-
...
-
Înainte de a începe explicația propriu-zisă a modului în care celulele se divid,
-
cred că ar fi util să vorbesc un pic despre largul
-
vocabular legat de ADN.
-
Se folosesc mulți termeni și unii dintre ei sună foarte
-
asemănător, ceea ce poate crea confuzii.
-
Prin urmare primele chestiuni despre care doresc să vorbesc
-
sînt reprezentate de modul în care ADN-ul fie generează mai mult ADN copiindu-se pe sine, fie
-
în esență dă naștere unor proteine, și am vorbit despre aceasta în
-
clipul despre ADN.
-
Așadar hai să creem un mic .. o so desenez o mică...
-
secțiune prin ADN.
-
Am un A, un G, un T, să spunem că am doi T și apoi un I
-
și apoi am doi de C.
-
Doar o mică selecție.
-
El continuă.
-
Și, desigur, e un dublu helix.
-
Are bazele sale corespunzătoare.
-
Stai să colorez asta.
-
Așadar A-ul corespunde T-ului, G-ul C-ului, formează legături de hidrogen
-
cu C-ul, T-ul cu A-ul, C-ul cu G-ul, C-ul cu G-ul.
-
Apoi, desigur, continuă
-
în aceeași direcție.
-
De fapt ADN-ul are cîteva lucruri diferite
-
de făcut.
-
Un aspect este cînd organismul tău se ocupă cu propriile celule
-
și trebuie să produci mai multe celule ale pielii,
-
ADN-ul trebuie să se auto-copieze, proces denumit
-
replicare.
-
Se spune că îți multiplici propriul ADN - Replicarea ADN.
-
Stai să figurez o replicare ADN.
-
Așadar, cum poate ADN-ul să se auto-copieze?
-
Acesta este unul din lucrurile frumoase legate de ADN și derivă din modul în care ADN-ul
-
este structurat.
-
Replicare.
-
Voi face o suprasimplificare grosieră, dar
-
ideea este că aceste două șiruri se vor separa și că nu se întîmplă
-
ca un fenomen izolat.
-
Fenomenul de separare a celor două șiruri de ADN
-
este facilitat de proteine și enzime, dar voi
-
vorbi despre detaliile
-
microbiologice într-un clip viitor.
-
Așadar astea două șiruri se separă unul de altul.
-
Să pun asta aici.
-
Stai să-l iau și pe celălalt.
-
Prea mare.
-
Ăsta arată cam așa.
-
Ele se separă unul de altul și odată ce s-au
-
separat unul de altul, ce crezi că ar putea să se întâmple?
-
Stai să șterg niște chestii pe aici.
-
Să șterg și chestia asta.
-
Deci avem acest dublu helix.
-
Astea erau conectatate.
-
Sînt baze perechi.
-
Acum, cele două șiruri se separă unul de altul.
-
Acum odată separate, ce poate să facă fiecare din cele două?
-
Ele pot acum să devină un model unul pentru celălalt.
-
...
-
Dacă acest șir este liber, dintr-o dată,
-
o bază timinică ar putea veni să se lege aici, așadar aceste
-
nucleotide încep să se alinieze.
-
Așadar o să ai o timină și o citozină, apoi o adenină,
-
adenină, guanină, guanină și-o să se tot întîmple.
-
Pe urmă pe partea astalalaltă, șirul acesta verde care
-
întainte era atașat de cel albastru, la fel
-
va păți.
-
Ai acum o adenină, o guanină, timină, timină,
-
citozină, citozină.
-
Așadar ce tocmai s-a întâmplat?
-
Prin separarea și apoi atragerea de baze
-
complementare tocmai am duplic această moleculă, da?
-
În viitor o să facem microbiologia procesului, acum vreau doar să
-
înțelegi ideea.
-
Așa se copiază ADN-ul pe sine.
-
Și în special cînd vorbim despre mitoză și meioză, aș
-
putea spune, a, aceasta este etapa cînd replicare
-
s-a întîmplat.
