< Return to Video

Structura moleculară a ADN- ului

  • 0:00 - 0:03
    Deja avem un video de prezentare
    a ADN- ului
  • 0:03 - 0:05
    și te încurajez să-l vezi mai întâi
    pe acela.
  • 0:05 - 0:06
    În acest video vreau
  • 0:06 - 0:07
    să detaliem.
  • 0:07 - 0:11
    Să intrăm în structura moleculară
    a ADN-ului.
  • 0:11 - 0:12
    Este un început.
  • 0:12 - 0:14
    Haide să ne reamintim ce înseamnă ADN.
  • 0:14 - 0:16
    O să scriu fiecare parte din cuvânt
  • 0:16 - 0:17
    cu o culoare diferită
  • 0:17 - 0:21
    Înseamnă dezoxi
  • 0:21 - 0:24
    Dezoxiribonucleic.
  • 0:24 - 0:28
    Ribonucleic.
  • 0:28 - 0:32
    Acid ribonucleic.
  • 0:32 - 0:34
    Acid ribonucleic.
  • 0:34 - 0:37
    Așa că o să îl pun într-o parte,
  • 0:37 - 0:39
    iar acum să studiem structura
    moleculară
  • 0:39 - 0:40
    și legătura sa cu numele,
  • 0:40 - 0:43
    acid dezoxiribonucleic.
  • 0:43 - 0:46
    ADN este o prescurtare pentru acid nucleic
  • 0:46 - 0:49
    și termenul nucleic provine din faptul
  • 0:49 - 0:51
    că este localizat în nucleu.
  • 0:51 - 0:54
    Este localizat în nucleul eucariotelor.
  • 0:54 - 0:56
    De aici provine termenul nucleic
  • 0:56 - 0:57
    vom vorbii imediat
  • 0:57 - 1:00
    de ce se numește acid dar vom aștepta.
  • 1:00 - 1:05
    Fiecare moleculă de ADN este alcătuită dintr-un lanț
  • 1:05 - 1:08
    de ceea ce numim nucleotide
  • 1:08 - 1:09
    Ceea ce numim nucleotide
  • 1:09 - 1:13
    Este format din nucleo,nucleo
  • 1:13 - 1:15
    nucleotide
  • 1:15 - 1:17
    Cum arată o nucleotidă?
  • 1:17 - 1:18
    Ei bine,aici avem
  • 1:18 - 1:22
    două legături,am mărit două legături ADN
  • 1:22 - 1:24
    sau am mărit în două legături de ADN
  • 1:24 - 1:27
    Poți vedea această parte de aici
  • 1:27 - 1:30
    ca ,cred că poți spune,
  • 1:30 - 1:33
    treptele din partea laterală a scării.
  • 1:33 - 1:34
    Aceasta este cealaltă parte a scării
  • 1:34 - 1:36
    și apoi fiecare treaptă în parte,
  • 1:36 - 1:39
    și o să vorbim despre tipul moleculelor.
  • 1:39 - 1:41
    Acestea sunt un fel de trepte ale scării.
  • 1:41 - 1:45
    O nucleotidă, lasă-mă să o separ
  • 1:45 - 1:48
    O nucleotidă ar...
  • 1:48 - 1:51
    Ceea ce izolez
  • 1:51 - 1:54
    ceea ce izolez chiar aici
  • 1:54 - 1:56
    ar putea fi considerat
  • 1:56 - 1:58
    ar putea fi considerat o nucleotidă.
  • 1:58 - 1:59
    Aceea este o nucleotidă
  • 1:59 - 2:01
    care este conectată de alta.
  • 2:03 - 2:07
    Este conectată de altă nucleotidă
  • 2:07 - 2:10
    Altă nucleotidă chiar aici.
  • 2:10 - 2:14
    Pe partea dreaptă avem o nucleotidă,
  • 2:14 - 2:17
    avem o nucleotidă chiar aici
  • 2:17 - 2:19
    și vreau să o fac
  • 2:19 - 2:21
    puțin diferit.
