-
Title:
Aaron Huey: Prizonierii de război nativi ai Americii
-
Description:
Eforturile lui Aaron Huey de a fotografia sărăcia în America l-au condus spre Rezervaţia Indiana Pine Ridge, unde zbuciumul populaţiei native Lakota -- îngrozitor şi în mare ignorat -- l-a determinat să se reorienteze. Cinci ani de muncă mai târziu, fotografiile sale tulburătoare se împletesc cu o şocantă lecţie de istorie în această îndrăzneaţă prelegere de la TEDxDU.
-
Sunt aici astăzi pentru a vă arăta fotografiile mele cu indienii Lakota.
-
Mulţi dintre voi aţi auzit poate despre populaţia Lakota,
-
sau cel puţin despre grupul mai mare de triburi
-
numit Sioux.
-
Lakota este unul din multele triburi care au fost mutate de pe pământurile lor
-
în lagăre de prizonieri de război
-
acum numite rezervaţii.
-
Rezervaţia Pine Ridge,
-
subiectul prezentării de astăzi,
-
se găseşte la aproximativ 120 km sud-est
-
de Munţii Black Hills din Dakota de Sud.
-
Este numită uneori
-
Lagărul de Prizonieri de Război Numarul 334,
-
şi este locul unde trăiesc acum indienii Lakota.
-
Acum, dacă vreunul dintre voi a auzit vreodata de AIM
-
Mişcarea Indienilor Americani (American Indian Movement),
-
sau despre Russel Means,
-
sau Leonard Peltier,
-
sau despre confruntarea de la Oglala,
-
atunci ştiţi că Pine Ridge este punctul zero
-
în ceea ce priveşte problemele Nativilor în Statele Unite.
-
Aşadar am fost rugat să vorbesc puţin astăzi
¶
-
despre relaţia mea cu populaţia Lakota,
-
iar aceasta este una foarte dificilă pentru mine.
-
Deoarece, în caz că nu aţi remarcat culoarea pielii mele,
-
sunt alb,
-
iar acest lucru reprezintă o imensă barieră într-o rezervaţie de indieni nativi.
-
Veţi vedea mulţi oameni în fotografiile mele astăzi,
-
iar eu am devenit foarte apropiat lor, şi ei m-au primit ca şi cum aş fi făcut parte din familie.
-
M-au numit frate şi unchi
-
şi m-au invitat din nou şi din nou timp de cinci ani.
-
Dar în Pine Ridge,
-
eu voi fi întotdeauna ceea ce se numeşte "wasichu",
-
iar "wasichu" este un cuvânt Lakota
-
care înseamnă non-Indian,
-
dar o altă versiune a acestui cuvânt
-
înseamnă "cel ce ia carnea cea mai bună pentru el".
-
Şi pe acesta vreau să pun accent --
-
"cel ce ia partea cea mai bună a cărnii".
-
Înseamnă "lacom".
-
Deci, aruncaţi o privire în jurul acestui amfiteatru astăzi.
-
Suntem la o şcoală privată în Vestul Americii,
-
stând în scaune de catifea roşie,
-
cu bani în buzunare.
-
Şi dacă ne uităm la vieţile noastre,
-
am luat într-adevăr
-
cea mai bună parte din carne.
-
Aşadar, să ne uităm astăzi la un set de fotografii
-
a unui popor care a pierdut
-
pentru ca noi să câștigăm,
-
şi să ştiţi că atunci când vedeţi feţele acestor oameni
-
acestea nu sunt doar imagini ale populaţiei Lakota,
-
ci îi reprezintă pe toţi indigenii.
-
Pe această bucată de hârtie,
¶
-
este istoria asa cum am învăţat-o eu
-
de la prietenii şi familia mea Lakota.
-
Următoarele reprezintă o cronologie
-
de tratate încheiate, tratate rupte
-
şi masacre deghizate în bătălii.
-
Voi începe cu anul 1824.
-
Ceea ce este cunoscut drept Biroul pentru Afaceri Indiene
-
a fost creat în cadrul Departamentului de Război,
-
stabilind de timpuriu un ton de agresiune
-
în relaţiile noastre cu Americanii Nativi.
