Ce ne pot spune râurile despre istoria Pământului

Râurile sunt una dintre cele mai puternice forțe ale naturii - ele dărâmă munții și sculptează pământul, iar cursurile lor se mută în permanență. Pentru cei care numesc malurile și deltele râurilor ,,acasă", este important să înțelegem cum se formează și cum se vor schimba. În acest discurs vizual, geologul Liz Hajek ne arată cum rocile depozitate de râuri antice pot fi folosite ca o mașină a timpului pentru studierea istoriei Pământului, astfel încât să înțelegem cum putem trăi astăzi pe el mai sustenabil.

Haideți să ne uităm
la o fotografie a Pământului.

Pământul este minunat,

Sunt geolog, așadar mă cam încântă asta,

dar Pământul este măreț.

Este puternic, dinamic
și în continuă schimbare.

E foarte interesant să trăiești aici.

Vreau să împărtășesc cu voi azi
perspectiva mea de geolog

despre modul cum înțelegerea
trecutului Pământului

ne poate informa și ghida
în deciziile pe care le luăm azi

despre cum să trăim sustenabil
pe suprafața Pământului.

O mulțime de lucruri interesante
se întâmplă la suprafața Pământului.

Dacă mărim un pic imaginea aici,

vreau să vă vorbesc puțin
despre unul dintre aceste lucruri.

Materia se amestecă tot timpul
pe suprafața Pământului,

și un lucru care se întâmplă
este că materia de pe vârful munților

se erodează și e transportată
și depozitată în mare.

Iar acest proces se desfășoară continuu,

și are efecte uriașe asupra reliefului.

Iată un exemplu din sudul Indiei:

aici sunt unii dintre
cei mai mari munți din lume,

și vedeți în această imagine din satelit

cum râurile transportă materie
de la acești munți până la mare.

Gândiți-vă la aceste râuri
ca la niște buldozere.

Ele iau de fapt acești munți
și îi împing jos înspre mare.

O să vă dau un exemplu.

Mărim un pic imaginea.

Vreau să vă vorbesc
în special despre un râu.

Vedem aceste modele frumoase
pe care le fac râurile

când împing materia înspre mare,

dar modelele nu sunt statice.

Aceste râuri șerpuiesc, sar de colo-colo

și au un mare impact asupra noastră.

Un astfel de exemplu este râul Kosi.

Râul Kosi are un curs frumos
în forma literei C,

și iese din munții înalți ai Nepalului

ducând cu el o tonă de materie,

o grămadă de sedimente
erodate de pe vârful munților

și se întinde de-a lungul Indiei

transportând această materie.

O să mărim un pic această zonă

și o să vă spun câte ceva
despre ce s-a întâmplat cu Kosi.

Este un bun exemplu
pentru dinamica acestor sisteme.

Această imagine din satelit
este din august 2008,

și imaginea asta este colorată

așa încât vegetația
sau plantele să fie verzi,

iar apa să fie albastră.

Aici puteți vedea din nou
cursul în formă de C

pe care îl are râul când iese din Nepal.

Iar aici este sezonul musonic.

August este o lună musonică
în această regiune a lumii,

și oricine locuiește lângă un râu
nu este străin de inundații

și de pericolele și neplăcerile aferente.

În 2008 s-a întâmplat ceva interesant

și acest râu s-a deplasat
într-un mod foarte diferit.

S-a revărsat într-un mod
foarte diferit decât de obicei.

Râul Kosi curge aici,

dar uneori, când aceste râuri
transportă sedimente,

ele se cam înfundă,

iar aceste obstacole pot face ca râurile

să-și schimbe dramatic cursul.

Această imagine din satelit e făcută
la doar două săptămâni după.

Aici este cursul anterior,

acel curs în formă de C,

și vedeți că nu mai este albastru.

Ceea ce avem acum e acest curs albastru

ce coboară prin mijlocul câmpului vizual.

S-a întâmplat că râul Kosi
a ieșit din matcă.

Scara de referință
aici e de 65 de kilometri.

Acest râu s-a mutat foarte brusc
peste 50 de kilometri.

Așadar acest râu s-a înfundat
și a ieșit din matcă.

Aceasta este o imagine
după încă o săptămână,

și puteți vedea cursul anterior,

și vedeți că acest proces continuă

pe măsură ce râul
se îndepărtează de cursul principal.