  • 2:22 - 2:27
    Avem o nucleotidă chiar aici,
    în partea dreaptă
  • 2:27 - 2:30
    și apoi chiar mai jos avem alta.
  • 2:30 - 2:33
    Avem altă nucleotidă.
  • 2:33 - 2:35
    Avem altă nucleotidă.
  • 2:35 - 2:37
    După cum se observă aici, avem
    4 nucleotide.
  • 2:37 - 2:39
    Două din ele sunt pe partea stângă
    a scării,
  • 2:39 - 2:42
    iar acestea 2 pe partea dreaptă.
  • 2:42 - 2:43
    Acum, să ne gândim la
  • 2:43 - 2:46
    diferite părți ale nucleotidei.
  • 2:46 - 2:48
    Singurul lucru care s-ar putea
    să-ți sară în ochi
  • 2:48 - 2:49
    este faptul că avem aceste
    grupe fosfat.
  • 2:49 - 2:52
    Aceasta de aici este o grupă fosfat.
  • 2:52 - 2:54
    Și asta este tot o grupă fosfat.
  • 2:54 - 2:57
    Fiecare din aceste nucleotide
    are o grupă fosfat.
  • 2:57 - 2:59
    Asta de aici este o grupă fosfat
  • 2:59 - 3:02
    și asta la fel.
  • 3:02 - 3:04
    Acum, grupele fosfat sunt cele care fac
    de fapt ADN-ul
  • 3:04 - 3:07
    sau ceea ce face de fapt acidul
    nucleic un acid.
  • 3:07 - 3:09
    Ai putea spune, dar așteaptă.
  • 3:09 - 3:10
    Felul în care e desenat
  • 3:10 - 3:12
    arată că are o sarcină
    negativă.
  • 3:12 - 3:14
    Ceva cu o sarcină negativă atrage
    protoni
  • 3:14 - 3:16
    și îi poate distruge.
  • 3:16 - 3:17
    Cum poți numi asta un acid?
  • 3:17 - 3:19
    Acest lucru pare de fapt mai
    simplu.
  • 3:19 - 3:20
    Motivul pentru care ADN-ul
    este desenat
  • 3:20 - 3:23
    cu aceste sarcini negative
  • 3:23 - 3:24
    este că e foarte acid și dacă
    îl pui
  • 3:24 - 3:26
    într-o soluție neutră,
  • 3:26 - 3:30
    își va pierde hidrogenii.
  • 3:30 - 3:32
    De fapt, ADN-ul, dacă vrem de fapt
    să fim formali,
  • 3:32 - 3:34
    moleculele de ADN ar avea
  • 3:34 - 3:37
    fosfații protonați așa,
  • 3:37 - 3:42
    dar își dorește atât de mult să
    piardă acești protoni de hidrogen,
  • 3:42 - 3:45
    deci așa ar fi de obicei, o
    să-l desenez așa.
  • 3:45 - 3:47
    O să scap de sarcina negativă doar de
    pe aceasta.
  • 3:47 - 3:48
    Hopa.
  • 3:48 - 3:49
    Doar acest grup de
    fosfat de aici.
  • 3:49 - 3:53
    Dacă scapi de sarcina negativă
  • 3:53 - 3:55
    și dacă acesta a fost
    mărginit,
  • 3:55 - 3:56
    el este legat de un hidrogen.
  • 3:56 - 3:59
    Acesta vrea atât de mult să
    prindă acești electroni.
  • 3:59 - 4:01
    Acești oxigeni pot prinde electroni
  • 4:01 - 4:03
    și apoi acești hidrogeni vor fi prinși
  • 4:03 - 4:05
    de o altă moleculă de apă sau ceva,
  • 4:05 - 4:07
    astfel încât protonul să fie eliberat.
  • 4:07 - 4:09
    De asta îl numim acid.
  • 4:09 - 4:11
    Dacă nu era într-o soluție, ar
    avea hidrogenii,
  • 4:11 - 4:14
    dar ar fi foarte acid acid imediat ce
    l-ai pus într-o
  • 4:14 - 4:17
    soluție neutră și ar pierde
    acei hidrogeni.