-
1851:
-
Primul Tratat de la Fort Laramie a fost încheiat,
-
marcând în mod clar graniţele Naţiunii Lakota.
-
Potrivit tratatului,
-
acele pământuri sunt o naţiune suverană.
-
Dacă graniţele acestui tratat s-ar fi păstrat --
-
şi există o bază legală potrivit căreia ar fi trebuit --
-
atunci aşa ar arăta Statele Unite astăzi.
-
Zece ani mai târziu,
-
Homestead Act, semnat de către Preşedintele Lincoln,
-
a dezlănţuit un val imens de colonişti albi pe pământurile populaţiilor native.
-
1863:
-
O revoltă a tribului Santee Sioux în Minnesota
-
se termină cu spânzurarea a 38 de bărbaţi Sioux,
-
cea mai mare execuţie în masă din istoria Statelor Unite.
-
Execuţia a fost ordonată de către Preşedintele Lincoln
-
la doar două zile după ce
-
semnase Proclamaţia de Emancipare (proclamaţia care a încheiat sclavia).
-
1866, începutul căii ferate transcontinentale --
¶
-
o nouă eră.
-
Ne-am însuşit pământ pentru căi ferate şi trenuri
-
pentru a lua o scurtătură prin inima Naţiunii Lakota.
-
Tratatele au fost aruncate pe fereastră.
-
Drept răspuns, trei triburi conduse de Şeful Lakota, numit Nor Roşu,
-
au atacat şi au învins armata Statelor Unite de mai multe ori.
-
Vreau să repet ultima parte.
-
Indienii Lakota ÎNVING armata Statelor Unite.
-
1868: Al doilea tratat de la Fort Laramie
-
garantează în mod clar suveranitatea Marii Naţiuni Sioux
-
şi calitatea de proprietari a indienilor Lakota asupra Munţilor sacrii Black Hills.
-
Guvernul promite de asemenea pământ şi drepturi de vânătoare
-
în statele înconjurătoare.
-
Promitem că zona bazinului râului Powder
-
va fi de acum înainte închisă tuturor albilor.
-
Tratatul părea a fi o totală victorie
-
pentru Nor Roșu şi indienii Sioux.
-
De altfel, acesta este singurul război din istoria Americii
-
în care guvernul a negociat o pace
-
prin cedarea în faţa tuturor cerinţelor inamicului.
-
-
Calea ferată transcontinentală a fost terminată.
-
A început să transporte, printre altele, un număr mare de vânători
-
care au început omorârea en-gros a bizonilor americani,
-
eliminând o sursă de hrană şi îmbrăcăminte şi adăpost pentru indienii Sioux.
-
1871:
-
Apare Indian Appropriation Act (actul prin care triburile Indiene pierd suveranitatea)
-
iar toţi Indienii intră sub jurisdicţia guvernului federal.
-
În plus, armata a emis ordine
-
prin care interzicea Indienilor din vest să părăsească rezervaţiile.
-
Toţi Indienii din vest în acel moment
-
erau acum prizonieri de război.
-
Tot în 1871,
-
am pus capăt încheierilor de tratate.
-
Problema cu tratatele e că le permit triburilor să existe ca naţiuni suverane,
-
şi nu putem îngădui una ca asta;
-
noi aveam planuri.
-
-
Generalul George Custer a anunţat descoperirea aurului pe teritoriul Lakota,
-
mai exact în Munţii Black Hills.
-
Vestea despre aur creează un aflux masiv de colonişti albi
-
în Naţiunea Lakota.
-
Custer recomandă Congresului să găsească o cale
-
de a rupe tratatele cu indienii Lakota
-
cât de curând posibil.
-
1875: Războiul cu Lakota începe
-
datorită încălcării tratatului de la Fort Laramie.
-
1876:
-
pe 26 iulie,
-
în drumul său spre a ataca un sat Lakota,
-
Cavaleria a 7-a a lui Custer a fost distrusă
-
în bătălia de la Little Big Horn.
-
1877:
-
Marele războinic şi şef de trib Lakota, numit Cal Nebun
-
a capitulat la Fort Robinson.
-
A fost omorât mai târziu în timp ce se afla în arest.
