Prin urmare, pentru că sunt economistă de profesie
  • 4:50 - 4:52
    și gândesc în termeni economici,
  • 4:52 - 4:54
    dintr-o dată m-am gândit,
  • 4:54 - 4:56
    poate există ceva aici.
  • 4:56 - 4:58
    Poate există o legătură, o legătură comercială,
  • 4:58 - 5:02
    între o organizație și cealaltă.
  • 5:02 - 5:05
    Dar a fost doar când l-am intervievat pe
  • 5:05 - 5:09
    Mario Moretti, capul Brigăzilor Roșii,
  • 5:09 - 5:12
    persoana care l-a răpit și omorât pe Aldo Moro,
  • 5:12 - 5:15
    fost prim ministru italian,
  • 5:15 - 5:17
    când am realizat într-un sfârșit
  • 5:17 - 5:20
    că terorismul este de fapt o afacere.
  • 5:20 - 5:22
    Luam prânzul cu el
  • 5:22 - 5:24
    într-o închisoare de maximă securitate din Italia.
  • 5:24 - 5:27
    Iar în timp ce mâncam,
  • 5:27 - 5:29
    am avut această senzație clară
  • 5:29 - 5:32
    că mă aflam iar în Londra,
  • 5:32 - 5:36
    luând prânzul cu un coleg bancher sau economist.
  • 5:36 - 5:40
    Tipul ăsta gândea la fel ca mine.
  • 5:40 - 5:46
    Așa că, am decis că vroiam să investighez economia terorismului.
  • 5:46 - 5:50
    Bineînțeles, nimeni nu a vrut să-mi finanțeze cercetarea.
  • 5:50 - 5:52
    De fapt, cred că mulți oameni au crezut că sunt puțin nebună.
  • 5:52 - 5:55
    Știți, femeia aceea care umblă pe la fundații
  • 5:55 - 5:59
    cerând bani, gândindu-se la economia terorismului.
  • 5:59 - 6:02
    Așa că, într-un sfârșit, am luat o decizie
  • 6:02 - 6:05
    care, privind înapoi, mi-a schimbat viața.
  • 6:05 - 6:07
    Mi-am vândut compania
  • 6:07 - 6:10
    și am finanțat cercetarea singură.
  • 6:10 - 6:12
    Și ceea ce am descoperit
  • 6:12 - 6:14
    este aceasă realitate paralelă,
  • 6:14 - 6:18
    un alt sistem economic international,
  • 6:18 - 6:21
    care funcționează paralel cu al nostru,
  • 6:21 - 6:23
    care a fost creat de organizații armate
  • 6:23 - 6:25
    începând de la sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial.
  • 6:25 - 6:27
    Și ce este şi mai șocant
  • 6:27 - 6:31
    este că acest sistem
  • 6:31 - 6:34
    a urmat, pas cu pas, evoluția
  • 6:34 - 6:36
    propriului nostru sistem,
  • 6:36 - 6:38
    cel al capitalismului nostru vestic.
  • 6:38 - 6:41
    Și există trei stadii principale.
  • 6:41 - 6:44
    Primul este terorismul sponsorizat de stat.
  • 6:44 - 6:47
    Al doilea este privatizarea terorismului.
  • 6:47 - 6:51
    Iar al treilea este, bineînțeles, globalizarea terorismului.
  • 6:51 - 6:54
    Așa că, terorismul sponsorizat de stat
  • 6:54 - 6:56
    este o caracteristică a Războiului Rece.
  • 6:56 - 6:58
    Acest lucru se întâmpla când cele două superputeri luptau
  • 6:58 - 7:00
    un război prin intermediari,
  • 7:00 - 7:03
    de-a lungul periferiei sferei de influență,
  • 7:03 - 7:06
    finanțând din plin organizații armate.
  • 7:06 - 7:09
    Este folosit un amestec de activități legale și ilegale.
  • 7:09 - 7:12
    Așa că, legătura dintre crimă și teroare
  • 7:12 - 7:15
    este constituită foarte timpuriu.
  • 7:15 - 7:17
    Și iată cel mai bun exemplu,
  • 7:17 - 7:20
    Contras din Nicaragua, creați de CIA,
  • 7:20 - 7:23
    finanțați legal de către congresul SUA,
  • 7:23 - 7:26
    finanțați ilegal de administrația Reagan
  • 7:26 - 7:32
    prin operații sub acoperire, de exemplu, Afacerea Iran-Contra.