  • 4:17 - 4:21
    Grupele fosfat sunt cele care îl fac
  • 4:21 - 4:22
    un acid,
  • 4:22 - 4:24
    dar uneori e confuz,
  • 4:24 - 4:25
    deoarece, de obicei, când îl
    vezi înfățișat,
  • 4:25 - 4:27
    îl vezi cu acele sarcini negative
  • 4:27 - 4:31
    și asta pentru că deja a pierdut
    protonul de hidrogen.
  • 4:31 - 4:34
    De fapt, descrii baza conjugată aici,
  • 4:34 - 4:35
    dar de aici își trage numele acid,
  • 4:35 - 4:37
    deoarece începe protonat
  • 4:37 - 4:38
    sau ajunge în această formă acidă,
    este protonat,
  • 4:38 - 4:40
    dar îl pierde ușor.
  • 4:40 - 4:42
    Și, de aceea,
  • 4:42 - 4:43
    de aici trage numele de formă acidă.
  • 4:43 - 4:46
    Fiecare din aceste nucleotide
    are o grupare fosfat.
  • 4:46 - 4:50
    Acum, următorul lucru pe care
    îl vei observa,
  • 4:50 - 4:53
    următorul lucrul pe care îl poți
    realiza este.
  • 4:53 - 4:55
    Următorul lucru este
  • 4:55 - 4:57
    această grupare de aici
  • 4:57 - 4:58
    Este un ciclu, este un inel
  • 4:58 - 5:01
    și arată foarte mult ca un zahăr
  • 5:01 - 5:04
    și asta pentru că este zahăr.
  • 5:04 - 5:09
    Acest zahăr se bazează pe,
    este un zahăr cu cinci atomi de carbon.
  • 5:09 - 5:10
    Ceea ce am descris aici, acest zahăr,
    aceasta este riboză.
  • 5:10 - 5:14
    Acest zahăr de aici este riboză.
  • 5:14 - 5:16
    Acesta este atunci când este doar
    ca un lanț drept
  • 5:16 - 5:19
    și ca multe zaharuri, poate
    lua o formă ciclică.
  • 5:19 - 5:22
    De fapt, poate lua multe
    forme ciclice diferite,
  • 5:22 - 5:24
    dar cel mai de obicei descris
  • 5:24 - 5:27
    este atunci când ai asta.
  • 5:27 - 5:28
    O să număr carbonii,
  • 5:28 - 5:29
    deoarece numărul de
    carboni este important
  • 5:29 - 5:30
    când vorbim despre ADN.
  • 5:30 - 5:31
    Dar dacă începem gruparea
    carbonil chiar de aici
  • 5:31 - 5:34
    numim asta carbonul unic
    sau carbonul unic prim.
  • 5:34 - 5:39
    Unu prim, doi prim, trei prim,
  • 5:39 - 5:43
    patru prim și cinci prim.
  • 5:43 - 5:45
    Aceștia sunt cei cinci carboni primi.
  • 5:45 - 5:48
    Formezi forma ciclică a ribozei
  • 5:48 - 5:51
    ca și cum ai avea oxigen.
  • 5:51 - 5:52
    Ai oxigenul chiar aici
  • 5:52 - 5:54
    pe al patrulea carbon prim.
  • 5:54 - 5:56
    Folosește una dintre
    perechile sale singure.
  • 5:56 - 5:58
    Folosește una dintre
    perechile sale singure
  • 5:58 - 6:00
    pentru a forma o legătură.
  • 6:00 - 6:02
    A forma o legătură cu unul prim.
  • 6:02 - 6:07
    Cu primul carbon prim
  • 6:07 - 6:09
    și am desenat în acest fel,
  • 6:09 - 6:09
    deoarece se cam îndoaie.
  • 6:09 - 6:11
    Întreaga moleculă va trebui
    să se îndoaie așa
  • 6:11 - 6:13
    pentru a forma
    această structură.
