Misterioasa viaţă şi moarte a lui Rasputin - Eden Girma

Vezi lecţia completă: https://ed.ted.com/lessons/the-mysterious-life-and-death-of-rasputin-eden-girma

Într-o noapte a anului 1916, aristocraţii ruşi au pus în acţiune un plan de asasinare. Dacă totul mergea conform planului, un bărbat trebuia să fie mort până dimineaţă, deşi alţii au încercat şi au eşuat. Monarhia era în pragul unui colaps, iar ei credeau că acest om era singura cauză.
Cine a fost el şi de ce a fost învinuit de soarta unui imperiu?
Eden Girma explorează viaţa renumitului Rasputin.

Lecţie de Eden Girma, regie de Hype CG.

Într-o noapte geroasă de iarnă în 1916,

Felix Yusupov se pregătea nerăbdător
să-şi aducă invitatul la cină.

Dacă totul mergea conform planului,
oaspetele său va fi mort până dimineaţă,

deşi alţi patru au încercat
şi au eşuat să-l elimine.

Monarhia rusă era în pragul colapsului,

iar pentru Yusupov
şi colegii săi aristocraţi,

omul sfânt pe care l-au invitat la cină
era singurul responsabil.

Dar cine era acesta

şi cum putea fi învinuit un singur călugăr
pentru soarta unui imperiu?

Grigori Yefimovich Rasputin
şi-a început viaţa în Siberia,

născut în 1869 într-o familie de ţărani.

El ar fi trăit o viaţă în anonimat
în sătucul său,

dacă nu se convertea
la Biserica Ortodoxă Rusă în anii 1890.

Inspirat de călugării umili
care hoinăreau mereu

dintr-un loc sfânt în altul,

el a petrecut ani întregi în pelerinaje
în toată Rusia.

În călătorii, străinii erau captivaţi
de magnetismul lui Rasputin.

Unii credeau că avea darul mistic
de a prezice şi de a vindeca.

În ciuda alcoolismului, furturilor minore
şi depravării lui Rasputin,

reputaţia sa de călugăr s-a răspândit
rapid dincolo de Siberia

şi a atras atât laicii
cât şi clericii ortodocşi influenţi.

Când a ajuns într-un sfârşit
în capitala Sankt Petersburg,

Rasputin şi-a folosit carisma
şi legăturile pentru a intra

în graţiile consilierului spiritual
al familiei imperiale.

În noiembrie 1905,

Rasputin a fost în sfârşit prezentat
ţarului rus Nicolae al II-lea.

Nicolae şi soţia sa Alexandra
credeau sincer în Biserica Ortodoxă,

ca şi în misticism
şi puteri supranaturale,

iar acest om sfânt siberian i-a fascinat.

A fost o perioadă tumultoasă
pentru Rusia şi familia lor.

Monarhia abia se agăţa de putere
după Revoluţia din 1905.

Luptele lor politice erau intensificate
de crizele personale.

Alexei, moştenitorul tronului,

avea o boală de sânge letală
numită hemofilie.

Atunci când Alexei a suferit
o criză medicală severă în 1912,

Rasputin i-a sfătuit pe părinţii lui
să refuze tratamentul medicilor.

Sănătatea lui Alexei s-a îmbunătăţit,
consolidând credinţa familiei regale

că Rasputin avea puteri magice
de vindecare,

garantând-i astfel un loc privilegiat
la curtea regală.

În prezent, ştim că doctorii
au prescris aspirină,

un medicament ce agravează hemofilia.

După această întâmplare,
Rasputin a făcut o profeţie:

dacă el va muri
sau familia regală îl va părăsi,

atât fiul lor cât şi monarhia lor
vor dispărea în curând.

În afara familiei regale, oamenii aveau
păreri împărţite despre Rasputin.

Pe de o parte, ţăranii îl considerau
unul de-al lor,

ce le făcea auzite vocile în monarhie.

Însă nobilii şi clericii au ajuns
să-i dispreţuiască prezenţa.

Rasputin nu şi-a încetat niciodată
comportamentul scandalos,

iar ei erau sceptici în privinţa
aşa-numitelor sale puteri

şi credeau că corupea familia regală.

La sfârşitul Primului Război Mondial,

erau convinşi că unicul mod
de a menţine ordinea

era înlăturarea acestui om sfânt prefăcut.

Cu această convingere, Yusupov a început
să plănuiască asasinarea lui Rasputin.

Deşi detaliile exacte rămân un mister,

presupunerea cea mai bună a evenimentelor
provine din memoriile lui Yusupov.

El l-a servit pe Rasputin cu prăjituri,
crezând că acestea conţin cianură.

Dar fără ştirea lui Yusupov,

unul din complicii săi s-a răzgândit

şi a înlocuit otrava
cu o substanţă inofensivă.

Spre mirarea lui Yusupov,
Rasputin le-a mâncat fără niciun efect.

Disperat, l-a împuşcat pe Rasputin
de la mică distanţă.

Însă, Rasputin și-a revenit
şi-a lovit atacatorul şi a fugit.

Yusupov şi complicii săi l-au urmărit,

omorându-l într-un final pe Rasputin
cu un glonț în frunte

şi i-au aruncat corpul
în râul Malaya Nevka.

Dar departe de a stabiliza
autoritatea monarhiei,

moartea lui Rasputin a înfuriat ţărănimea.

Aşa cum a prezis Rasputin,

moartea sa a fost urmată rapid
de cea a familiei regale.

Fie că prăbuşirea monarhiei ruse

a fost un efect al blestemului călugărului

sau un rezultat al tensiunilor politice
de zeci de ani,

nu vom şti asta niciodată.