EAHA DM 1.1d: Introducere despre dezastre - titluri

This is a remix of 1.1d: Introduction to Disasters by Roy William Mayega (Makerere University). This version includes English captions. The original video (without captions) can be found at http://www.youtube.com/watch?v=aNrDMYBDDlk. Video transcribed by Trisha Paul (University of Michigan). This video is part of a learning module from the East Africa HEALTH Alliance called Public Health Emergency Planning and Management for Districts. The full module and the video transcript can be accessed at http://openmi.ch/disaster-mgmt. Copyright 2009-2019 Roy Mayega (Makerere University). The video, transcript, and module are all shared under a Creative Commons Attribution (CC BY) 3.0 License: http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/.

(Texte de Trisha Paul, Universitatea din Michigan.)

Aceasta este prima sesiune a primei unități din seria noastră.

În această sesiune, vom face o introducere depre dezastre.

Vom discuta despre conceptele generale, înțelesul şi problemele importante legate de dezastre

precum şi terminologia utilizată frecvent în caz de catastrofe.

De asemenea, vom trece în revistă clasificarea dezastrelor

din perspectiva sănătății publice.

Ce inseamna termenul "dezastru" pentru tine?

Un dezastru poate fi definit ca "o gravă perturbare a funcţionării unei comunităţi

sau a societății ce provoacă pierderi umane, materiale, economice sau ecologice pe scară largă care depăşesc

capacitatea comunităţii sau a societății afectate de a le face faţă folosind propriile sale resurse."

Problema cea mai importantă de menționat aici este că perturbarea depăşeşte capacitatea comunității afectate

de a face faţă, iar membrii săi au nevoie de multe ori de ajutor substanțial.

Această definiţie este furnizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Să definim și alţi termeni.

Ce este o situaţie de urgenţă?

Este o stare în care procedurile normale sunt suspendate şi trebuie luate măsuri extraordinare

pentru a evita un dezastru.

De multe ori acestor doi termeni, de urgenţă şi dezastre, sunt folosite alternativ.

Însă situaţiile de urgenţă implică suspendarea procedurilor normale, modul obișnuit în care am făcut

ceva, aşa că instaurăm proceduri de urgenţă pentru a preîntâmpina posibilitatea apariţiei

unei catastrofe.

Să aruncăm o privire asupra termenilor, asupra altor termeni.

Pericol, risc, vulnerabilitate şi capacitate.

Ce este un pericol?

Un pericol este un eveniment amenințător sau un incident ce poate provoca pagube.

Nu s-a întâmplat încă, dar este o sursă potenţială de dezastru.

Ce este riscul?

Este probabilitatea de a suferi pagube (aduse vieții, proprietății, perturbări economice şi

de mediu) datorită unui pericol pentru o anumită zonă și perioada de referință.

Riscul este un termen utilizat de obicei în probabilitate, şi este rezultatul riscului și vulnerabilității.

Apoi ce este vulnerabilitate?

Vulnerabilitatea se referă la susceptibilitatea la vătămări fizice sau emoţionale în urma

unui dezastru.

Este măsura în care o zonă, niște oameni, structurile fizice sau bunurile economice sunt

expuse la pierdere, prejudiciu sau pagube cauzate de impactul unui pericol.

Ce este capacitatea?

Se referă la resursele disponibile, inclusiv umane, materiale şi alte tipuri de resurse,

care vor permite unei comunități să facă faţă unei ameninţări sau să reziste impactului unui pericol.

Care este relaţia dintre aceşti termeni?

Risc de dezastru poate fi matematic dat de ecuația: risc egal cu pericol ori

vulnerabilitate minus capacitatea.

Dezastrele pot fi naturale.

Ele pot fi tehnologice, adică generate de om.

Apoi, mai există o categorie intermediară, numită și dezastre "hibride".

Un alt mod de a clasifica dezastrele se bazează pe viteza de debut.

Dezastrele pot fi cu debut rapid sau cu debut lent.

Dezastrele naturale cu debut lent pot include seceta şi deşertificarea, foametea, defrişările,

şi dăunătorii și boli ale plantelor.

Dezastrele naturale cu debut rapid pot include catastrofele climatice cum ar fi inundaţiile, vijeliile,

incendiile şi furtunile cu grindină precum şi dezastrele geologice cum ar fi cutremure, tsunami, activitatea vulcanică,

şi alunecări de teren.

Dezastrele tehnologice sunt adesea provocate de om.

Ele rezultă din activităţi întreprinse de fiinţe umane sau din emisiile determinate de fiinţe umane.

Acestea includ conflicte şi războaie care duc la refugiaţi şi dislocarea internă.

Acestea sunt adesea denumite Situaţii de Urgenţă Complexe.

Dezastrele tehnologice includ, de asemenea, dezastre ca avaria de structura, prăbușirea unor clădiri,

coliziuni în transport şi accidente atât pe apă cât şi pe drumuri şi alte tipuri de accidente

ca exploziile chimice, exploziile din uzine, şi astfel de accidente.

Dezastrele tehnologice includ, de asemenea, accidente militare , catastrofe provocate de incendii, terorism şi

incidente industriale.