  • 7:32 - 7:35
    După aceea vine sfârşitul anilor 1970, începutul anilor '80,
  • 7:35 - 7:38
    și unele grupuri efectuează cu succes
  • 7:38 - 7:40
    privatizarea terorismului.
  • 7:40 - 7:43
    Prin asta, ele devin independente de sponsor
  • 7:43 - 7:47
    și încep să se finanțeze singure.
  • 7:47 - 7:52
    Ei, din nou vedem un amestec de activități legale și ilegale.
  • 7:52 - 7:55
    Arafat obișnuia să primească un procent
  • 7:55 - 7:58
    din traficul cu hașiș
  • 7:58 - 8:02
    din Valea Bekáa, care este valea dintre Liban şi Siria.
  • 8:02 - 8:06
    Iar IRA, care controla sistemul de transport privat
  • 8:06 - 8:09
    din Irlanda de Nord, făcea exact același lucru.
  • 8:09 - 8:11
    Așa că, de fiecare dată
  • 8:11 - 8:14
    când cineva urca într-un taxi în Belfast
  • 8:14 - 8:16
    fără să știe, de fapt,
  • 8:16 - 8:19
    finanța IRA.
  • 8:19 - 8:21
    Dar cea mai semnificativă schimbare a venit, bineînțeles,
  • 8:21 - 8:24
    cu globalizarea și deregularizarea.
  • 8:24 - 8:27
    Acesta a fost momentul în care organizațiile armate au putut să se conecteze,
  • 8:27 - 8:29
    şi financiar, unele cu celelalte.
  • 8:29 - 8:31
    Dar mai presus de toate, ele au început să facă
  • 8:31 - 8:34
    afaceri serioase cu lumea criminalității.
  • 8:34 - 8:36
    Și împreună au spălat banii
  • 8:36 - 8:40
    afacerilor lor murdare prin același canal.
  • 8:40 - 8:43
    Aici putem vedea nașterea
  • 8:43 - 8:46
    organizației armate transnaționale Al Qaeda.
  • 8:46 - 8:49
    Aceasta este o organizație care poate să adune bani peste hotare.
  • 8:49 - 8:52
    Dar totodată este capabilă să efectueze atacuri
  • 8:52 - 8:55
    în mai mult de o țară.
  • 8:55 - 8:58
    Ei, deregularizarea a adus înapoi de asemenea
  • 8:58 - 9:00
    economia ticăloasă.
  • 9:00 - 9:02
    Ce este economia ticăloasă?
  • 9:02 - 9:04
    Economia ticăloasă este o forță care pândește în mod constant
  • 9:04 - 9:08
    în fundalul istoriei.
  • 9:08 - 9:11
    Revine în timpuri de transformări semnificative,
  • 9:11 - 9:14
    globalizarea fiind una dintre aceste transformări.
  • 9:14 - 9:17
    În aceste timpuri
  • 9:17 - 9:20
    politicul pierde de fapt controlul economiei
  • 9:20 - 9:23
    și economia devine o forță ticăloasă
  • 9:23 - 9:25
    care lucrează împotriva noastră.
  • 9:25 - 9:26
    S-a mai întâmplat în trecut în istorie.
  • 9:26 - 9:30
    S-a întâmplat odată cu căderea Imperiului Roman.
  • 9:30 - 9:32
    S-a întamplat odată cu Revoluția Industrială.
  • 9:32 - 9:37
    Și de fapt s-a întâmplat din nou, odată cu căderea Zidului Berlinului.
  • 9:37 - 9:42
    Acum, am calculat cât de mare este acest sistem internațional economic
  • 9:42 - 9:44
    compus din criminalitate,
  • 9:44 - 9:47
    teroare şi economie ilegală,
  • 9:47 - 9:49
    înainte de 9-11.
  • 9:49 - 9:54
    Și reprezintă uimitoarea sumă de 1,5 trilioane de dolari.
  • 9:54 - 9:56
    Sunt trilioane, nu miliarde.
  • 9:56 - 9:59
    Asta reprezintă aproximativ de două ori PIB-ul Marii Britanii,
  • 9:59 - 10:01
    și va fi în curând mai mult,
  • 10:01 - 10:03
    luând în considerare încotro se îndreaptă această țară.
  • 10:03 - 10:06
    (Râsete)
  • 10:06 - 10:08
    Acum, până la 9-11,
  • 10:08 - 10:10
    mare parte a acestor bani
  • 10:10 - 10:12
    curgea în economia SUA
  • 10:12 - 10:16
    pentru că marea parte a banilor era în dolari SUA
  • 10:16 - 10:19
    iar spălarea banilor avea loc
  • 10:19 - 10:21
    înăuntrul Statelor Unite.
