Wild Strawberries (1957) [MultiSub] [Film] - (Ingmar Bergman)

Smultronstället, Fresas salvajes, Les fraises sauvages, Morangos Silvestres, Wilde Erdbeeren, Mansikkapaikka, Lesne jahody, Fragii Salbatici, Divlje jagode (1957). - After living a life marked by coldness, an aging professor is forced to confront the emptiness of his existence.

With the exception of his elderly housekeeper Miss Agda who he treats almost like a surrogate platonic wife, widowed seventy-eight year old Dr. Isak Borg, a former medical doctor and professor, has retreated from any human contact, partly his own want but partly the decision of others who do not want to spend time with him because of his cold demeanor. He is traveling from his home in Stockholm to Lund to accept an honorary degree. Instead of flying as was the original plan, he decides to take the day long drive instead. Along for the ride is his daughter-in-law Marianne, who had been staying with him for the month but has now decided to go home. The many stops and encounters along the way make him reminisce about various parts of his life. Those stops which make him reminisce directly are at his childhood summer home, at the home of his equally emotionally cold mother, and at a gas station where the attendants praise him as a man for his work. But the lives of other people they ...
------------------------------------------------
El profesor Borg, un eminente físico, debe ir a Estocolmo para recibir un homenaje de su universidad. Sobrecogido, tras un sueño en el que contempla su propio cadáver, decide emprender el viaje en coche con su nuera, que acaba de abandonar su casa, tras una discusión con su marido, que se niega a tener hijos. Durante el viaje se detiene en la casa donde pasaba las vacaciones cuando era niño, un lugar donde crecen las fresas salvajes y donde vivió su primer amor. (FILMAFFINITY)

Premios
1959: Nominada al Oscar: Mejor guión original
1959: Globo de Oro: Mejor película extranjera
1959: National Board of Review: Mejor película extranjera, Mejor actor (Sjöström)
1958: 2 nominaciones al BAFTA: Film internacional, Actor extranjero (Sjöström)
1958: Festival de Berlín: Oso de Oro, Premio FIPRESCI
1959: Festival de Mar de Plata: Mejor película

-----------------------------------------------

În contactul nostru cu ceilalþi oameni,

în cea mai mare parte a timpului
discutãm ºi evaluãm

caracterul ºi comportarea acestora.

De aceea am renunþat la aproape toate

aºa-numitele relaþii interumane.

Din aceastã cauzã bãtrâneþea mea
a devenit destul de însinguratã.

Am muncit din greu toatã viaþa,
ºi sunt bucuros de asta.

A început ca o trudã
pentru o bucatã de pâine

ºi s-a sfârºit ca o dragoste
pentru ºtiinþã.

Am un fiu, medic ºi el,
care trãieºte în Lund.

E cãsãtorit de multã vreme.
Nu au copii.

Bãtrâna mea mamã e încã în viaþã
ºi e foarte activã, în ciuda vârstei sale.

Soþia mea Karin
a murit cu mult timp în urmã.

Cina e servitã, profesor Borg.

Mulþumesc.

Sunt norocos cã am o menajerã
foarte bunã.

Poate ar trebui sã adaug
cã sunt un bãtrân pedant [= chiþibuºar, meticulos],

ceea ce mi-a adus multe neplãceri
de-a lungul timpului,

mie ºi celor din jurul meu.

Mã numesc Eberhard Isak Borg,

ºi am 78 ani.

Mâine voi primi o diplomã de onoare
în catedrala din Lund.

Victor Sjöström
în

FRAGII SÃLBATICI

Un film în regia lui Ingmar Bergman

Traducere din limba englezã de Cosimo,
septembrie 2003

În primele ore ale zilei de 1 iunie,

am avut un vis ciudat ºi foarte neplãcut.

Se fãcea cã în timpul plimbãrii
mele de dimineaþã

am nimerit - nu ºtiu cum -
pe niºte strãduþe pustii,

cu case în ruinã.

Vã e rãu, d-le profesor?

D-nã Agda, te rog sã pregãteºti micul
dejun. Plec cu maºina.

Vã rog, d-le profesor! Întoarceþi-vã
în pat ºi vã aduc eu cafeaua la ora 9:00,

apoi plecãm la 10:00, cum s-a stabilit.

Bine atunci, plec nemâncat.

ªi cine vã împacheteazã hainele?

- Eu.
- ªi cu mine cum rãmâne?

Poþi sã vii cu maºina, sau sã zbori.
Cum doreºti.

Abia aºteptam sã vã admir
primind diploma de onoare.

Am aranjat totul
aºa de frumos,

ºi acum dv. plecaþi cu maºina.

Ceremonia e abia la ora 5:00.

Dacã plecãm acum, mai sunt 14 ore
pânã la ceremonie.

O sã stricaþi totul!

Cum rãmâne cu fiul dv., care vã aºteaptã
la aeroportul din Malmo?

Te gândeºti tu la o explicaþie.

Dacã mergeþi cu maºina eu nu mai vin deloc.

Ascultã, d-nã Agda!

Luaþi maºina ºi veþi strica
cea mai frumoasã zi din viaþa mea.

Nu suntem cãsãtoriþi, d-nã Agda.

Îi mulþumesc lui Dumnezeu în fiecare noapte
pentru asta.

Bunul meu simþ m-a ajutat 74 de ani,
ºi n-o sã mã lase tocmai acum.

E ultimul tãu cuvânt?

Ultimul.

Dar o sã-mi spun multe în sinea mea
despre oameni bãtrâni egoiºti ºi rãi,

care nu se gândesc niciodatã la cei
ce i-au servit cu credinþã 40 de ani.

E de necrezut cã am suportat

felul tãu despotic atâta vreme.

E de ajuns un cuvânt ºi plec mâine.

Eu oricum ar fi plec cu maºina,
aºa cã poþi sã faci cum îþi convine.

Din întâmplare am crescut mare
ºi nu mai am nevoie sã-mi comanzi tu.

Nimeni nu ºtie sã facã bagajele
ca tine, d-nã Agda.

Chiar aºa?

Babã scârþarã.

Vrei sã-þi fierb niºte ouã?

Da, te rog, dacã eºti aºa de amabilã.

Diplomã de onoare! Facultatea ar fi trebuit
sã-mi dea diplomã de idiot onorific.

Trebuie s-o îmbunez cu un cadou.

Urãsc oamenii resentimentari.

N-aº face rãu unei muºte,
lãsând-o la o parte pe Agda.

Vreþi niºte pâine prãjitã?

Nu, nu te mai deranja pentru mine.

De ce vã încãpãþânaþi?

- Tu nu vrei o ceaºcã?
- Nu mulþumesc.