-
1877 este de asemenea anul în care am găsit o cale
-
să ocolim tratatele de la Fort Laramie.
-
O nouă înţelegere le-a fost prezentată şefilor de trib Sioux şi fruntaşilor lor
-
în cadrul unei campanii cunoscute drept "vinde sau mori de foame".
-
Semnează hârtia, sau nu primești mâncare pentru tribul tău.
-
Doar 10% din populaţia masculină adultă a semnat.
-
Tratatul de la Fort Laramie
-
presupunea ca cel puţin trei sferturi din trib
-
să semneze renunţarea la pământ.
-
Acea clauză a fost evident ignorată.
-
-
Proprietatea comună a pământurilor rezervaţiei îşi află sfârşitul.
-
Rezervaţiile sunt împărţite în secţiuni de căte 64 hectare
-
şi distribuite Indienilor în mod individual
-
iar surplusul eliminat.
-
Triburile au pierdut milioane de kilometri pătraţi.
-
Visul American al proprietăţii individuale
-
s-a dovedit a fi o modalitate foarte ingenioasă
-
de a împărţi rezervaţia până când n-a mai rămas nimic.
-
Mişcarea a distrus rezervaţiile,
-
făcând mai uşoară împărţirea continuă şi vânzarea
-
cu fiecare generaţie.
-
Majoritatea pământului în surplus
-
şi multe dintre terenurile din interiorul rezervaţiei
-
sunt acum în mâinile fermierilor albi.
-
Încă o data, majoritatea pământului merge la wasichu.
-
1890, o dată pe care o consider
¶
-
cea mai importantă din această prezentare.
-
Acesta este anul masacrului de la Wounded Knee.
-
Pe 29 decembrie,
-
trupele Statelor Unite au înconjurat tabăra Sioux la pârâul Wounded Knee
-
şi i-au masacrat pe Şeful Picior Mare
-
şi pe 300 de prizonieri de război,
-
folosind o nouă armă cu foc rapid
-
care trăgea cu gloanţe ce explodau
-
numită armă Hotchkiss.
-
Pentru această aşa-zisă bătălie,
-
20 de Medalii de Onoare pentru curaj ale Congresului
-
au fost date Cavaleriei a 7-a.
-
Până azi,
-
acestea sunt cele mai multe Medalii de Onoare
-
acordate vreodată pentru o singură bătălie.
-
Au fost date mai multe Medalii de Onoare
-
pentru măcelul aleatoriu al femeilor şi copiilor
-
decât pentru orice bătălie din Primul Război Mondial,
-
Al Doilea Război Mondial,
-
Coreea, Vietnam,
-
Irak sau Afganistan.
-
Masacrul de la Wounded Knee
-
este considerat drept sfârşitul războaielor indiene.
-
De câte ori vizitez locul
-
gropii comune de la Wounded Knee,
-
îl văd nu doar ca pe un mormânt
-
pentru indienii Lakota sau Sioux,
-
dar ca pe un mormânt pentru toate popoarele indigene.
-
Omul sfânt, Elan Negru, a spus:
¶
-
"Nu am ştiut atunci
-
cât de mult s-a sfârşit.
-
Când îmi amintesc acum,
-
de pe acest deal înalt al bătrâneţilor mele,
-
încă mai văd femeile şi copiii măcelăriţi
-
întinşi grămadă şi împrăştiaţi
-
de-a lungul albiei încovoiate,
-
la fel de clar ca şi când i-am văzut
-
cu ochi încă tineri.
-
Şi îmi dau seama că a mai murit ceva acolo în noroiul însângerat
-
şi a fost îngropat de viscol.
-
Visul unui popor a murit acolo,
-
şi era un vis frumos."
-
Odată cu acest eveniment,
¶
-
a început o nouă eră în istoria Americanilor Nativi.
-
Totul poate fi măsurat
-
înainte de Wounded Knee şi după.
-
Pentru că a fost în acest moment,
-
cu degetele pe trăgacele Hotchkiss-urilor,
-
când guvernul Statelor Unite şi-a declarat deschis poziţia faţă de drepturile Nativilor.
-
Se săturaseră de tratate.
-
Se săturaseră de dealuri sacre.