  • 10:21 - 10:24
    Punctul de intrare a acestor bani, bineînțeles,
  • 10:24 - 10:26
    erau facilitățile din afara apelor teritoriale.
  • 10:26 - 10:30
    Așa că, aceasta era o injecție vitală de numerar
  • 10:30 - 10:33
    în economia SUA.
  • 10:33 - 10:38
    Ei, când m-am uitat la cifrele ofertei monetare SUA,
  • 10:38 - 10:40
    oferta monetară SUA este cantitatea
  • 10:40 - 10:43
    de dolari pe care Federal Reserve (Banca Centrală SUA)
  • 10:43 - 10:45
    o imprimă în fiecare an
  • 10:45 - 10:47
    pentru a satisface
  • 10:47 - 10:50
    creșterea cererii de dolari,
  • 10:50 - 10:52
    care, bineînțeles, reflectă creșterea
  • 10:52 - 10:54
    economiei.
  • 10:54 - 10:58
    Așa că, atunci când am început să mă uit la aceste cifre, am observat că de la sfârșitul anilor 1960
  • 10:58 - 11:02
    un număr în creștere din acești dolari
  • 11:02 - 11:04
    părăsea în fapt Statele Unite,
  • 11:04 - 11:07
    fără să se mai întoarcă vreodată.
  • 11:07 - 11:09
    Aceștia erau bani scoși
  • 11:09 - 11:13
    în geamantane sau containere, în numerar bineînțeles.
  • 11:13 - 11:16
    Aceștia erau bani scoși de criminali și spălători de bani.
  • 11:16 - 11:19
    Aceștia erau bani scoși pentru a finanța
  • 11:19 - 11:21
    creșterea terorii,
  • 11:21 - 11:25
    economiei ilegale și criminale.
  • 11:25 - 11:29
    Deci, vedeți, care este relația?
  • 11:29 - 11:33
    Statele Unite este de fapt o țară
  • 11:33 - 11:37
    care este moneda de rezervă a lumii.
  • 11:37 - 11:39
    Ce înseamnă asta? Înseamnă că
  • 11:39 - 11:42
    are un privilegiu pe care alte țări nu îl au.
  • 11:42 - 11:46
    Poate împrumuta contra întregii cantități de dolari
  • 11:46 - 11:48
    care sunt în circulație în lume.
  • 11:48 - 11:51
    Acest privilegiu este numit seigniorage.
  • 11:51 - 11:54
    Nicio altă țară nu poate face asta.
  • 11:54 - 11:56
    Toate celelalte ţări, de exemplu Marea Britanie,
  • 11:56 - 12:00
    pot împrumuta doar contra cantității de bani
  • 12:00 - 12:04
    în circulație în interiorul granițelor lor.
  • 12:04 - 12:06
    Așa că, asta este implicația relației
  • 12:06 - 12:11
    dintre lumile crimei, terorii și economiei ilegale şi economiei noastre.
  • 12:11 - 12:14
    SUA în anii 1990
  • 12:14 - 12:16
    împrumuta contra creșterii
  • 12:16 - 12:20
    terorii, economiei ilegale și criminale.
  • 12:20 - 12:25
    Așa de aproape suntem de această lume.
  • 12:25 - 12:27
    Ei, situația s-a schimbat, bineînțeles, după 9-11,
  • 12:27 - 12:30
    pentru că George Bush a lansat războiul împotriva terorii.
  • 12:30 - 12:32
    Parte din războiul împotriva terorii
  • 12:32 - 12:35
    a fost introducerea Decretului Patriot.
  • 12:35 - 12:37
    Ei, mulți dintre dumneavoastră știți că Decretul Patriot
  • 12:37 - 12:40
    este o legislație care reduce semnificativ
  • 12:40 - 12:43
    libertățile americanilor pentru a le proteja
  • 12:43 - 12:45
    împotriva terorismului.
  • 12:45 - 12:47
    Dar există un pasaj al Decretului Patriot
  • 12:47 - 12:49
    care se referă în mod specific la finanțe.
  • 12:49 - 12:53
    Și este, de fapt, o legislație împotriva spălării banilor.
  • 12:53 - 12:55
    Ceea ce a făcut Decretul Patriot a fost
  • 12:55 - 12:57
    să interzică băncilor SUA
  • 12:57 - 12:59
    și băncilor străine înregistrate în SUA
  • 12:59 - 13:03
    să facă afaceri cu facilități din afara apelor teritoriale.