Vă puteți imagina că în astfel de zone,

unde râurile se mută frecvent,

este foarte important să înțelegem
când, unde și cum vor ieși din matcă.

Dar astfel de lucruri
se întâmplă și aproape de casă.

În Statele Unite avem râul Mississippi

care traversează aproape toată partea continentală.

El cară materie din Munții Stâncoși

și din Marile Câmpii.

O drenează și o mută
tot drumul de-a lungul Americii

și o aruncă în Golful Mexic.

Acesta este cursul râului Mississippi
cu care suntem obișnuiți astăzi,

dar nu a curs mereu în această direcție.

Dacă apelăm la datele geologice,

îi putem reconstitui cursul din trecut.

De exemplu, prin această zonă roșie

știm că râul Mississippi
curgea și depozita materie

acum 4.600 de ani.

Cam acum 3.500 de ani s-a mutat

și a urmat cursul portocaliu de aici.

Și a continuat și continuă să se mute.

Acum 2.000 de ani,

acum 1.000 de ani,

acum 700 de ani.

Și abia acum 500 de ani

a ajuns să urmeze cursul
cu care suntem obișnuiți astăzi.

Aceste procese sunt foarte importante,

și în special aici, această zonă de deltă,

unde aceste ieșiri din matcă
ale râului Mississippi

construiesc pământ
la întâlnirea dintre pământ și apă.

Aceasta e o zonă foarte valoroasă,

iar delte ca aceasta sunt
printre zonele cele mai dens populate.

Așadar, înțelegerea
dinamicilor acestor peisaje,

cum s-au format ele
și cum vor continua să se schimbe

este foarte important
pentru cei ce locuiesc acolo.

De asemenea, râurile șerpuiesc.

Acestea sunt salturile mai mari
despre care am tot vorbit.

Vreau să vă arăt cum șerpuiesc râurile.

O să zburăm în jos spre bazinul Amazonului

unde avem din nou un mare sistem de râuri

care drenează, mută și erodează
materie din munții Anzi,

transportând-o prin America de Sud

și aruncând-o în Oceanul Atlantic.

Dacă mărim imaginea, puteți vedea
aceste meandre drăguțe ale râurilor.

Din nou, ele sunt chiar frumoase,
și din nou, nu sunt statice.

Râurile șerpuiesc de colo-colo.

Putem folosi imaginile din satelit
din ultimii 30 de ani sau așa ceva

pentru a le monitoriza cum se schimbă.

Așa că stați un pic și doar uitați-vă
la orice cotitură sau curbă a acestui râu,

și veți vedea că nu rămâne
în același loc prea mult timp.

Se schimbă și se întinde
modelându-și cursul.

Dacă vă uitați în special la această zonă,

vreau să observați un fel de buclă în râu

care este complet tăiată.

Aproape ca un bici care plesnește

și sparge cursul râului
într-un punct anume.

Din nou, ca referință,

în acest loc, râul și-a schimbat cursul
cu peste șase kilometri

într-un anotimp sau două.

Așa că relieful în care trăim pe pământ

pe măsură ce materia e erodată din munți

și transportată în mare,

se mișcă tot timpul.

Se schimbă tot timpul,

și trebuie să fim capabili
să înțelegem aceste procese

pentru a putea reuși
să trăim sustenabil în aceste zone.

Dar este greu de făcut
dacă singura informație pe care o avem

e ceea ce se întâmplă azi
la suprafața Pământului.

Corect? Nu avem prea multe observații.

Avem doar 30 de ani de imagini
din satelit, de exemplu.

E nevoie de mai multe observații
să înțelegem aceste procese.

Și în plus, trebuie să știm

cum va răspunde relieful
la modificările climatice

și la folosirea terenului

în timp ce ocupăm și modificăm
suprafața Pământului.

Deci de aici apar rocile.

Pe măsură ce râurile curg,

pe măsură ce cară materie
din munți către mare,

uneori bucăți de nisip și argilă
și roci se blochează în sol.

Și chestia asta blocată în sol
se îngroapă acolo,

și cu timpul, obținem acumulări
mari și dense de sedimente

care în final se transformă în roci.

Asta înseamnă că putem
să mergem în astfel de locuri

unde vedem depuneri mari și dense
de roci sedimentare,

și să ne întoarcem în timp

să vedem cum arăta relieful în trecut.