  • 6:13 - 6:14
    Și când formează
    acea legătură
  • 6:14 - 6:15
    de hidrogen poate renunța la
    una dintre aceste duble legături
  • 6:15 - 6:18
    și apoi poate, apoi oxigenul,
  • 6:18 - 6:21
    oxigenul poate folosi asta.
  • 6:21 - 6:23
    Oxigenul poate folosi acei electroni
  • 6:23 - 6:26
    pentru a prinde protonul de hidrogen
    dintr-un loc.
  • 6:26 - 6:30
    Pentru a prinde un proton de hidrogen.
  • 6:30 - 6:31
    Când face asta, ești în această formă
  • 6:31 - 6:33
    și această formă, doar pentru
    a fi clar despre ce vorbim,
  • 6:33 - 6:36
    acesta este carbonul prim.
  • 6:36 - 6:41
    Unu prim, doi prim, trei prim,
  • 6:41 - 6:45
    patru prim și cinci prim.
  • 6:45 - 6:48
    Unde vedem această legătură,
  • 6:48 - 6:49
    acesta este carbonul prim.
  • 6:49 - 6:50
    Făcea parte dintr-un carbonil.
  • 6:50 - 6:52
    Acum eliberează una dintre
    acele duble legături
  • 6:52 - 6:55
    pentru ca oxigenul să poată forma
    o legătură
  • 6:55 - 6:56
    cu un proton de hidrogen.
  • 6:56 - 6:58
    A renunțat la o dublă legătură acolo
  • 6:58 - 7:00
    astfel încât să poată forma o
    legătură cu un proton de hidrogen.
  • 7:00 - 7:05
    Acest proton de hidrogen este
  • 7:05 - 7:07
    acel proton de hidrogen de acolo
  • 7:07 - 7:09
    și această legătură verde
    care se formează
  • 7:09 - 7:12
    între al patrulea carbon prim și
  • 7:12 - 7:14
    sau între oxigenul atașat
  • 7:14 - 7:16
    la al patrulea carbon prim și
    primul carbon prim,
  • 7:16 - 7:20
    asta e.
  • 7:20 - 7:21
    Aceasta este acea legătură, chiar aici.
  • 7:21 - 7:22
    Acest oxigen este acel oxigen de acolo.
  • 7:22 - 7:25
    Observați, acest oxigen este legat de
    al patrulea carbon prim
  • 7:25 - 7:28
    și acum este, de asemenea, legat
    de primul carbon prim.
  • 7:28 - 7:30
    De asemenea, a fost atașat de un hidrogen.
  • 7:30 - 7:33
    De asemenea, a fost atașat de un hidrogen
  • 7:33 - 7:34
    astfel încât hidrogenul să fie acolo,
  • 7:34 - 7:35
    dar apoi poate fi captat de
  • 7:35 - 7:37
    o altă moleculă de apă care trece
    pentru a deveni hidroniu,
  • 7:37 - 7:39
    deci se poate pierde.
  • 7:39 - 7:41
    Preia un proton de hidrogen chiar aici
  • 7:42 - 7:45
    și, astfel, poate pierde un proton
    de hidrogen chiar acolo.
  • 7:45 - 7:47
    Nu se adaugă sau se pierde în acel net.
  • 7:47 - 7:50
    Formează această formă ciclică
  • 7:50 - 7:52
    și forma ciclică chiar aici
  • 7:52 - 7:54
    este foarte aproape de ceea
    ce vedem într-o moleculă de ADN.
  • 7:54 - 7:56
    Este de fapt ceea ce am
    vedea într-o moleculă de ARN,
  • 7:56 - 7:59
    într-un acid ribonucleic.
  • 7:59 - 8:01
    Deci, la ce trebuie să ne gândim
  • 8:01 - 8:02
    când spunem acid dezoxiribonucleic.
  • 8:02 - 8:06
    Ei bine, poți începe cu faptul
    că ai o riboză aici
  • 8:06 - 8:08
    dar dacă am scăpat de una
    din grupele de oxigen
  • 8:08 - 8:10
    și în special unul dintre...
