Cum procesează creierul nostru limbajul?

Urmărește lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/how-do-our-brains-process-speech-gareth-gaskell

O persoană de 20 de ani cunoaște între 27.000 și 52.000 de cuvinte diferite. Spuse cu voce tare, cele mai multe au o durată mai mică de o secundă. Pentru fiecare cuvânt, creierul nostru trebuie să ia o decizie rapidă: care dintre aceste mii de opțiuni aparține semnalului? Și în aproape 98% din cazuri, creierul alege cuvântul corect. Cum este acest lucru posibil? Gareth Gaskell analizează complexitatea înțelegerii vorbirii.

Lecție prezentată de Gareth Gaskell, regizată de Art Shot.

O persoană de 20 de ani cunoaște
între 27.000 și 52.000 cuvinte diferite.

Până la 60 de ani, acest număr
ajunge între 35.000 și 56.000.

Spuse cu voce tare, cele mai multe
au o durată mai mică de o secundă.

Pentru fiecare cuvânt, creierul nostru
trebuie să ia o decizie rapidă:

care dintre aceste mii de opțiuni
aparține semnalului?

Și în aproape 98% din cazuri,
creierul alege cuvântul corect.

Dar cum?

Înțelegerea vorbirii este diferită
de cea a cititului,

dar este similară cu înțelegerea
vorbirii prin semne,

deși vorbirea orală a fost studiată
mai mult decât vorbirea prin semne.

Abilitatea noastră de a înțelege
o conversație

se datorează creierului care funcționează
ca un procesor în paralel,

însemnând că poate face
mai multe lucruri în același timp.

Multe teorii presupun
că fiecare cuvânt pe care îl știm

e reprezentat de o unitate de procesare
care are o singură sarcină:

de a evalua probabilitatea ca vorbirea
să se potrivească cu acel cuvânt.

În contextul creierului, unitatea
de procesare care reprezintă un cuvânt

este probabil activitatea
unui grup de neuroni

în cortex.

Când auzim începutul unui cuvânt,

mii de astfel de unități se activează,

deoarece doar începutul unui cuvânt

poate avea mulți corespondenți.

Apoi, pe măsură ce cuvântul e auzit,
mai multe unități înregistrează

că lipsește o parte din informație
și își pierd din activitate.

Posibil și înainte
ca un cuvânt să se termine.

Doar un grup de neuroni rămâne activ,
reprezentând un singur cuvânt.

Acesta este numit „punct de recunoaștere”.

În timp ce se încheie procesul
pentru un cuvânt,

unitățile active diminuează
activitatea altora,

economisind câteva milisecunde vitale.

Cei mai mulți oameni pot înțelege
până la 8 silabe pe secundă.

Chiar și așa, scopul nu este numai
de a recunoaște cuvântul,

dar și de a-i accesa înțelesul.

Creierul accesează mai multe înțelesuri
în același timp,

înainte ca un cuvânt
să fie identificat complet.

Știm acest lucru din studii care arată
că și dacă un singur fragment e auzit,

precum „cap",

ascultătorii vor începe
să recunoască diferite înțelesuri

precum căpitan sau capital,
înainte ca tot cuvântul să fi fost auzit.

Acest lucru sugerează că de fiecare dată
când auzim un cuvânt,

în mintea noastră se produce
o explozie de înțelesuri,

și în punctul de recunoaștere
creierul alege un singur înțeles.

Procesul de recunoaștere este mai rapid

dacă o propoziție care oferă context
este folosită.

Contextul ajută de asemenea
să înțelegem scopul cuvintelor

cu mai multe interpretări,
precum „bat" sau „crane"

sau în cazul omofonelor
precum „no” sau „know”.

Pentru persoane poliglote,
limba pe care o ascultă e alt indiciu

folosit să elimine posibile cuvinte
care nu se potrivesc contextului limbii.

Așadar, ce se întâmplă când adăugăm
cuvinte complet noi în acest sistem?

Chiar și ca adulți, putem întâlni
câte un cuvânt nou la câteva zile.

Dar dacă fiecare cuvânt necesită
o activitate atât de exactă

distribuită pe mai mulți neuroni,

cum împiedicăm suprascrierea
unor cuvinte?

Credem că pentru a evita această problemă,

cuvintele noi sunt stocate inițial
în hipocamp,

departe de majoritatea cuvintelor
stocate în cortex,

pentru a nu se folosi de aceiași neuroni.

Apoi, de-a lungul mai multor nopți,

cuvintele noi sunt transferate în cortex
și amestecate cu cele vechi.

Cercetătorii cred că acest proces gradual
de asimilare

ajuta la evitarea perturbării
cuvintelor deja existente.

Așadar pe timpul zilei,

se generează inconștient o mulțime
de înțelesuri pentru cuvintele rostite.

Noaptea, creierul nostru e ocupat
să integreze noi cunoștințe

în rețeaua de cuvinte.

Când ne trezim, acest proces
ne asigură că suntem pregătiți

pentru lumea cuvintelor aflată
în continuă schimbare.