Cerneală făcută din poluanții din aer

Și dacă am putea captura poluanții aerului din mediul înconjurător și i-am putea transforma în ceva util? Inventatorul Anirudh Sharma ne povestește cum a creat AIR-INK, o cerneală neagră, produsă din poluantul PM 2.5. Aflați cum noile materiale pe bază de carbon ar putea schimba total procesele vechi în industrii precum moda, imprimarea și ambalarea, făcând, totodată, lumea un pic mai curată.

Patru sau cinci milioane de oameni
mor în fiecare an

din cauza expunerii la poluare

în întreaga lume.

Acest vas Petri pe care îl priviți

conține poluanții captați
în douăzeci de minute

la o termocentrală.

Acesta este PM 2.5.

Puteți vedea aceste particule acum,

dar când sunt în suspensie
nu le puteți vedea.

Sunt așa de mici, încât plămânii noștri,

corpurile noastre nu le pot filtra,
nu le pot elimina,

provocând astm și cancer pulmonar
fără un tratament adecvat.

Într-o călătorie acasă, în India,
când eram student, în 2012,

am făcut fotografia asta.

Fotografia mi-a rămas în minte.

Pe de-o parte, se vede gazul de eșapament
de la un generator diesel,

un semn al progresului omenirii,

care este un semn
al industrializării rapide

și al evoluției noastre ca societate
în ultimii 100 de ani,

generând energie.

Dar pe de altă parte,

se vede și această zonă triunghiulară
neagră foarte interesantă,

creată de aceleași particule reziduale

produse de emisiile generatorului.

Această fotografie mi-a dat o idee

și mi-a schimbat perspectiva
asupra poluării și a cernelurilor,

datorită acelei pete negre.

Realitatea este că majoritatea
cernelii negre convenționale

este produsă tradițional

prin arderea
carburanților fosili în fabrici.

Fabricile ard carburanți fosili
peste tot în lume

ca să facă negru de fum,

ca să producă cerneala
negră folosită zi de zi.

Dar pentru că milioane de litri
de carburanți fosili

sunt oricum arși

de motoarele mașinilor noastre,
gazele de eșapament,

nu am putea captura și recicla
acei poluanți pentru a produce cerneluri?

Am decis să încerc acest experiment.

M-am întors în laboratorul meu din Boston
și am făcut un mic experiment.

În Boston, nu am găsit poluanți
cu care să mă joc,

așa că am folosit o lumânare.

A fost un experiment.

Am ars o lumânare,

am construit această mașinărie
care să capteze funinginea lumânării,

am amestecat-o cu ulei vegetal și vodcă,

deoarece acestea au fost la îndemâna
unui entuziast în bricolaj.

(Râsete)

Și după ce le-am amestecat,

am putut face o formă
foarte rudimentară de cerneală

cu care să umplu un cartuș

și să tipăresc.

Aceasta a fost inițierea mea

în imprimarea cu poluanți.

Aceștia sunt poluanții
pe care vi i-am arătat în vasul Petri,

rezultați din arderea
oricărui carburant fosil.

În 2015 am decis
să continui acest experiment

și am deschis un laborator în India

pentru a lucra la captarea
și reciclarea poluanților din aer.

În zilele bune laboratorul arăta cam așa.

Dar experimentele
nu erau întotdeauna sub control

și aveau loc dezastre.

În timpul experimentelor,

laboratorul ajungea să arate cam așa.

Știam unde doream să ajungem,

dar nu eram siguri cum să facem asta.

Cei din clădire care treceau
pe lângă laborator

credeau, câteodată, că facem bombe,

deoarece erau prea multe fire,
foc și fum la un loc.

(Râsete)

Am decis să ne mutăm într-un garaj
și să continuăm experimentele.

Am folosit un garaj și, la început,

conduceam prin Bangalore
cu asemenea mașinării.

Acesta este un prototip inițial.

Imaginați-vă cum se uita lumea!

„Ce fac mașinile acestea pe aici?”

Acesta este un prototip inițial
al sistemului care să capteze poluanții

emanați de mașinile diesel convenționale.

Este o etapă primordială a tehnologiei.

Am dezvoltat tehnologia
și am creat această versiune

ce captează poluanții emanați
de surse statice de poluare,

ca un generator diesel.

Puteți vedea că toate gazele dispar
când pornim această mașinărie.