  • 8:10 - 8:12
    Ei bine, de fapt, dacă tocmai am
    scăpat de unul dintre oxigeni
  • 8:12 - 8:14
    înlocuim un hidroxil cu doar
    un hidrogen
  • 8:14 - 8:17
    și atunci vei avea deoxiriboză
  • 8:17 - 8:19
    și vezi asta aici.
  • 8:19 - 8:20
    Acest inel de cinci membri,
  • 8:20 - 8:22
    ai patru carboni chiar aici.
  • 8:22 - 8:24
    Arată exact așa.
  • 8:24 - 8:26
    Hidrogenii sunt implicit carbonilor,
  • 8:26 - 8:28
    am văzut asta de mai multe ori.
  • 8:28 - 8:30
    Carbonii sunt acolo unde
    aceste linii se intersectează
  • 8:30 - 8:33
    sau cred că la margini sau poate
  • 8:33 - 8:35
    și unde se termină
    aceste linii, chiar acolo.
  • 8:35 - 8:40
    Dar vezi că asta nu are...
  • 8:40 - 8:42
    Această moleculă dacă comparăm
    aceste două molecule,
  • 8:42 - 8:45
    dacă comparăm aceste două molecule aici,
  • 8:45 - 8:47
    vedem că asta are un OH,
  • 8:47 - 8:50
    și asta are implicit...
  • 8:50 - 8:53
    Acesta are un OH și un H.
  • 8:53 - 8:55
    Tipul ăsta are implicit doar
    doi hidrogeni aici.
  • 8:55 - 8:58
    Îi lipsește oxigenul.
  • 8:58 - 9:00
    Aceasta este dezoxiriboză.
  • 9:00 - 9:02
    Dezoxiriboză.
  • 9:02 - 9:04
    Dezoxiriboza nu are acest oxigen.
  • 9:04 - 9:07
    Nu are oxigen
  • 9:07 - 9:09
    pe al doilea carbon prim.
  • 9:09 - 9:11
    Deci, dacă scapi de asta,
    aceasta este dezoxiriboză.
  • 9:11 - 9:14
    O să încercuiesc asta.
  • 9:14 - 9:16
    Chestia asta chiar aici,
  • 9:18 - 9:19
    acest lucru de aici, este dezoxiriboză.
  • 9:19 - 9:23
    Dezoxi sau se bazează pe dezoxiriboză,
  • 9:24 - 9:26
    cred că înainte s-a legat de
    acești alți constituenți.
  • 9:26 - 9:29
    Poți considera asta dezoxiriboză.
  • 9:29 - 9:31
    De acolo vine dezoxiribo
  • 9:31 - 9:32
    și ultima parte,
  • 9:32 - 9:36
    ultima parte este această bucată de aici.
  • 9:36 - 9:37
    Acestea le numim baze azotate.
  • 9:37 - 9:42
    Azotate.
  • 9:42 - 9:46
    Azotate.
  • 9:46 - 9:48
    Baze azotate.
  • 9:48 - 9:50
    Poți vedea că avem diferite
    tipuri de baze azotate.
  • 9:50 - 9:52
    Aceasta este o bază azotată.
  • 9:52 - 9:54
    Aceasta din dreapta este o
    bază azotată diferită.
  • 9:54 - 9:55
    Cea de aici este altă bază azotată.
  • 9:56 - 9:59
    Observați, acesta are doar un inel,
    acesta are un inel,
  • 9:59 - 10:02
    asta are 2 inele.
  • 10:02 - 10:05
    Cea de aici are 2 inele
  • 10:05 - 10:06
    și diferite nume
  • 10:06 - 10:09
    pentru bazele azotate.
  • 10:09 - 10:11
    Cele cu două inele, categorizarea generală
  • 10:11 - 10:12
    le numim purine.
  • 10:12 - 10:15
    Bazele azotate dacă au două inele,
  • 10:15 - 10:17
    dacă au 2 inele, le numim purine.