-
Acum, un alt lucru pe care o să-ș auzi mult, și eu
-
am vorbit despre asta în clipul despre ADN, este transcripția.
-
În clipul despre ADN, nu m-am concentrat mult pe modul în care ADN-ul
-
se automultiplică, dar unul dintre lucrurile frumoase despre
-
această configurație de dublu helix este cît de ușor îi
-
este să se automultiplice.
-
Pur si simplu aceste două franjuri se despart, cele două elice se despart, și apoi
-
devin un model una pentru cealaltă, și apoi
-
ai un duplicat.
-
Acum, transcripția este ceea ce trebuie să se petreacă pentru ca acest ADN
-
să dea naștere în final la proteine, dar transcripția este
-
etapa intermediară.
-
În această etapă ți se formează din ADN un ARNm (mesager).
-
Apoi ARN-ul mesager (ARNm) părăsește nucleul celulei și
-
ribozomii și voi vorbi și despre asta imediat.
-
Deci putem face același lucru.
-
Deci ăsta, din nou în timpul transcripției
-
se va separa.
-
Așadar aia a fost o separare acolo și apoi cealaltă separare
-
e chiar aici.
-
...
-
Și de fapt, poate are mai mult sens să îți fac doar jumătate
-
din el, așa că stai să sterg asta.
-
....
-
Să spunem că o să transcriem numai partea verde
-
de aici din partea dreaptă.
-
Stai să șterg toată treaba asta da.... nu! Am greșit culoarea.
-
Stai să șterg asta de aici.
-
Acum, ceea ce se întîmplă este că în loc ca nucleotidele
-
acidului dezoxiribonucleis să facă perechi cu firul acesta de ADN, ai
-
acidul ribonuclei, sau ARN-ul care face pereche cu chestia asta aici.
-
O să fac RNA-ul în magenta.
-
Așadar ARN-ul va face pereche cu asta.
-
Așadar timina de pe partea de ADN va face pereche cu adenina.
-
Guanina, acum că vorbim despre ARN, în loc de timină
-
avem uracil, uracil, citozină, citozină și
-
tot continuă așa.
-
Aceasta este ARNm (ARN mesager).
-
...
-
Acum, asta se separă.
-
Acel ARNm se separă și părăsește nucleul.
-
Părăsește nucleu și urmează translația.
-
...
-
Aceasta pornește de la ARNm către...mai ții minte clipul cu ADN-ul
-
că aveam acel mic tRNA (ARN de transport).
-
ARN-ul de transport era ca un camion care transporta aminoacizii
-
la mARN, și toate astea se întîmplă în interiorul
-
acestor formațiuni ale celulei denumite ribozomi.
-
Dar translația este din mRNA în proteine,
-
și am văzut cum se întîmplă acest lucru.
-
Ai chestia asta aici - stai să fac o copie aici.
-
Stai să copiez întreaga chestie.
-
Chestia asta se separă, părăsește nucleu, și pe urmă
-
aveam acele mici camioane de tRNA care în esență merg în sus.
-
Așadar poate că pe aici am niște tRNA.
-
Să vedem, adenină, adenină, guanină, și guanină.
-
Asta este tARN.
-
Asta este un codon.
-
Un codon are trei baze perechi și atașat de el, are
-
un aminoacid oarecare.
-
Pe urmă ai și alte bucățele de tRNA.
-
Să zicem că ai uraci, citozină, adenină.
-
Atașat de asta, e un aminoacid diferit.
-
...
-
Pe urmă aminoacizii se leagă unii de alții și formează
-
acest lanț lung de aminoacizi, care este o proteină, și
-
aceste proteine formează aceste forme lungi și ciudate.
-
Ca să mă asigur că ai înteles, dacă ar fi să începem din nou
-
de la ADN, și am face copii ale ADN,
-
asta este replicarea.
-
Ai replicare ADN.