Bunã dimineaþa, unchiule Isak.

mãi, mãi, de ce s-a sculat nora mea
aºa de dimineaþã?

Cine ar putea dormi când tu ºi tuºa Agda
faceþi un asemenea tãrãboi?

N-a fost nici un tãrãboi.

Nu, deloc.

Pleci cu maºina la Lund?

Da.

Pot sã vin ºi eu?

Te întorci acasã?

Da, vreau sã merg acasã.

Acasã la Evald?

Nu trebuie sã mã întrebi de ce.

Aº lua trenul dacã aº avea bani.

Bineînþeles cã poþi merge cu mine.

Voi fi gata în zece minute.

Doamne Sfinte!

Nu fuma, te rog.
Nu suport fumul de þigarã.

Uitasem.

Ar trebui datã o lege care sã le interzicã
femeilor sã fumeze.

Ce vreme frumoasã.

Da, dar umedã.

- Cred cã se apropie o furtunã.
- ªi eu.

Mie oricând poþi sã-mi dai o þigarã.

E stimulantã ºi calmantã.
E un viciu potrivit pentru bãrbaþi.

ªi femeile ce vicii pot sã aibã?

Sã se vãicãreascã, sã facã copii
ºi sã-ºi bârfeascã vecinii.

Câþi ani ai în realitate, unchiule Isak?

De ce întrebi?

Fãrã motiv. De ce?

ªtiu eu de ce întrebi.

Bine, atunci.

Nu te mai preface. Nu mã placi.
Nu m-ai plãcut nicodatã.

Nu te cunosc decât ca socru.

De ce te întorci acasã?

Aºa mi-a venit. Doar atât.

Evald e din întâmplare fiul meu.

Aºa e.

Evald ºi cu mine semãnãm mult.
Avem principiile noastre.

Nu e nevoie sã-mi mai spui.

Spre exemplu, împrumutul acesta.

ªtiu exact ce ai de gând sã-mi spui.

Ar fi trebuit sã-l înapoieze
când a devenit profesor asistent.

E o chestiune de onoare pentru el
sã dea înapoi 5.000 pe an,

º.a.m.d., º.a.m.d.

Cuvântul e cuvânt.

Pentru noi, asta înseamnã cã nu putem
sã fim liberi niciodatã,

ºi cã fiul tãu trebuie sã munceascã
pânã la epuizare.

Ai propriul tãu venit.

Mai ales când iei în considerare cã eºti
groaznic de bogat

ºi nu mai ai nevoie de bani.

Promisiunea e promisiune
ºi ºtiu cã Evald îþi þine cuvântul.

Se poate.
Dar te urãºte, de asemenea.

Ce ai cu mine?

Pot sã fiu deschisã?

Da, te întreb.

Eºti un bãtrân egoist, unchiule Isak.

Eºti foarte aspru cu ceilalþi
ºi nu faci decât cum te taie capul.

Dar ascunzi toate astea în spatele
bunelor-maniere ºi farmecului
moºtenit din vremea ta.

Dincolo de aspectul tãu binevoitor
eºti la fel de neînduplecat ca un cui.

Dar nu ne poþi pãcãli ºi pe noi,
care te cunoaºtem de aproape.

Îþi aminteºti când am venit la tine
acum o lunã?

Am avut nefericita idee cã ai putea
sã ne ajuþi, pe mine ºi pe Evald.

Aºa cã te-am întrebat dacã mã laºi
sã stau cu tine o sãptãmânã sau douã.

Îþi aminteºti ce mi-ai rãspuns?

Am spus cã aº fi încântat.

Poate ai uitat, dar ai spus

"Nu încerca sã mã târãºti ºi pe mine
în neînþelegerile voastre casnice.

Nu mã intereseazã.

Descurcaþi-vã singuri."

Am spus eu asta?

- Ba chiar mai mult.
- Nu se poate.

Sunt exact cuvintele tale:

"Nu am nici un respect
pentru suferinþele mentale,

aºa cã nu veni sã mi te plângi mie.

Dacã ai nevoie de terapie,
du-te mai bine la un psihiatru.

Sau la un preot, de ce nu?
E la modã acum."

Aºa am spus?

Afirmaþiile tale sunt foarte categorice,
unchiule Isak.

Nu mi-ar plãcea sã depind de tine.

Mi-a fãcut plãcere sã te am oaspete.

Ca o pisicã.

O pisicã sau o fiinþã umanã.

Eºti o tânãrã foarte plãcutã,
ºi îmi pare rãu cã mã antipatizezi.

- Nu te antipatizez.
- Nu?

- Te compãtimesc.
- Mã compãtimeºti?

Aº vrea sã-þi povestesc un vis
pe care l-am avut azi-dimineaþã.

Nu prea mã intereseazã visele.

Nu. Nu, bineînþeles cã nu.

Încotro ai luat-o?

Vreau sã-þi arãt ceva.

Am locuit aici în fiecare varã
pânã la vârsta de 20 de ani.

Eram zece copii pe vremea aceea.
Poate cã ºtiai asta.

Mai locuieºte cineva aici acum?

Nu, nu în vara asta.

Mã duc sã înot, dacã nu te superi.
Avem destul timp.

Sigur cã da, te rog.

Locul unde cresc fragii sãlbatici!

Cred cã am devenit prea sentimental.

Poate am obosit puþin

ºi sunt un pic trist.

S-ar putea sã fi început a mã gândi
la tot felul de lucruri

datoritã locurilor unde mã jucam când
eram copil.

Nu ºtiu cum s-a fãcut,

dar luminoasa realitate a zilei

s-a topit în ºi mai luminoasa
icoanã a memoriei

apãrând în faþa ochilor mei

ca un ºir de evenimente reale.

Sara.

Sara,

Sunt vãrul tãu, Isak.

ªtiu, am îmbãtrânit acum, desigur,
ºi nu mai arãt ca altãdatã.

Dar tu, tu nu te-ai schimbat deloc.

Bunã dimineaþa, dulce veriºoarã.
Ce mai faci?

Culeg fragi, blegule.
Nu vezi?

ªi pe cine vei bucura
cu aceºti fragi delicioºi,

culeºi în roua dimineþii
de o tânãrã frumoasã?

Prostii. ªtii prea bine cã azi
e ziua de naºtere a unchiului Aron.

Am uitat sã-i pregãtesc un cadou.

Va primi în loc un coº
plin cu fragi sãlbatici.

Lasã-mã sã te ajut.

Vezi, Sigbritt ºi Charlotta au fãcut
o tapiþerie, Angelica a pregãtit un tort,

Anna a pictat un tablou
foarte frumos,

iar Kristina ºi Birgitta
au compus un cântec pe care i-l vor cânta.

Asta e cea mai tare.
Unchiul Aron e surd ca piatra.