  • 10:17 - 10:20
    Acesta este un termen de
    clasificare generală.
  • 10:20 - 10:24
    Lasă-mă să mă asigur, purine.
  • 10:24 - 10:26
    Dacă ai un inel.
  • 10:26 - 10:28
    Oricum, voi scrie așa.
  • 10:28 - 10:30
    Un inel.
  • 10:30 - 10:30
    Un inel, le numim pirimidine.
  • 10:30 - 10:32
    Pirimidine.
  • 10:32 - 10:34
    Pirimidine.
  • 10:34 - 10:36
    Le numim pirimidine.
  • 10:37 - 10:38
    Acestea în special, acestea două
    din dreapta,
  • 10:38 - 10:40
    aceste două purine,
  • 10:40 - 10:41
    asta aici sus este adenina
  • 10:41 - 10:43
    și vorbim despre cum se împerechează
  • 10:43 - 10:45
    în videoclipul de prezentare
    generală despre ADN.
  • 10:45 - 10:46
    Aceasta chiar aici este adenina,
  • 10:46 - 10:48
    această bază azotată.
  • 10:48 - 10:51
    Cea de aici este guanina.
  • 10:51 - 10:52
    Aceasta este guanina.
  • 10:52 - 10:55
    Și apoi aici, aici,
  • 10:55 - 10:57
    această bază azotată cu un singur inel
  • 10:57 - 11:02
    ceea ce o face o pirimidină, aceasta este timină.
  • 11:02 - 11:06
    Cea de aici este timina.
  • 11:06 - 11:09
    Asta e timina și, nu în ultimul rând,
  • 11:09 - 11:12
    dacă vorbim despre ADN,
  • 11:12 - 11:15
    când vom ajunge la ARN, vom vorbi despre
    uracil.
  • 11:15 - 11:16
    Dar dacă vorbim despre ADN
  • 11:16 - 11:18
    cea de aici este citozină.
  • 11:18 - 11:19
    Citozină.
  • 11:19 - 11:22
    Ai putea vedea cum este structurată.
  • 11:22 - 11:24
    Timina este atrasă de adenină.
  • 11:24 - 11:26
    Este legată de adenină
  • 11:26 - 11:28
    și citozina este legată de
    guanină.
  • 11:28 - 11:30
    Cum se leagă?
  • 11:30 - 11:33
    Ei bine, modul în care aceste baze azotate
  • 11:33 - 11:34
    formează treptele scării,
  • 11:34 - 11:37
    cum vor să fie atrași unul de celălalt,
  • 11:37 - 11:39
    acestea sunt legăturile noastre de
    hidrogen, vechile noastre prietene.
  • 11:40 - 11:42
    Toate acestea rezultă din fapte,
  • 11:42 - 11:45
    că azotul este destul de electronegativ.
  • 11:45 - 11:46
    Când azotul este legat de un hidrogen
  • 11:46 - 11:48
    vei avea o parțială
  • 11:48 - 11:51
    sarcină negativă la azot.
  • 11:51 - 11:52
    O să fac asta cu verde.
  • 11:52 - 11:55
    O să ai o parțială
  • 11:55 - 11:57
    sarcină negativă la azot
  • 11:57 - 11:58
    și parțial pozitivă la hidrogen.
  • 11:58 - 11:59
    Și apoi oxigenul despre care vorbim
  • 11:59 - 12:03
    ca fiind eletronegativ,
  • 12:03 - 12:04
    are sarcină parțial negativă.
  • 12:04 - 12:05
    Sarcina parțial negativă a acestui oxigen
  • 12:05 - 12:08
    va fi atrasă de parțiala
  • 12:08 - 12:10
    sarcină pozitivă a acestui hidrogen
  • 12:10 - 12:11
    și o să ai o legătură de hidrogen.
  • 12:11 - 12:14
    Asta se va întâmpla atunci
    între acest hidrogen
  • 12:14 - 12:18
    care merge...