-
Acum, dacă ponind de al ADN faci mRNA
-
dintr-un model de ADN, asta este transcriere.
-
....
-
Practic transcrii informația de pe unul
-
pe altul: transcriere.
-
Acum, cînd mARN-ul părăsește nucleul celulei și am
-
vorbit de asta...ei bine, stai să desenez o celulă să fiu sigur
-
că marchez un gol cu tine azi, dacă asta e o celulă...
-
o să facem și structura celulei în viitor.
-
Dacă asta e o celulă, în centru are un nucleu.
-
În acest nucleu stă ADN-ul și
-
atît replicarea cît și transcrierea se întîmplă aici,
-
dar pe urmă mRNA părăsește celula, și în continuare în interiorul
-
ribozomilor, despre care vom vorbi în viitor,
-
ți se întîmplă traducerea și se formează proteinele.
-
Așadar mRNA-ul care formează proteină se cheamă traducere ("translație" în unele cărți românești).
-
Așadar traduci din codul genetic ca să spunem așa
-
în cod proteic.
-
Asta înseamnă traducere.
-
...
-
Așadar astea sînt cuvinte pe care e bine să fii sigur că le înțelegi
-
și să te asiguri că te folosești de cuvîntul protrivit cînd vorbești
-
despre diferitele procese.
-
Acum, un alt termen important legată de ADN, pe care
-
cînd l-am auzit prima dată l-am găsit foarte
-
dificil este conceptul de cromozom.
-
O să scriu niște chestii pe-aici ca să
-
poți să îți dai seama imediat cît de îmbîrligate sînt: cromozom,
-
cromatină și cromatidă.
-
...
-
Despre cromozom am vorbit deja.
-
Poți să ai niște ADN.
-
Poți să ai un șir de ADN.
-
Un șir de ADN e de fapt un dublu helix.
-
Acest șir de ADN, dacă ar fi să îl măresc ca să îl văd de aproape,
-
constă de fapt din două helixuri, care au desigur
-
bazele perechi conectate.
-
O să își desenez niște baze perechi legate împreună așa.
-
Vreau să fie clar că atunci cînd desenez această mică linie verde
-
aici, ea reprezintă de fapt un dublu helix.
-
Acum, acest dublu helix se înfășoară în jurul unor proteine
-
care se cheamă histone.
-
...
-
Să zicem că se înfășoară ca acolo și ca
-
acolo și ca acolo
-
și că ai și chestiile astea numite histone, histone care
-
sînt de fapt structuri proteice.
-
...
-
Acum, această structură de ADN
-
și aceste proteine care de fapt dau ADN-ului o anumită formă
-
pentru că aceste aceste proteine de fapt sînt împăturite tot mai mult și mai mult în ADN
-
și în funcție de etapa de viață în care se află celula,
-
dă în final naștere la structuri diferite.
-
Cînd vorbești despre acidul nucleic ADN
-
și îl combini cu proteine, vorbești depre
-
cromatină.
-
...
-
Așadar asta este ADN plus...poți să-ți imaginezi
-
că proteinele dau ADN-ului forma sa în spațiu.
-
...
-
Ideea e, termenul de cromatină a fost prima dată folosit ...pentru cu
-
oamenii se uitau la celulă ....de fiecare dată desenez
-
nucleii ăștia celulari așa departe, am desenat aceste foarte bine definite...o să folosesc -----
-
...
-
Deci să zicem că acesta este este un nucleu al celulei.
-
Am desenat niste structuri foarte clar definite aici.
-
Deci asta e una și asta poate fi încă una, poate mai mică,
-
și acesta este cromozomul omolog.
-
Deci am desenat cromozomii ăștia, da?
-
Și fiecare din cromozomii ce i-am făcut în ultimul clip sînt de fapt niște structuri
-
lungi de ADN, niște lanțuri lungi
-
de ADN care se înfășoară strîns unul în jurul celuilalt.
-
Deci cînd l-am desenat așa, dacă ne-am fi uitat de aproape, ai fi văcut
-
că un fir se înfășoară în jurul lui însuși
-
în felul acesta.
