O zi din viața unei druide celtice - Philip Freeman

Vizionează lecția întreagă: https://ed.ted.com/lessons/a-day-in-the-life-of-an-ancient-celtic-druid-philip-freeman

În timp ce soarele răsare în anul 55 î.Hr., Camma așază doi porumbei pe altarul din centrul satului ei. Sucește gâtul păsărilor și le despică pentru a le examina măruntaiele, cautând mesaje divine. Camma este o druidă. Asta înseamnă că ține ritualuri religioase, dar este și judecător, tămăduitor și om învățat, care instruiește copiii și mediază conflictele dintre triburile celtice. Philip Freeman descrie o zi din viața unei druide.

Lecție de Philip Freeman, regia Keegan Thornhill.

În timp ce soarele răsare într-o dimineață
de toamnă, în anul 55 î.Hr.

Camma așază doi porumbei pe altarul
din centrul satului ei.

Se roagă Matronei, zeița mamă a Pământului

și lui Lugus, zeul suprem.

După, sucește gâtul păsărilor

și le despică pentru a le examina
măruntaiele, căutând mesaje divine.

Camma este o druidă.

Asta înseamnă că ține
ritualuri religioase,

dar este și judecător, tămăduitor,
și om învățat,

care instruiește copiii și mediază
conflictele dintre triburile celtice.

Ea și-a început studiile de mică,

memorând nenumăratele detalii
necesare realizării multiplelor ei roluri,

deoarece se consideră că știința druizilor
este prea sacră pentru a fi scrisă.

Ca mulți alți druizi, a petrecut
ani întregi învățând în Britania.

Acum este druidă care locuiește
cu tribul Veneti,

într-un mic sat de fermieri
de lângă coasta de vest a Galiei,

de pe teritoriul actual al Franței.

De când s-a întors în Galia, a primit
numeroase propuneri de căsătorie -

însă ea a decis să rămână devotată
muncii sale, cel puțin pentru prezent.

În această dimineață,
semnele au fost îngrijorătoare.

Acestea prevestesc război și dispute,
așa cum au făcut-o adesea în ultima vreme.

Un trib învecinat, Redone,

le-a atacat satul și le-a furat vitele,
în plină zi, de două ori toamna asta.

Copiii s-au adunat în jurul ei
ca să o vadă muncind.

Camma le cântă la liră și cu vocea.

Ea spune povești despre regi puternici
care au domnit odată pe pământurile lor -

bravi războinici uciși goi
în luptă, dar care vor reînvia,

așa cum o vor face toți celții.

Când copiii se duc să ajute pe câmpuri,

Camma merge în sat să viziteze
o bâtrână care are o infecție la ochi.

În drumul spre coliba bătrânei,

ea trece pe lângă bărbați care sărează
carne de porc pentru iarnă

și femei care țes haine din lână vopsită.

Ea aduce un remediu
pentru ochiul afectat -

preparat din vâsc,
o plantă vindecătoare sfântă,

dar mortală dacă este folosită incorect.

Apoi, Camma îl vizitează pe șeful de trib,
pentru a discuta prevestirile.

Ea îl convinge să meargă și să discute
problemele cu vecinii lor.

Însoțiți de mai mulți războinici,

trec prin pădure și solicită o întâlnire

dincolo de zidurile
satului tribului Redone.

Reprezentații Redone își aduc druidul lor,

pe care Camma îl recunoaște de la
întâlnirea lor anuală din Galia centrală,

unde sunt aleși conducătorii druizilor.

Șefii de trib au început imediat
să se certe și să se amenințe.

Camma s-a pus între părțile opozante
pentru a opri lupta -

ei trebuie să respecte autoritatea ei.

În final, Redonezii acceptă să plătească
tribului Cammei mai multe vite.

În pofida acestei rezolvări, în drum
spre casă, Camma se simte îngrijorată.

În timp ce se apropie de zidurile satului,
o dungă luminoasă străbate cerul -

o fi încă un semn, dar oare pentru ce?

Acasă, Camma ia împreună cu bătrânii
cina din terci de ovăz,

puțină carne și o cupă de vin.

Cât timp au fost plecați în timpul zilei
a sosit un pergament interceptat.

Camma recunoaște imediat scrisul.

Deși druizilor le este interzis
să-și înregistreze cunoștințele,

ea ca și mulți alți druizi tineri
știu să citească în latină.

Din mesaj ea află că romanii
se apropie de pământurile lor.

Unii dintre bătrâni spun că tribul
ar trebui să se ascundă pe dealuri,

dar Camma îi sfătuiește să aibă încredere
în zei și să rămână în casele lor.

În sinea ei, și ea are îndoielile ei.

Dacă romanii ajung la ei, puterea ei
de a ajuta ar putea fi limitată.

Spre deosebire de triburile celtice,

legiunile romane nu recunosc
rolul sacru al druizilor de pacificatori.

Înainte de culcare,

ea cercetează cursul planetelor
și își verifică hărțile,

încercând să interpreteze sensul
meteoritului văzut mai devreme.

Semnele prevestesc un pericol mai mare
decât vecinii lor.