  • 12:18 - 12:20
    Electronii sunt acaparați
    de acest nitrogen
  • 12:21 - 12:23
    și acest azot
  • 12:23 - 12:26
    acaparează electroni.
  • 12:26 - 12:28
    Asta formează o legătură de
    hidrogen.
  • 12:28 - 12:32
    Și apoi aici jos aveți un hidrogen,
  • 12:32 - 12:34
    care are o sarcină parțial pozitivă,
  • 12:34 - 12:36
    deoarece electronii săi sunt strânși.
  • 12:36 - 12:38
    Și apoi ai acest oxigen
  • 12:38 - 12:39
    cu sarcină parțial negativă,
  • 12:39 - 12:41
    vor fi atrași unul de celălalt.
  • 12:41 - 12:42
    Aceasta este o legătură de hidrogen.
  • 12:42 - 12:44
    Același lucru între acest azot
    și acel hidrogen
  • 12:44 - 12:46
    și același lucru între acest oxigen
    și acel hidrogen.
  • 12:46 - 12:49
    De aceea, citozina și guanina
    se împerechează
  • 12:49 - 12:52
    și de aceea timina și adenina
    se împerechează
  • 12:52 - 12:54
    și vorbim și despre asta
  • 12:54 - 12:56
    în videoclipul de prezentare
    generală a ADN-ului.
Title:
Structura moleculară a ADN- ului
Description:

Structura moleculară a ADN-ului. Nucleotide. Baza azotata, fosfat.

Urmăriți următoarea lecție: https://www.khanacademy.org/science/biology/macromolecules/nucleic-acids/v/antiparallel-structure-of-dna-strands?utm_source=YT&utm_medium=Desc&utm_campaign=biology

Ai ratat lecția anterioară? https://www.khanacademy.org/science/biology/macromolecules/nucleic-acids/v/rna-transcription-and-translation?utm_source=YT&utm_medium=Desc&utm_campaign=biology

Biologie la Khan Academy: Viața este frumoasă! De la atomi la celule, de la gene la proteine, de la populații la ecosisteme, biologia este studiul sistemelor fascinante și complicate care fac viața posibilă. Aflați mai multe despre numeroasele ramuri ale biologiei și de ce sunt interesante și importante. Acoperă subiecte văzute într-un curs de biologie de liceu sau din primul an de facultate.

Despre Khan Academy: Khan Academy oferă exerciții de exersare, videoclipuri cu instrucțiuni și un tablou de bord personalizat de învățare care le oferă cursanților posibilitatea de a studia în propriul ritm în și în afara sălii de clasă. Ne ocupăm de matematică, știință, programare computerizată, istorie, istoria artei, economie și multe altele. Misiunile noastre de matematică îndrumă cursanții de la grădiniță până la calcul folosind o tehnologie de ultimă oră, adaptativă, care identifică punctele forte și lacunele de învățare. De asemenea, am colaborat cu instituții precum NASA, Muzeul de Artă Modernă, Academia de Științe din California și MIT pentru a oferi conținut specializat.

Gratuit. Pentru toți. Pentru totdeauna. #YouCanLearnAnything

Abonați-vă la canalul de biologie al Academiei Khan: https://www.youtube.com/channel/UC82qE46vcTn7lP4tK_RHhdg?sub_confirmation=1
Abonați-vă la Khan Academy: https://www.youtube.com/subscription_center?add_user=khanacademy
more » « less
Video Language:
English
Team:
Khan Academy
Duration:
13:01
FLORINA.ANGELICA ROIBANESCU edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
FLORINA.ANGELICA ROIBANESCU edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
FLORINA.ANGELICA ROIBANESCU edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
FLORINA.ANGELICA ROIBANESCU edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
MIRELA.GABRIELA VIJULIE edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
MIRELA.GABRIELA VIJULIE edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA
MIRELA.GABRIELA VIJULIE edited Romanian subtitles for Molecular structure of DNA

Romanian subtitles

Incomplete

Revisions Compare revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.