-
Pe urmă cromozomul său omolog
-
-- și într-un video, am vorbit despre
-
cromozomul omolog care codifică aceleași gene
-
dar are o versiune a informației genetice ușor diferită
-
Dacă albastrul a venit de la tată și roșul de la mamă,
-
ele codifică de fapt aceleași gene.
-
Deci cînd vorbim despre acest lanț, să zicem că pe
-
acest lanț de ADN l-am primit de la tata,
-
îl numim cromozom.
-
...
-
Dacă vorbim în general...aș vrea de fapt să fie clar
-
că ADN-ul ia această formă numai în anumite faze ale existențe sale
-
și anumite atunci cînd
-
se multiplică pe sine.
-
Înainte ca celula să se poată divide, ADN-ul ia această foarte
-
cunoscută formă.
-
În cea mai mare parte a vieții celulei, cînd ADN-ul lucrează,
-
cînd crează proteine și cînd proteinele sînt continuu
-
transcrise și traduse
-
din ADN, ADN nu este agregat în felul acesta.
-
Dacă ar fi fost un ghemotoc așa ar fi foarte greun pentru mașinăriile
-
care fac transcripția și translația ADN-ului
-
să facă ceea ce trebuie să facă.
-
Normal, ADN-ul...stai să desenez același nucleu.
-
În mod normal nu poți vedea asta cu în microscopie
-
optică.
-
Este așa subțire că firul de ADN este complet
-
dispersat prin celulă.
-
Îl desenez aici ca să poți să încerci să....poate încă unul
-
care arată așa, da?
-
Și pe urmă mai ai un șir mai scurt ca ăsta.
-
Și deci nu îl poți vedea.
-
Nu formează acea structură bine conturată.
-
Așa arată el ADN-ul în mod normal.
-
Și acest șir mai scurt arată așa.
-
Deci nu ai vedea
-
decît această aparentă dezordine de ADN
-
și proteine. Asta oamenii au numit-o cromatină.
-
Așadar cuvintele pot fi foarte ambigue și confuze
-
dar în general cînt vorbești despre
-
un șir bine definit de ADN ca o structură bine organizată
-
aia se
-
se cheamă cromozom.
-
Cromatina ori se referă la cromozom în sensul că face referire
-
la structura cromozomului, la combinația de ADN și proteine care
-
formează cromozomul, sau se poate referi la aparenta dezordine de cromozomi
-
multiplii din care ai tot acest ADN
-
și toate aceste proteine
-
toate adunate la un loc.
-
Am vrut să fie clar.
-
Acum, următoul cuvînt...ei bine, e chestia aia numita
-
cromatidă,nu?
-
Ce-i aia cromatidă?
-
De fapt, în caz că nu am scris ce sînt astea ... nu mai știu
-
dacă am scris sau nu.
-
Aceste proteine care dau structura cromatinei sau care formează cromatina sau care dau structura cromatinei
-
sau care formeaza cromatina sau care dau structura
-
cromozomului, se cheamă histone.
-
Și sînt multe tipuri de care formează structuri
-
la diferite nivele și o să facem și asta în mai mult detaliu.
-
Deci ce este o cromatidă?
-
Cînd are loc replicarea ADN....deci să zicem că asta
-
era ADN-ul meu înainte, corect?
-
În starea sa obișnuită, am o veriune de la
-
tatăl meu, o versiune de la mama mea.
-
Acum, să zicem că are loc replicarea.
-
Deci veriunea de la tată mai întîi arată așa.
-
E un șir mare de ADN.
-
Acest șir mare de ADN crează o altă veriune a sa care este identică, cu condiția ca mașinăriile
-
responsabile de acest proces să funcționeze corect, și deci atunci
-
această bucată identică va arăta așa.
-
De fapt la început
-
chiar sînt legate unul de altul.
-
Sînt atașate unul de altul într-un punct numit
-
centromer.