Va fi foarte încântat,
iar tu eºti un prost.

Iar tu ai un gât al naibii de drãguþ.

ªtii cã n-ar trebui sã te porþi aºa.

- Cine spune?
- Eu spun.

În plus, eºti un tânãr incredibil
de nesuferit,

care îºi închipuie cã e cineva.

Sunt vãrul tãu,
ºi eºti îndrãgostitã de mine.

De tine!

Apropie-te sã-þi sãrut buziþele.

Dacã nu te astâmperi, îi spun lui Isak
cã încerci tot timpul sã mã sãruþi.

Micuþul Isak! Aº putea sã-l bat
cu o singurã mânã.

ªtii prea bine cã Isak ºi cu mine
suntem logodiþi în secret.

Atât de secret, cã ºtie toatã lumea.

Nu e vina mea cã gemenele
au scãpat pisica din sac.

Când are loc nunta?
Când are loc nunta?

Nu ºtiu care din voi patru fraþi
e mai puþin îngâmfat,

dar cred cã e Isak.

Isak e cel mai drãguþ, oricum.

Iar tu eºti cel mai oribil, cel mai scârbos,

cel mai prost, cel mai tâmpit...
N-am cuvinte sã te descriu!

Recunoaºte cã ai o slãbiciune pentru mine.

ªi puþi a fum de þigarã.

E un miros plãcut, bãrbãtesc.

Gemenele, care ºtiu multe,

spun cã n-ai fost bun de nimic
cu fata aia, Berglund.

Nu e prea frumoasã, spun gemenele.
ªi sunt de acord cu ele.

Ce frumoasã eºti când roºeºti.

Trebuie sã mã sãruþi.
Nu mai suport.

Dacã mã gândesc mai bine,
sunt nebun dupã tine.

- O spui doar aºa.
- Neam.

Gemenele mai spun

cã eºti cam afemeiat.

E adevãrat?

Oh, uite ce-ai fãcut!

ªi ce va spune Isak,
care mã iubeºte cu adevãrat?

Sunt atât de nefericitã!
Ce rãu m-ai rãnit!

Ai fãcut o femeie vinovatã din mine.

Aproape vinovatã, în orice caz.

Nu vreau sã te mai vãd niciodatã,
sau cel puþin pânã la masã.

Trebuie sã mã grãbesc.
Ajutã-mã sã adun fragii.

Oh, o patã pe ºorþ îmi mai lipsea!

Unde e Isak?

Pescuieºte în larg cu Papa,
ºi nu pot auzi gongul.

oricum, Papa a spus sã nu-l
aºteptãm cu masa de dimineaþã.

Ne aºezãm la masã în numele lui Iisus.

Binecuvânteazã, Doamne,
mâncarea aceasta. Amin.

Benjamin, du-te imediat
ºi spalã-te pe mâini.

Cât mai trebuie sã creºti ca sã înveþi
sã fii curat?

M-am spãlat pe mâini.

Sigbritt, dã-i ºi Angelicãi supa.

Ai unghiile murdare.

Hagbart, dã-mi pâinea.

Nu mai lua aºa de mult unt.

Charlotta, sarea e cocoloaºe.
Ai lãsat-o la umezealã.

De câte ori þi-am spus
sã n-o laºi descoperitã?

E vopsea sub unghiile mele, uitã-te!

Cine mi-a cules fragi sãlbatici?

- Eu.
- Ce?

Vorbeºte mai tare, dragã.
Unchiul Aron nu aude bine.

Eu i-am cules!

Mã mir cã þi-ai amintit de ziua mea.

Frumos din partea ta.

Poate ºi unchiul sã bea un pãhãrel
pentru a sãrbãtori evenimentul?

Niciodatã când Papa nu e acasã.

Unchiul a bãut deja trei pahare.

L-am vãzut când am ieºit de la baie,
la ora 8:00.

Aºadar ºi voi aþi cules fragi.
Mulþumesc.

Gemene, vorbiþi atunci când sunteþi întrebate.

ªi, pentru cã nu v-aþi fãcut paturile,
o sã curãþaþi argintãria.

Faceþi aºa cum vã spune mãtuºa.

Benjamin, nu-þi mai muºca unghiile.

Anna, ce faci? Aminteºte-þi
cã nu mai eºti o fetiþã.

Vreau sã-i dau unchiului tabloul meu.

Te rog, mãtuºã, putem sã-i dãm
acum cadourile?

- Unde e cadoul tãu?
- Sub masã.

Nu, dupã ce mâncãm.

O adevãratã operã de artã:
Fritjof ºi Ingeborg.

Nu prea îþi dai seama care e Fritjof!

Ce credeþi cã fãceau Sara ºi cu Sigfrid
în locul cu fragi sãlbatici?

V-am vãzut! V-am vãzut!

Gemenele ar trebui sã poarte botniþã.

Gemenele sã tacã din gurã
sau sã plece de la masã.

Unde e libertatea cuvântului, eh?

Mai tãceþi din gurã, plozilor.

Sara s-a înroºit! Sara s-a înroºit!

ªi Sigfrid s-a înroºit!
Sigfrid ºi Sara! Sigfrid ºi Sara!

Liniºte, toatã lumea!

Dar Sara!...

Mint! Mint!

Isak e atât de delicat ºi de bun,

aºa de moral ºi de sensibil.

Ne îndeamnã sã citim poezie

ºi ne vorbeºte de viaþa urmãtoare

ºi cântã la pian la patru mâini.

ªi nu vrea sã sãrute decât pe întuneric,

ºi vorbeºte despre pãcat.

E la un nivel aºa de înalt,

îar eu mã simt ca un nimic.

ªi chiar sunt un nimic...
nu încape îndoialã.

Dar uneori mi se pare cã sunt
mult mai maturã decât Isak,

dacã înþelegi ce vreau sã spun.

ªi atunci cred cã nu e decât un copil,
chiar dacã avem aceeaºi vârstã.

Iar Sigfrid e aºa de îndrãzneþ ºi de înflãcãrat,
ºi vreau sã plec acasã.

Nu vreau sã stau aici toatã vara

ºi sã fiu obiect de batjocurã
pentru gemene ºi pentru voi toþi.

Nu vreau!

Vorbesc eu cu Sigfrid.

Dacã nu se astâmpãrã,

mã voi îngriji sã fie pus sã studieze
în timpul vacanþelor de varã.

Papa va aranja asta foarte simplu.

ªi el crede cã Sigfrid nu e bun de nimic
ºi cã trebuie sã munceascã mai mult.

Sãrãcuþul Isak, e aºa de bun cu mine.

Ce nedrept este totul.

Totul va fi bine, vei vedea.