Putem face asta pentru a reconstitui

și a înțelege cum evoluează relieful.

Asta e și destul de convenabil,

fiindcă Pământul a avut
un fel de istorie epică, nu-i așa?

Acest videoclip
reconstituie paleogeografia

doar pentru primii 600 de milioane de ani
din istoria Pământului.

Deci este doar o perioadă scurtă.

Așa că pe măsură ce plăcile se mișcă,

știm că s-a schimbat clima,
s-a schimbat nivelul mării,

avem multe tipuri diferite de relief

și multe tipuri de medii
la care ne putem întoarce -

cu o mașină a timpului -

să ne uităm înapoi la ele,

și chiar avem o mașină a timpului

fiindcă ne putem uita la rocile
care au fost depozitate în acele timpuri.

O să vă dau un exemplu și o să vă duc

într-un moment special
din istoria Pământului.

Cam acum 55 de milioane de ani
a existat un moment de încălzire bruscă,

și s-a întâmplat că o grămadă
de dioxid de carbon

s-a eliberat în atmosfera Pământului,

și a cauzat un rapid și destul de extrem
eveniment de încălzire globală.

Când zic cald, vreau să spun
destul de cald,

încât erau lucruri
precum crocodili și palmieri

în nord până în Canada
și în sud până în Patagonia.

Așa că această perioadă destul de caldă
s-a întâmplat foarte brusc.

Deci ce putem face

este să ne întoarcem și să găsim
roci depozitate în acel timp

și să reconstituim schimbarea reliefului
în urma evenimentului de încălzire.

Deci, iată, roci.

(Râsete)

Iată o grămadă de roci.

Această pată galbenă de aici,

este de fapt o albie secată de râu,

și exact ca acest desen animat,

acestea sunt depozite
de acum 55 de milioane de ani.

Ca geologi, putem să mergem
și să ne uităm de aproape

și să reconstituim relieful.

Iată un alt exemplu.

Pata galbenă de aici
este albia secată a unui râu.

Iată alta deasupra ei.

Putem merge să ne uităm la detalii,
să facem măsurători și observații,

și putem măsura trăsăturile.

De exemplu, trăsăturile evidențiate aici

ne spun că probabil acest râu
avea adâncimea de un metru.

Puteați să vă bălăciți
în acest pârâu drăguț

dacă treceați pe aici
acum 55 de milioane de ani.

Chestia roșiatică de deasupra
și de sub aceste canale

reprezintă vechi depozite de sol.

Putem să ne uităm la ele ca să ne spună
ce trăia și ce creștea în această zonă

și să înțelegem cum interacționau
aceste râuri cu valea lor inundabilă.

Putem să ne uităm la detalii
și să reconstituim cu precizie

cum curgeau aceste râuri
și cum arăta relieful.

Și când facem asta pentru un loc anume

la acest moment,

dacă ne uităm ce se întâmpla
înainte de încălzirea bruscă,

râurile își croiau drumul
de la munte spre mare,

și poate păreau similare
cu ce v-am arătat în bazinul Amazonului.

Dar chiar la instalarea
acestei schimbări climatice

râurile s-au schimbat dramatic.

Au devenit dintr-o dată mult mai largi,

și au început să alunece imediat
înainte și înapoi de-a lungul reliefului.

În cele din urmă, râurile s-au întors
la un stadiu care era asemănător

cu ceea ce probabil vor fi fost
înainte de acest eveniment climatic,

dar asta a durat mult, mult timp.

Putem să ne întoarcem înapoi în timp
și să facem astfel de reconstituiri

și să înțelegem cum s-a schimbat relieful

ca răspuns la evenimentele climatice
ca acesta sau la exploatarea terenurilor.

Unele moduri în care se schimbă râurile

sau motivele pentru care râurile
își schimbă modelul și mișcările

este fiindcă apa ce cade în exces
pe suprafața pământului

când clima este mai fierbinte,

poate muta și eroda mai multe sedimente,

schimbând comportamentul râurilor.

Deci, până la urmă,

atâta timp cât suprafața Pământului
este casa noastră,

trebuie să administrăm cu grijă resursele

și riscurile asociate
cu viața în medii dinamice.

Și cred că singurul mod sustenabil
în care chiar putem face asta

este să includem informația

despre evoluția reliefului
și comportamentul lui din trecut.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)