  • 13:03 - 13:06
    A închis această ușă între spălarea de bani
  • 13:06 - 13:09
    în dolari și economia SUA.
  • 13:09 - 13:14
    Totodată, a dat autorităților monetare SUA
  • 13:14 - 13:17
    dreptul de a monitoriza orice tranzacție în dolari
  • 13:17 - 13:21
    care are loc oriunde în lume.
  • 13:21 - 13:23
    Acum, vă puteți imagina care a fost reacția
  • 13:23 - 13:25
    finanțelor și băncilor internaționale.
  • 13:25 - 13:28
    Toate băncile le-au spus clienților lor,
  • 13:28 - 13:31
    "Ieșiți din dolari și mergeți și investiți altundeva."
  • 13:31 - 13:34
    Acum, euro era o monedă nou născută
  • 13:34 - 13:38
    fiind o oportunitate minunată pentru afaceri și, bineînțeles, investiții.
  • 13:38 - 13:40
    Și asta au și făcut oamenii.
  • 13:40 - 13:42
    Nimeni nu vrea ca autoritatea monetară SUA
  • 13:42 - 13:44
    să le verifice relația,
  • 13:44 - 13:48
    să le monitorizeze relația cu clientela lor.
  • 13:48 - 13:50
    Același lucru s-a întâmplat, bineînțeles,
  • 13:50 - 13:54
    în lumea crimei și terorii.
  • 13:54 - 13:59
    Oamenii pur și simplu și-au mutat activitățile de spălat bani
  • 13:59 - 14:02
    din Statele Unite
  • 14:02 - 14:05
    în Europa.
  • 14:05 - 14:07
    De ce s-a întâmplat asta? Asta s-a întâmplat pentru că
  • 14:07 - 14:10
    Decretul Patriot a fost o legislație unilaterală.
  • 14:10 - 14:12
    A fost introdusă doar în Statele Unite.
  • 14:12 - 14:15
    Și a fost introdusă doar pentru dolari SUA.
  • 14:15 - 14:17
    În Europa, nu a fost introdusă
  • 14:17 - 14:19
    o legislație asemănătoare.
  • 14:19 - 14:21
    Așa că, în șase luni
  • 14:21 - 14:23
    Europa a devenit epicentrul
  • 14:23 - 14:26
    activităților de spălat bani
  • 14:26 - 14:29
    din lume.
  • 14:29 - 14:33
    Așa că, atât de incredibilă este relația
  • 14:33 - 14:35
    dintre lumea crimei
  • 14:35 - 14:37
    și lumea terorii
  • 14:37 - 14:40
    și propria noastră viață.
  • 14:40 - 14:42
    Ei bine, de ce v-am spus această poveste?
  • 14:42 - 14:44
    V-am spus această poveste pentru că
  • 14:44 - 14:47
    trebuie să înțelegeți că există o lume
  • 14:47 - 14:51
    care e departe de titlurile ziarelor,
  • 14:51 - 14:53
    care include relațiile personale pe care le aveți
  • 14:53 - 14:56
    cu prietenii și familia.
  • 14:56 - 14:59
    Trebuie să puneți la îndoială tot ceea ce vă este spus,
  • 14:59 - 15:01
    incluzând ceea ce ați auzit astăzi.
  • 15:01 - 15:03
    (Râsete)
  • 15:03 - 15:05
    Este singura cale pentru dumneavoastră
  • 15:05 - 15:08
    să pășiți în partea întunecată și să aruncați o privire.
  • 15:08 - 15:10
    Și credeți-mă,
  • 15:10 - 15:12
    va fi înspăimântător.
  • 15:12 - 15:15
    Va fi înfricoșător dar vă va ilumina.
  • 15:15 - 15:18
    Și, mai presus de toate, nu va fi plictisitor.
  • 15:18 - 15:20
    (Râsete)
  • 15:20 - 15:24
    (Aplauze)
Title:
Loretta Napoleoni: Economia întortocheata a terorismului
Speaker:
Loretta Napoleoni
Description:

Loretta Napoleoni povesteşte despre oportunitatea rară pe care a avut-o de a vorbi cu Brigăzile Rosii italiene -- o experienţă care a condus la un interes de-o viață viaţă în terorism. Ea ne oferă o imagine de culise asupra economiei sale economii complexe, dezvăluind conexiuni surprinzătoare între spălarea banilor şi legea Patriot Act din SUA.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:24
Alexandru Zegrea added a translation

Romanian subtitles

Revisions