Ascultã, îi cântã unchiului Aron.

Ce stupid sã-i compunã un cântec
unui bãtrân surd.

E tipic pentru gemene.

Florile se înclinã, iarba se închinã

În jurul dragei noastre case

Noi azi pe unchiul Aron îl sãrbãtorim

ªi cu cântecelul nostru

Îi încoronãm fruntea.

Patru ura pentru unchiul Aron.

Ura, ura, ura, ura!

Cobor sã-i întâmpin pe Isak ºi pe unchiul.

Aºa sã faci.

Eram copleºit de un sentiment
de neîmplinire ºi de tristeþe,

dar am fost curând trezit
din reveriile mele

de vocea unei tinere întrebându-mã
în mod repetat ceva.

E casa dv.?

Nu, nu e.

Aveþi noroc cã spuneþi adevãrul.

Tata deþine acest domeniu,
inclusiv casa.

Cândva am locuit aici.
Acum douã sute de ani.

Oh, da?

- Maºina de la poartã e a dv.?
- Da, e maºina mea.

Pare anticã.

Da, e anticã, precum proprietarul ei.

Vãd cã aveþi simþul autoironiei.
E fantastic.

Unde vã duceþi?
Vreau sã spun, în ce direcþie?

pãi, mã duc la Lund.

Dar îmi convine de minune.
Vedeþi, eu mã îndrept spre Italia.

Sunt onorat.

Mã cheamã Sara.
Stupid nume, nu-i aºa?

Eu mã numesc Isak.
E la fel de stupid.

N-au fost soþ ºi soþie?

Nu, din pãcate.
Aceia erau Abraham ºi Sara.

Sã mergem, atunci.

Mai e o doamnã cu mine.
Iat-o cã vine.

- Marianne, ea e Sara.
- Bunã.

Vom avea companie tocmai pânã la Lund.

Sara merge în Italia, dar ºi-a propus
sã meargã o bucatã de drum cu noi.

Iar sunteþi ironic, dar vã stã bine.

Sã mergem.

Hei, bãieþi, am gãsit o ocazie
aproape pânã în Italia.

El e Anders ºi el Viktor,
iar acesta e Pãrintele Isak.

Comoara la care te benoclezi
e Marianne.

Ce autobuz.

Da, e loc pentru toþi.

Puneþi lucrurile în portbagaj,
dacã nu vã supãraþi.

Trebuie sã ºtii, Isak,
cã Anders ºi cu mine suntem iubiþi.

Suntem nebuni unul dupã celãlalt.

Viktor e cel în plus.
Tata a insistat sã-l luãm.

Dar ºi Viktor mã iubeºte.

E o miºcare strãlucitã a lui tata.

S-ar putea sã-l seduc pe Viktor
ca sã scap de el.

Ar fi mai bine sã-þi spun cã sunt virginã.
De-aia sunt aºa obraznicã.

ªi fumez o pipã.

Viktor spune cã-þi face bine.
El e nebun dupã tot ce e sãnãtos.

Cândva am iubit o fatã numitã Sara.

Nu se poate! Semãna cu mine, nu-i aºa?

Chiar semãna, din întâmplare.

ªi ce s-a întâmplat?

S-a cãsãtorit cu fratele meu Sigfrid
ºi au avut ºase copii.

Acum are 75 de ani ºi e o bãtrânicã
destul de frumoasã.

Nu-mi pot imagina ceva mai îngrozitor
decât sã îmbãtrâneºti.

Oh, dragule, am fãcut-o de oaie.

Sunteþi în regulã?

N-am nici o scuzã.
E numai vina noastrã.

Soþia mea era la volan.
A pãþit cineva ceva?

Criminalii trebuie sã se prezinte!
Numele meu e Alman.

Soþia mea Berit.
Trebuie sã ºtiþi cã a fost actriþã.

Asta e problema pe care o discutam când...

Vino încoace, Berit,
ºi cere-þi scuze.

Îmi pare foarte rãu.
A fost numai vina mea.

Tocmai îl pocneam pe soþul meu
când a apãrut curba.

Dumnezeu îi pedepseºte pe unii oameni imediat,
ce zici, catolicule?

Hai sã întoarcem maºina dv.

- Oh, nu vã faceþi probleme pentru noi.
- Tacã-þi fleanca, Sten.

Unii oameni sunt altruiºti,
spre mirarea ta.

Nevastã-mea e un pic nervoasã.
Am avut un ºoc.

Priviþi-l cum se întrece cu acei tineri,

încordându-ºi muºchii flasci ca sã o impresioneze
pe fetiºcana aia simpaticã.

Dragule, sã nu faci vreun atac.

Nevesti-mii îi place sã mã ia în batjocurã.

O las în pace.
E psihoterapie.

Niciodatã nu ºtiu dacã nevastã-mea plânge
cu adevãrat sau doar joacã teatru.

Sã fiu al naibii dacã nu e de-adevãratelea.

Aºa se întâmplã când te încearcã
fiorii morþii.

Nu poþi sã-þi þii gura?

Nevastã-mea chiar ºtie sã convingã.

Doi ani de zile m-a fãcut sã cred
cã are cancer

ºi ne-a înnebunit cu toate simptoamele
posibile,

chiar dacã doctorii nu-i gãseau nimic
în neregulã.

Pânã la urmã am crezut-o pe ea mai mult
decât pe doctori!

E normal sã fiþi supãrat,

dar de ce n-o lãsaþi puþin în pace?

O femeie are ºi ea dreptul
sã plângã, nu-i aºa?

Nu te pune în calea lacrimilor
unei femei.

Dv. sunteþi frumoasã,
dar Berit s-a cam ofilit un pic.

Aºa cã vã permiteþi s-o apãraþi.

O compãtimesc.
Din mai multe motive.

Foarte sarcastic!

Totuºi nu pãreþi a fi deloc istericã.

Dar micuþa Berit este.

ªtiþi ce înseamnã asta pentru mine?

Am înþeles cã sunteþi catolic.

Exact. De aceea ºi suport.

Ne ridiculizãm reciproc.

Ea are isteria.
Eu am catolicismul.

Vedeþi bine cã avem nevoie
unul de celãlalt.

Numai din egoism nu ne-am omorât
unul pe altul.

A apucat-o.

Se cheamã sincope, nu-i aºa?

Foarte distractiv.

Dacã aº fi avut un cronometru,
aº fi putut sã prezic exact explozia.

Taci! Taci! Taci!

Poate sã fie urât din partea mea,

dar de dragul copiilor
vã rog sã coborâþi.

Iertaþi-ne, dacã puteþi.

Mã încercau sentimente contradictorii
revãzând aceste locuri.

Aici am lucrat pentru prima datã,

ºi tot aici locuieºte ºi bãtrâna mea mamã.