Fără a afecta performanța motorului,

putem capta 95% din poluanții

emanați de generatorul diesel.

Acestea sunt particulele
pe care vă spuneam că le captăm,

în acest caz, în trei sau patru ore
de funcționare a generatorului.

Pe măsură ce experimentele
și cercetarea noastră avansau,

ne-a abordat o companie foarte mare,
un mare brand, spunând:

„Dorim să dezvoltăm această idee
împreună cu voi,

să o ducem mai departe, s-o facem celebră.

Hai să facem o campanie globală de artă

cu cernelurile
pe care le produceți din poluanți!”

Iată cum arată cerneala.

Acest marker este făcut reciclând
timp de 40-50 de minute poluanții

despre care vorbim,

aceiași poluanți din acest vas Petri.

Este un negru intens
cu care se poate scrie.

Așa că voi scrie…

PM 2.5, nu este corect.

Acesta este un negru intens
creat de aceiași poluanți.

După multă muncă
de cercetare în laborator,

o corporație ne-a propus
să testăm această idee.

Și nu ne-am gândit de două ori.

Am fost de acord.

Să faci invenții în laborator este una,

să dezvolți ideile în lumea reală
este cu totul altceva.

În primele etape,

a trebuit să ne folosim
propriile case și bucătării

drept fabrici de cerneluri,

și propriile dormitoare și sufragerii

drept linie de asamblare
pentru a face aceste cerneluri.

Acesta este dormitorul
cofondatorului Nikhil,

pe care îl folosim pentru a livra
cerneluri artiștilor din întreaga lume

care pictează cu AIR-INK.

Acesta este el,
livrând AIR-INK către porturi

pentru ca artiști din întreaga lume
să o folosească.

Curând, am văzut

că mii de artiști
au început să folosească AIR-INK,

fiind create astfel lucrări de artă.

Curând, mii de lucrări de artă
alb-negru din poluanți

au apărut la scară globală.

Credeți-mă, pentru un grup de oameni
de știință, ingineri și inventatori,

nu exista nimic mai satisfăcător
decât ca produsul muncii lor

să fie folosit
de cei mai buni artiști din lume.

Aceasta e coperta revistei „Contagious”
de anul trecut,

tipărită cu aceeași cerneală
produsă în laboratoarele noastre.

Acesta este un tablou celebru
al artistului britanic, Christian Furr,

care l-a pictat pentru „Paint It Black",
melodia trupei The Rolling Stones.

Acest marker și această cerneală

nu au valoare doar pentru lucrările
de artă din cultura pop.

Scopul nostru este să înființăm o companie

care să facă niște „bani negri”-
adică doar bani -

(Râsete)

și procese de printare
și cerneluri de calitate

care să poată înlocui
cernelurile negre convenționale

produse în lume în ultimele mii de ani.

După creșterea în popularitate
și a lucrărilor de artă din întreaga lume,

am întâmpinat un alt gen de problemă.

Am început să fim asaltați de poluatori

care ne trimiteau la birou
saci plini cu poluanți,

întrebându-ne ce putem face
cu acești poluanți.

În laboratorul nostru din Bombay,
avem mostre de poluanți

provenite din Londra,
India, China, de peste tot.

Și acesta este doar începutul.

Un poluator ne-a trimis
această imagine, întrebându-ne

dacă acei saci cu PM 2.5

pot fi reciclați și dacă îi dăm ceva bani.

Ce ar fi făcut dacă noi
nu primeam acei poluanți?

Probabil că i-ar fi aruncat în râul
din apropiere ori la groapa de gunoi.

Acum că am stabilit partea financiară
pentru AIR-INK,

l-am putea motiva să ne dea acești
poluanți pentru a face cerneluri

și chiar produse mai valoroase.

După cum știți,
poluarea ucide la nivel global.

Nu putem zice că cerneala noastră
va rezolva problema poluării în lume.

Dar arată ce se poate face

dacă privim această problemă
din altă perspectivă.

Priviți acest tricou.

Acesta este făcut tot cu AIR-INK.

Este făcut tot cu poluanți
ca cei din acest vas Petri.

Cu aceiași poluanți pe care îi respirăm
cu toții când ieșim din casă.

Și vom avea rezultate și mai bune.

Mulțumesc foarte mult!

(Aplauze)