Dezastrele hibride.

În unele situaţii, este greu să clasifici un dezastru pe baza faptului dacă acesta este natural

sau tehnologic.

De exemplu, din ce clasă fac parte epidemiile?

Acum vom trece în revistă consecinţele dezastrelor asupra sănătății publice.

Există mai multe consecinţe şi acestea includ moartea, vătămările, pierderea de apă curată, pierderea

adăpostului, pierderea de bunuri personale de uz gospodăresc, mişcările majore ale populaţiei, pierderea salubrității,

pierderea igienei obișnuite, întreruperi de gestionare a managementului deşeurilor solide, interes public pentru siguranţă

care poate include panica, număr crescut de dăunători și organisme ce transmit boli, deteriorarea sistemului de asistență medicală, agravarea

bolilor cronice, pierderea energiei electrice, expunerea la substanțe toxice / periculoase, pierderea de rezerve alimentare,

apă stagnante.

Aceasta este o prezentare vizuală a unora dintre consecinţele secetei și foametei.

Aceasta este o ilustrare a unora dintre efectele viiturilor.

Aceasta este o ilustrare a unora dintre efectele inundaţiilor cu debut lent.

Aceasta este o ilustrare a unora dintre efectele alunecărilor de teren.

Planul-cadru Hyogo pentru managementul dezastrelor este un cadru internaţional care pune accentul pe

următoarele aspecte la toate nivelurile (inclusiv la nivelurile operaţionale): înființarea unor sisteme de avertizare subtile și timpurie

întărirea capacităţilor, accent pe întărirea capacităţilor, accent pe siguranţă şi rezistenţa

comunităţilor, reducerea factorilor de risc şi consolidarea pregătire pentru dezastre la toate

nivelurile.

Definițiile pentru pre-dezastru includ de pregătirea, care implică acţiuni care au ca rezultat faptul că oamenii

ştiu ce să facă şi cum să reacționeze după apariția unui dezastru.

Prevenirea care înseamnă activităţi menite a asigura protecție permanentă împotriva dezastrelor,

ceea ce include măsuri de protecție tehnice și fizice, precum şi legislaţie pentru a controla

amenajarea spațiilor şi urbanismul.

Atenuarea care se referă la măsurile luate înaintea unui eveniment, ce vizează diminuarea

sau eliminarea impactului acestuia asupra societăţii şi mediului.

Definiţiile pentru post dezastru includ răspunsul.

Acestea sunt deciziile şi acţiunile întreprinse în timpul şi după un dezastru şi includ asistența

imediată, reabilitarea şi reconstrucţia.

Recuperarea este un alt termen post dezastru .

Se referă la activităţi care restabilesc sistemele cruciale de asistență vitală pentru a normaliza

standardele de funcționare şi activităţile pe termen lung care readuc viaţa la normal în faza post-dezastru.

Alte definiţii: ajutor şi salvare.

Acest lucru se întâmplă în perioada imediat următoare perioadei de dezastru.

Măsuri excepţionale sunt luate pentru a salva vieţi şi pentru a îngriji supravieţuitorii, precum şi pentru a satisface

nevoile lor de bază.

Există o diferență între salvare şi ajutor.

Salvarea este destinată în principal asigurării de viaţă în timp ce ajutorul este menit în principal pentru a susţine viaţa.

Reabilitarea, pe de altă parte, este un proces care are loc după încheierea

fazei de ajutor.

Nu mai există dependenţa sau susţinerea necesară pentru nevoile de bază.

Nevoile de bază au fost deja satisfăcute.

Aceasta implică refacerea sănătății mentale şi fizice şi a stabilității unei comunităţi.

Aceasta implică insuflarea principiilor referitoare la mijloacele de subzistenţă durabile şi abilitarea victimelor/supravieţuitorilor.

Ar trebui să conducă la evoluţii către mai bine.

Exemple de reabilitare includ planuri de recuperare rapidă pentru PDI (persoane dislocate intern), programe de reîmpădurire,

planuri post-redresare.

Accentul este pus pe revenirea la starea iniţială de dinainte de dezastru.

Exemplele de redresare includ reparaţii la infrastructura fizică, consolidarea stării pre-dezastru,

dezvoltarea rezistenței comunităților, oferind noi structuri/locuinţe care vor fi capabile să

reziste la un dezastru similar pe viitor.

Există o abordare evolutivă asupra reducerii riscului de dezastru, abordare ce rezultă din răspuns şi ajutor.

O provocare pentru tine: ce mecanisme ai pus în aplicare pentru a preveni dezastrele din

cartierul tău?

Dar pentru a reduce vulnerabilitatea la dezastre în cartierul tău?

Dar pentru pregătirea pentru dezastre în cazul în care acestea au avut loc în cartierul tău?

Toate dezastrele sunt locale.

Toate dezastrele apar la nivel local într-o anumită comunitate.

Cel mai rapid răspuns la dezastre vine deseori din partea comunităţii înseși.

Trebuie așadar dezvoltată capacitatea comunităţii de a răspunde la dezastre.

Vă mulţumesc pentru că ați ascultat această prezentare.