[vã invit sã-l recunoaºteþi pe celebrul actor
Max von Sydow, cu o frumoasã carierã
atât în Suedia, cât ºi la Hollywood]

Bunã ziua, d-le doctor.

Aþi mai venit pe la noi, d-le doctor?

Fac plinul?
Daþi-mi cheia de la rezervor.

Eva! Vino puþin!

E dl. doctor Borg în persoanã.

Mama, tata ºi tot þinutul
încã îl mai pomenesc.

Cel mai bun doctor din lume.

Hai sã-i dãm numele copilului dupã dânsul.

Isak Akerman... nu e un nume rãu
pentru un prim-ministru.

ªi dacã e o fatã?

Noi nu facem decât bãieþi.

ªi ce mai face tatãl dv?

Oh, tata e cam decrepit.

Dar mama e vioaie ca un greier.

Mergeþi sã vã vizitaþi mama,
d-le doctor?

E uimitoare.
Trebuie sã aibã cel puþin 95 de ani.

- 96.
- Închipuie-þi.

Cât vã datorez?

- E din partea Evei ºi a mea.
- În nici un caz!

Nu ne jigniþi, d-le doctor.
ªi noi putem face ceea ce se cuvine!

De ce ar trebui sã plãteºti d-ta
pentru benzina mea?

Sunt fapte care nu pot fi rãsplãtite,

nici mãcar cu benzinã.

Noi n-am uitat.

Întrebaþi pe oricine de pe-aici.

Toþi îºi amintesc de bunãtatea dv.

Poate ar fi trebuit sã rãmân aici.

Ce vreþi sã spuneþi?

Aþi spus cã ar fi trebuit
sã rãmâneþi aici.

Aºa am spus?

Bine, mulþumesc oricum.

Anunþaþi-mã când se naºte noul bãiat
ºi îi voi fi eu naº.

ªtiþi unde sã mã gãsiþi.

În timpul prânzului am fost binedispus

ºi le-am povestit tinerilor despre
anii când eram medic în acest district.

Povestioarele mele au avut destul succes,

ºi nu cred sã fi râs doar din curtoazie.

Am bãut vin la masã
ºi apoi o cafea.

Ah, când natura ne încântã
cu atâta frumuseþe,

ce minunatã trebuie
sã fie sursa ei de inspiraþie!

El se pregãteºte sã fie preot,
iar Viktor medic.

E împotriva înþelegerii noastre
sã recitãm poezii,

sau sã discutãm despre Dumnezeu
ori despre ºtiinþã în timpul acestei cãlãtorii.

A fost frumos!

Cum o fi putând cineva în ziua de azi
sã studieze cum sã devinã preot!

Raþionalismul tãu e searbãd ca praful.

Aº zice cã omul modern...

Aº zice cã...

Aº zice cã crede doar în sine
ºi în moartea sa biologicã.

Restul sunt baliverne.

Omul modern e o invenþie
a imaginaþiei tale.

Omul priveºte moartea cu teamã.

Religie pentru popor.
Opium pentru suferinþã.

Sunt amândoi fantastici!

Întotdeauna sunt de acord cu ultimul
cu care vorbesc.

Cândva credeai în Moº Crãciun.
Acum crezi în Dumnezeu.

Tu niciodatã n-ai avut imaginaþie!

Dv. ce pãrere aveþi, d-le profesor?

Orice aº spune ar fi întâmpinat
cu ironie,

aºa cã nu zic nimic.

Sunt convinsã cã ar fi dezamãgiþi.

Nu, Sara. Foarte, foarte bucuroºi.

"Unde e prietenul pe care Îl caut

la sfârºitul zilei?

Se lasã noaptea, se lasã..."

"Se lasã noaptea,
ªi tot nu L-am aflat."

"În inima-mi arzândã
Îi regãsesc prezenþa..."

Sunteþi credincios, d-le profesor?

"Îi regãsesc prezenþa...

în mireasma florilor.

Dragostea Lui e în fiecare adiere."

"Vocea Îi rãsunã
în bãtaia vântului de varã."

Nu e rãu pentru un poem de dragoste.

Iar am devenit cu toþii solemni,
pentru nimica toatã.

Ei, mã duc sã o vãd pe mama.
Mã întorc repede.

- Pot sã vin ºi eu?
- Desigur.

Se apropie furtuna.

Tocmai þi-am trimis o telegramã

în cinstea zilei de astãzi.

ªi iatã-te aici.

Toþi avem momentele noastre de glorie,
mamã dragã.

Aceea e soþia ta, Isak?

Nu vreau sã vorbesc cu ea.

Ne-a fãcut destul rãu.

Nu, mamã dragã.

E Marianne, soþia lui Evald.

Atunci las-o sã se apropie
ºi sã mã salute.

Bunã ziua, d-nã. Borg.

ªi de ce umbli pe drumuri aºa?

Am vost într-o vizitã la Stockholm.

De ce nu eºti cu Evald ºi cu copilul?

Evald ºi cu mine nu avem copii.

Tinerii din ziua de azi!
Eu am crescut zece copii.

Vrei sã-mi dai cutia aceea mare de acolo?

Mama mea a locuit în casa asta.

Îþi aduci când veneai s-o vezi, Isak?

Foarte bine.

Aici sunt câteva din jucãriile tale.

Am încercat sã-mi amintesc
cãruia dintre voi i-au aparþinut.

Zece copii, ºi toþi au murit,
în afarã de Isak.

Douãzeci de nepoþi.

Evald e singurul care mai vine
sã mã vadã.

Sã nu mã înþelegi greºit:
nu mã plâng.

Cincisprezece strãnepoþi,
pe care nu i-am vãzut niciodatã.

Le trimit tuturor cadouri
de ziua lor.

Îmi trimit scrisori de mulþumire,
dar niciunul nu se oboseºte sã mã viziteze,

decât dacã vor sã le dau bani cu împrumut.

Oh, ºtiu cã sunt plictisitoare.

Sã nu crezi asta, mamã.

ªi mai am un defect.

Nu mai mor.

Nu pot sã împartã moºtenirea

cum au plãnuit tinerii ãºtia vicleni.

Asta a fost pãpuºa lui Sigbritt.

A primit-o când a împlinit opt ani.

Eu însãmi i-am fãcut îmbrãcãmintea.

Dar nu i-a plãcut niciodatã,

aºa cã i-am dat-o Charlottei.

Ei i-a plãcut...
Îmi amintesc perfect.

Vezi cine e aici?

Sigfrid avea trei ani,
iar tu cinci.

ªi cu mine.

Ce priviri înfricoºate
aveam pe vremea aceea.

Pot sã o iau eu?