-
...
-
Deși am două șiruri acum
-
aici, ele sînt acum legate.
-
Cînd am aceste două șiruri care conțin exact...
-
deci am acest șir chiar aici, și apoi am ... ei bine, stai să
-
desenez altfel.
-
Pot desenea în mai multe feluri.
-
Aș putea spune că am un șir aici și
-
unul aici.
-
Acum am două copii.
-
Ele codează exact același ADN.
-
Sînt identice.
-
Încă numesc aceasta cromozom.
-
...
-
Toată treaba asta se cheamă cromosome, dar
-
fiecare copie indviduală se cheamă cromatidă.
-
Deci asta e o cromatidă și asta e altă cromatidă.
-
Uneori sînt numite cromatide surori.
-
Paoate ar trebuie să li se spună cromatide gemene pentru că ele
-
au aceeași informație genetică.
-
Deci acest cromozom are două cromatide.
-
Acum, îainte ca replicarea să aibe loc ADN trebuie să se
-
auto-copieze, să zicem acest cromozom de aici,
-
acest cromozom de la tată, are o cromatidă.
-
Îi poți spune cromatidă, deși tinde să nu
-
fie o regulă.
-
Oamenii încep să vorbească de cromatide cînd le văd
-
cîte două într-un cromozom.
-
Vom învăța că în mitoză și meioză, aceste două cromatide
-
se vor separa, și că odată separe, acelați șir de
-
ADN care se chema cromatidă acum se cheamă
-
cromozom.
-
Deci asta e una dintre ele și pe urmă mai ai încă una
-
care poate se separă în acestă direcție.
-
Stai s-o încercuiesc pe asta cu verde.
-
Deci asta ar putea să se miște în afară așa și cea pe care
-
am încercuit-p cu portocaliu s-ar putea mișca așa.
-
Acum, odată separate ele nu mai sînt legate de
-
centromer. Ceea ce inițla am numit un singur cromozom
-
cu două cromatide acum vom numi
-
doi cromozomi separați.
-
Ai putea spune că acum ai de-a face cu doi cromozomi separați
-
alcătuiți fiecare dintr-o singură cromatidă.
-
Sper că asta lamurește din jargonul
-
ce înconjoară ADN-ul.
-
Întotdeauna mi s-au părut derutante noțiunile astea.
-
Ele vor fi însă utile cînd vom vorbi
-
de mitoză și meioză cînd o să vă spun că " ăăă acum cromozomii
-
devin cromatide"
-
Și voi veți spune "Hei, stai, cum a devenit un cromozom
-
dintr-o data doi cromozomi"?
-
si " cum a devenit o cromatida un cromozom?"
-
Totul se invirteste in jurul acestui vocabular.
-
Eu aș fi ales să folosesc altă terminologie decît să numesc asta
-
un cromozom și astea în mod individual cromozomi dar
-
asta s-a decis de
-
alții să se numească.
-
Apopos, sinteți curioși de unde vine prefixul "cromo-"?
-
din cuvintul "cromozom"?
-
Nu stiu daca stiti ce erau vechile filme Kodak
-
care se chemau chromo color.
-
"Cromo-" vine de la film de aparat care face poze color nu alb-negru.
-
Cred că vine din greacă unde chromo = culoare.
-
Cînd oamenii au început pentru prima dată să se uite la nucleul celulei
-
ei foloseau o vopsea specială și ceea ce numim noi
-
azi cromozomi se colorau cu acea vopsea devenind astfel
-
vizibili la microscropul optic.
-
"-zom" înseamnă corp deci "cromo-zom" ar
-
însemna un corp celular care se devine vizibil.
-
cu colorații speciale.
-
Deci cromatina se va colora si ea cu cu colorații speciale....
-
dar nu mai explic și asta.
-
Sper totuși că e mai clară treaba acum cum e
-
cu cromatida, cromozomul și că te simți gata să studiezi
-
mitoza și meioza.
-
...