Cum sã nu.
N-are nici o valoare.

Uite ºi o carte de colorat.

Nu mai ºtiu a cui era.

ªi-au scris toþi numele în ea.

Kristina a mâzgãlit:

"Îl iubesc pe tata mai mult
decât orice pe pãmânt."

ªi Birgitta:
"O sã mã mãrit cu tata."

Nu-i aºa cã e caraghios?
Am râs când am citit.

Nu crezi cã e cam frig aici?

Nu, n-aº zice.

Mi-a fost frig toatã viaþa.

Mai ales la stomac.
Mã întreb de ce.

Ai tensiunea scãzutã.

Hai sã bem niºte ceai,
ºi putem sã mai stãm de vorbã liniºtiþi.

Nu, mulþumim, mamã.
Nu te mai deranjãm.

Bãiatul cel mai mare al lui Sigbritt
face în curând 50 de ani.

M-am gândit sã-i dau ceasul de aur
al lui tata.

Nu mai are limbi.
Are vreo importanþã?

Îmi aduc aminte când era bebeluº.

Îi plãcea sã stea în liliacul
de la casa de varã.

ªi acum face 50 de ani.

ªi veriºoara lui, Sara, îl plimba
ºi îi cânta cântecele.

S-a mãritat cu pierde-varã de Sigfrid.

Acum trebuie sã pleci, altminteri
vei întârzia la ceremonie.

Mã bucur cã ai venit,
ºi sper sã te revãd.

Spune-i lui Evald cã-l iubesc.
Drum bun.

Unde sunt Anders ºi Viktor?

Au început sã discute despre Dumnezeu
ºi ºi-au pierdut cumpãtul.

Anders a încercat sã-i rãsuceascã mâna
lui Viktor,

ºi Viktor i-a spus cã e un argument
cam jalnic pentru existenþa lui Dumnezeu.

Eu le-am spus cã mai bine ar vorbi
despre mine.

ªi ei mi-au zis sã tac din gurã,
pentru cã nu înþeleg principiile dezbaterii,

aºa cã am plecat.

S-au dus pe deal sã se batã,
pentru cã fiecare insista...

cã i-au fost rãnite sentimentele
de cãtre celãlalt.

- Acum unde sunt?
- Acolo sus.

Mã duc eu la ei.

De cine îþi place mai mult?

Þie de cine îþi place mai mult?

Nu ºtiu.
Anders va fi preot...

E un scump.

Dar sã fiu preoteasã...

ªi Viktor e drãguþ.
În alt fel.

- Viktor o sã ajungã departe, cu siguranþã.
- Ce vrei sã spui?

Un medic câºtigã mai mulþi bani.
Preoþii nu mai sunt la modã.

Totuºi are picioare frumoase
ºi un gât drãguþ.

Dar cum poate cineva sã creadã în Dumnezeu?

Ei? Existã Dumnezeu?

Am aþipit,
dar eram hãituit de vise

aproape reale ºi umilitoare.

Era ceva apãsãtor
în aceste imagini din vis,

care îmi sfredelea necontenit mintea.

Te-ai uitat în oglindã, Isak?

Atunci îþi arãt eu cum eºti.

Eºti un bãtrân îngrijorat,
care va muri în curând,

dar eu am toatã viaþa înaintea mea.

Te doare, pânã la urmã...

Nu, nu mã doare.

Ba da, te doare, pentru cã nu poþi
suporta adevãrul.

Adevãrul e cã n-am vrut sã rãnesc
sentimentele nimãnui.

ªi astfel am devenit rea fãrã sã vreau.

Înþeleg.

Nu, nu înþelegi. Nu vorbim aceeaºi limbã.

Mai priveºte o datã în oglindã.

Nu, nu te feri.

Vãd.

Ascultã-mã.

Mã voi cãsãtori cu fratele tãu Sigfrid.

Dragostea e aproape un joc pentru noi.

Uitã-te la chipul tãu acum.
Încearcã sã zâmbeºti!

Aºa! Acum zâmbeºti.

Dar mã doare aºa de tare...

Ca profesor emerit,
ar trebui sã ºtii de ce doare.

Dar tu nu ºtii.

ªtii atât de multe
ºi totuºi nu ºtii nimic.

Trebuie sã plec.

Am promis sã am grijã
de bãieþelul lui Sigbritt.

Sãrmane micuþ.

Liniºteºte-te, copilaº. Dormi.

Nu te teme de vânt,

sau de pãsãri,

sau de valurile mãrii.

Sunt aici cu tine,
þinându-te în braþe.

Nu te teme, micuþule.

Se va face iar ziuã în curând.

Nimeni n-o sã-þi facã vreun rãu.

Sunt cu tine.
Te þin în braþe.

Intraþi vã rog, profesore Borg.

Aþi adus carnetul de note?

Vã rog sã identificaþi bacteria
de la microscop.

E ceva în neregulã cu microscopul acesta.

Microscopul n-are nimic.

Nu vãd nimic.

Vã rog sã citiþi acest text.

Ce înseamnã?

Nu ºtiu.

Chiar aºa?

Sunt doctor, nu lingvist.

Ceea ce vedeþi pe tablã
e întâia datorie a unui doctor.

ªtiþi care este
întâia datorie a unui doctor?

Lãsaþi-mã sã mã gândesc.

Nu vã grãbiþi.

Întâia datorie a unui doctor...

Întâia... datorie...

Am uitat.

Întâia datorie a unui doctor
este sã cearã îndurare.

Da! Aºa e! Acum îmi amintesc!

- Aþi fost acuzat.
- Am fost acuzat?

Voi consemna cã n-aþi înþeles acuzaþia.

E grav?

Din pãcate da, d-le profesor.

Am inima slabã.

Sunt un om bãtrân.

Trebuie sã fiþi indulgent cu mine.
Aºa e corect.

În hârtiile mele nu scrie
nimic despre inima dv.

Vreþi sã încetãm examinarea?

Nu, pentru Dumnezeu, nu.

Vã rog sã diagnosticaþi pacientul.

Pacientul e mort.

Ce scrieþi în carnetul meu?

- Verdictul meu.
- ªi care e?

Cã sunteþi incompetent.

Mai sunt ºi alte acuzaþii mai mici,
dar totuºi destul de importante.

- Nepãsãtor, egoist, nemilos.
- Nu-i aºa.

Soþia dv. a adus acuzaþia.

Veþi fi confruntat cu ea.

Dar soþia mea a murit cu mulþi ani în urmã!

Credeþi cã glumesc?

Urmaþi-mã, vã rog.

N-aveþi de ales.

Mulþi uitã o femeie moartã de 30 de ani.

Unii poartã în suflet o imagine
fericitã ºi ºtearsã,

dar dv. vã puteþi aminti
oricând aceastã scenã.

Marþi, 1 mai 1917.

Stãteaþi chiar în acest loc,

ºi aþi auzit tot ce au spus ºi ce au fãcut
acel bãrbat ºi femeia.

Acum mã duc acasã ºi îi spun totul lui Isak.
ªtiu ce va spune:

"Sãrmana mea fatã, mi-e milã de tine."

Ca ºi cum ar fi Dumnezeu.

Apoi eu voi plânge ºi voi spune:
"Chiar îþi este milã de mine?"

El va rãspunde:
"Da, foarte mult."

Iar eu voi plânge ºi mai mult
ºi îl voi ruga sã mã ierte.

El va spune...

"Nu trebuie sã-mi implori iertarea.
Nu e nimic de iertat."

Dar nu e nimic adevãrat din ce spune,

pentru cã e rece ca gheaþa.

ªi deodatã devine foarte tandru,

iar eu îi strig în faþã cã e nebun

ºi cã ipocrizia lui mã omoarã.

Apoi el va spune cã îmi aduce un calmant

ºi cã înþelege perfect situaþia.

Eu îi voi spune cã e vina lui
cã mã port aºa.

Iar el se va întrista
ºi va spune cã e vina lui.

Dar nu-i pasã de nimic în realitate,

pentru cã e aºa de rece.

Unde e?

A plecat. S-au dus.

Printr-o operaþie, d-le profesor.

O capodoperã chirurgicalã.
Fãrã durere.

Fãrã sângerare sau tremurãturi.

Ce liniºte este.

O realizare desãvârºitã în felul ei,
d-le profesor.

ªi pedeapsa?

Pedeapsa? Nu ºtiu.
Cea obiºnuitã, presupun.

Obiºnuitã?

Desigur. Singurãtatea.

Singurãtatea?

Exact. Singurãtatea.

Fãrã pic de milã?

Nu mã întreba. Nu ºtiu.

Ce e?

Copiii au vrut sã-ºi mai dezmorþeascã
picioarele.

Dar încã mai plouã.

Le-am spus de ceremonie
ºi au insistat sã te sãrbãtoreascã.

Ai dormit bine?

- Da, însã în ultima vreme
am avut cele mai stranii vise.

- Adicã?

E ca ºi cum ar trebui sã-mi spun ceva
ce n-aº vrea sã aud când sunt treaz.

ªi ce anume?

Cã am murit.
Deºi sunt încã în viaþã.

Semeni foarte mult cu Evald.

Dacã zici.

A spus exact acelaºi lucru ºi el.

Despre mine?

Nu. Despre el.

Dar el n-are decât 38 de ani.

Vrei sã-þi povestesc?

Da, þi-aº fi recunoscãtor.

Cu câteva luni în urmã
am vrut sã vorbesc cu Evald,

aºa cã m-a dus cu maºina pe malul mãrii.

Ploua ºi atunci.
Stãtea unde stai tu acum.

Ei, m-ai capturat.
Ce vrei sã-mi spui?

Ceva neplãcut, fãrã îndoialã.

Aº vrea sã nu trebuiascã sã-þi spun.

Ai pe altcineva.

Nu fi copil.

Îmi spui pe un ton funebru
cã trebuie sã vorbeºti cu mine,

ºi acum îþi este greu sã începi.

Dã-i drumul, pentru Dumnezeu!
Nu mã þine pe jeratic!

Aproape cã-mi vine sã râd acum.

Ce crezi cã am de gând sã-þi spun?

Cã am omorât pe careva
sau cã am furat fondurile facultãþii?

Urmeazã sã am un copil.

Eºti sigurã?

Mi-a spus doctorul ieri.

Aºa? Prin urmare acesta era secretul.

Aº vrea de asemenea sã-þi spun
cã am de gând sã pãstrez copilul.

- Te-ai gândit bine?
- Da, m-am gândit.

ªtii cã eu nu vreau copii.

Va trebui sã alegi între mine ºi el.

- Sãrmane Evald.
- Terminã cu "Sãrmane Evald"!

E absurd sã aduci copii în lumea asta

ºi sã crezi cã ei o vor duce mai bine
decât noi.

- Asta nu e decât o scuzã.
- Spune-i cum vrei.

Eu am fost un copil nedorit
într-o cãsnicie îngrozitoare.

Mãcar o fi sigur cã sunt fiul lui?

Nu e un motiv ca sã te porþi aºa.

Trebuie sã fiu la spital la ora 3:00.

Nu am nici timp ºi nici chef
sã continuu discuþia.

Eºti un laº.

Da.

Viaþa asta mã scârbeºte.

Nu voi fi forþat sã accept

o responsabilitate care mã va face
sã trãiesc o zi mai mult decât vreau.

ªi ºtii bine cã vorbesc serios.

ªtiu cã nu e bine.

Nu e nici bine, nici rãu.

Ne comportãm în funcþie de nevoile noastre.

ªi care sunt?

A ta e o dorinþã prosteascã
de a trãi ºi de a aduce viaþã.

ªi a ta?

A mea e sã fiu mort.
Mort de-a binelea.

Dacã vrei sã fumezi o þigarã
nu mã supãr.

De ce mi-ai spus toate astea?

Te-am vãzut împreunã cu mama ta
ºi m-a cuprins panica.

Nu pricep.

M-am gândit: Aceasta e mama lui.

O femeie bãtrânã, rece ca gheaþa,

mai sumbrã decât moartea.

ªi acesta e fiul ei,

ºi sunt ani-luminã între ei.

El însuºi spune cã e un cadavru viu.

Iar Evald creºte la fel de singuratic,
rece ºi mort.

ªi m-am gândit la copilul
ce-l port în mine.

De-a lungul întregului ºir
nu e decât rãcealã ºi moarte...

ºi singurãtate.

Trebuie sã se sfârºeascã undeva.

Dar te întorci la Evald!

Ca sã-i spun cã nu pot fi de acord
cu condiþiile lui.

Vreau acest copil.
Nu mi-l poate lua nimeni.

Nici mãcar omul pe care
îl iubesc cel mai mult.

Pot sã te ajut?

Nu mã poate ajuta nimeni.

Suntem prea bãtrâni, Isak.
S-a mers prea departe.

Ce s-a întâmplat dupã discuþia aceea?

Nimic. Am plecat a doua zi.

Te-a cãutat?

- Nu vreau sã ajungem...
- Ce sã ajungeþi?

Cum era cuplul de azi, cu maºina.

Tocmai mã gândeam la ei.

Mi-au amintit de propria mea cãsnicie.

Dar noi ne iubim.

Mulþi ani trãiascã,
mulþi ani trãiascã

O sutã de ani
sã trãiascã.

Am auzit cã sãrbãtoriþi
un eveniment important astãzi.

Cu aceste flori obiºnuite
vrem sã vã spunem

cã suntem foarte impresionaþi
cã aþi fost medic timp de 50 de ani.

ªtim cã trebuie sã fiþi
un bãtrân foarte înþelept,

care ºtie totul despre viaþã,

ºi i-a învãþat toate instrucþiunile
pe dinafarã.

Mulþumesc.

Acum trebuie sã plecãm.
Se face târziu.

Aþi ajuns pânã la urmã.
Evald ºi cu mine ne pierduserãm speranþa.

Un drum bun cu maºina e odihnitor, nu-i aºa?

D-le profesor, trebuie sã vã schimbaþi
numaidecât.

Bunã ziua, Marianne.
I-am spus lui Evald cã vii.

Mulþumesc.
Foarte drãguþ din partea dv.

Pânã la urmã ai venit, d-nã Agda.

Am considerat cã e datoria mea.
Dar plãcerea mi-a fost întinatã.

Bine ai venit, tatã.

Dupã cum vezi, am adus-o
ºi pe Marianne cu mine.

- Bunã, Marianne.
- Pot sã-mi duc lucrurile sus?

Camera de oaspeþi ca de obicei, tatã?

Lasã-mã sã îþi iau valiza.

- Ai cãlãtorit bine?
- Da, a fost plãcut.

Cine sunt tinerii aceºtia?

Nu ºtiu. Sunt simpatici
ºi merg în Italia.

- Par drãguþi.
- Da, sunt foarte drãguþi.

E ora patru ºi un sfert.

Þi-am cumpãrat ºireturi noi.

Plec mâine, aºa cã nu fi îngrijorat.

- Te duci la un hotel?
- Nu, de ce?

N-am putea sã mai dormim în acelaºi pat
mãcar o noapte? Doar dacã vrei.

- Mã ajuþi sã despachetez?
- Mã bucur sã te vãd.

Pe neaºteptate.

ªi eu.

Mai mergem odatã la ceremonie?

Da, îl sun pe Stenberg
ºi îi spun cã vine o doamnã cu mine.

Grãbeºte-te, d-le profesor!

În timpul ceremoniei,

mã gândeam la cele petrecute
în ziua aceea,

ºi atunci m-am hotãrât

sã scriu tot ce s-a petrecut.

În tot acest talmeº-balmeº de întâmplãri,

mi s-a pãrut cã discern
o logicã extraordinarã.

Þi-a plãcut ceremonia?

Da, mulþumesc.

Eºti obositã, d-nã Agda?

N-aº putea spune nu.

Ia unul din somniferele mele.

D-nã Agda, îmi pare rãu pentru
azi-dimineaþã.

Vã e rãu, d-le profesor?

Nu. De ce?

Nu-mi place cum vorbiþi.

E aºa de neobiºnuit
sã spun cã-mi pare rãu?

- Vreþi sã vã pun o carafã cu apã pe masã?
- Nu, mulþumesc.

Mulþumesc oricum, d-le profesor.
Noapte bunã.

D-nã Agda,

Ne cunoaºtem foarte bine

de atât de mult timp,

nu crezi cã ne-am putea spune
unul altuia Agda ºi Isak?

Nu, nu cred.

De ce nu?

- D-le profesor, v-aþi spãlat pe dinþi?
- Da, mulþumesc.

N-am nevoie de intimitãþi, mulþumesc.

Relaþia noastrã e foarte bunã aºa cum e.

Dar acum suntem bãtrâni.

Vorbiþi pentru dv.
O femeie þine la reputaþia ei.

- Ce-ar spune lumea dacã am începe
dintr-o datã sã ne spunem Agda ºi Isak?
- Ce-ar spune lumea?

ªi-ar bate joc de noi.

Ai mereu dreptate Agda?

Aproape mereu.

La vârsta noastrã ar trebui
sã ºtim cum sã ne purtãm.

Noapte bunã, d-le profesor.
Voi lãsa uºa întredeschisã.

ªtiþi unde sã mã gãsiþi
dacã aveþi nevoie de ceva.

Tatã Isak! Ai fost minunat
în timpul procesiunii.

Am fost teribil de mândri
cã te cunoaºtem.

O fatã mare ne duce pânã la Hamburg.

- Anders e nebun dupã ea.
- Oh, mai taci.

Am vrut doar sã-þi spunem la revedere.

La revedere. ªi vã mulþumesc
pentru tovãrãºie.

Adio, dragã Isak. Sã ºtii cã pe tine
te iubesc cu adevãrat.

Astãzi, mâine ºi totdeauna.

Voi þine minte.

Haide.

Trebuie sã plecãm acum. Adio.

Sã-mi trimiteþi veºti.

- Cred cã unchiul doarme.
- Evald!

Da, tatã?

Te-ai întors deja?

Da. Marianne ºi-a pierdut
tocul de la un pantof.

Aºadar vã duceþi sã dansaþi?

Cred cã da.

- Cum te simþi, tatã?
- Excelent.

- Inima e în regulã?
- Excelent.

Somn uºor.

Evald! Stai jos un pic.

S-a întâmplat ceva?

Ce se va întâmpla cu tine ºi cu Marianne?

Iartã-mã cã întreb.

Nu ºtiu.

Nu e treaba mea, dar...

Dar n-ar fi...

Am rugat-o sã rãmânã cu mine.

N-ar trebui sã... vreau sã zic...

- Nu pot sã trãiesc fãrã ea.
- Vrei sã spui singur?

Nu pot sã trãiesc fãrã ea.
Asta vreau sã spun.

Aha, înþeleg.

Va fi cum vrea ea.

ªi va...

A spus cã se va mai gândi.

În privinþa datoriei aceleia...

Nu te îngrijora,
o sã-þi înapoiez banii.

Nu asta voiam sã spun.

Ce mai faci, unchiule Isak?

Bine. Foarte bine.

Mi-am pierdut un toc.
Cum sunt pantofii aceºtia?

Sunt foarte frumoºi.

Mulþumesc cã ai venit cu mine.

Îmi placi, Marianne.

ªi tu îmi placi, unchiule Isak.

Dacã se întâmplã sã fi fost
supãrat sau trist în timpul zilei,

de multe ori amintirile copilãriei
mã liniºtesc.

Am fãcut la fel ºi în seara asta.

Isak, nu mai sunt fragi.

Mãtuºa te roagã sã-l cauþi pe tatãl tãu.

Noi plecãm cu barca ºi te aºteptãm
de cealaltã parte a insulei.

Nu-i gãsesc nici pe mama, nici pe tata.

Haide, te ajut eu sã-i gãseºti.

EBC Collection