-
Se săturaseră de dansuri ale fantomelor.
-
Şi se săturaseră de toate neplăcerile indienilor Sioux.
-
Aşa că şi-au scos tunurile.
-
"Vrei să fii Indian acum?", au spus,
-
cu degetul pe trăgaci.
-
1900:
-
Populaţia Indienilor din Statele Unite a atins minimul --
-
mai puţin de 250.000,
-
comparativ cu aproximativ 8 milioane
-
în 1492.
-
-
1980:
-
Cel mai lung proces din istoria Statelor Unite,
-
Naţiunea Sioux versus Statele Unite,
-
s-a derulat sub autoritatea Curţii Supreme a Statelor Unite.
-
Curtea a decis că, atunci când indienii Sioux au fost restabiliţi în rezervaţii
-
şi 28.000 km2 din pământurile lor
-
au fost deschise pentru prospectori şi fermieri,
-
termenii celui de-al doilea tratat de la Fort Laramie
-
au fost încălcaţi.
-
Curtea a declarat
-
că Munţii Black Hills au fost luaţi în mod ilegal
-
şi că preţul oferit iniţial plus dobânda
-
ar trebui să fie plătite Naţiunii Sioux.
-
Drept plată pentru Munţii Black Hills,
-
Curtea a oferit doar 106 milioane de dolari
-
Naţiunii Sioux.
-
Indienii Sioux au refuzat banii, cu strigătul:
-
"Munţii Black Hills nu sunt de vânzare."
-
-
Statisticile de azi despre populaţia Nativă,
-
la mai mult de un secol de la masacrul de la Wounded Knee,
-
dezvăluie moştenirea colonizării,
-
a migrării forţate
-
şi a încălcărilor de tratate.
-
Şomajul în Rezervaţia Indiană Pine Ridge
-
fluctuează între 85 şi 90%.
-
Biroul pentru locuinţe nu poate să construiască clădiri noi,
-
iar cele existente se năruie.
-
Mulţi sunt fără casă,
-
iar cei cu case sunt aglomeraţi până la cinci familii
-
în clădiri ce putrezesc.
-
39% din casele din Pine Ridge
-
nu au electricitate.
-
Cel puţin 60% din casele din rezervaţie
-
sunt infestate cu mucegai negru.
-
Mai mult de 90% din populaţie
-
trăieşte sub limita federală de sărăcie.
-
Rata de tuberculoză în Pine Ridge
-
este de aproximativ 8 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
-
Rata mortalităţii infantile
-
este cea mai mare de pe acest continent
-
şi este de aproximativ 3 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
-
Cancerul cervical este de 5 ori mai mare
-
decât media naţională a Statelor Unite.
-
Rata persoanelor care renunţă la studii este de până la 70%.
-
Rotaţia profesorilor
-
este de 8 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
-
Frecvent, bunicii îşi cresc nepoţii
-
pentru că părinţii, datorită alcoolismului,
-
violenţei domestice şi a apatiei generale,
-
nu îi pot creşte.
-
50% din populaţia de peste 40 de ani
-
suferă de diabet.
-
Speranţa de viață pentru bărbaţi
-
este între 46
-
şi 48 de ani --
-
mai mult sau mai puţin aceeaşi
-
ca şi în Afganistan şi Somalia.
-
Ultimul capitol în orice genocid de succes
¶
-
este acela în care opresorul
-
poate să-şi ia mâinile şi să spună:
-
"Dumnezeule, ce îşi fac oamenii ăştia lor înşişi?
-
Se omoară între ei.
-
Se omoară
-
în timp ce noi ne uităm la ei cum mor."
-
Acesta este modul prin care am ajuns să deţinem Statele Unite.
-
Aceasta este moştenirea ideii că America a avut
-
un destin special de a se întinde pe întreg continentul.
-
Încă se mai nasc prizonieri
-
în lagăre de prizonieri de război
-
mult după ce paznicii au plecat.
-
Acestea sunt oasele rămase
-
după ce carnea cea mai bună a fost luată.
-
Cu mult timp în urmă,
-
o serie de evenimente a fost pusă în mişcare
-
de către un popor care arată ca şi mine, de către wasichu,
-
nerăbdători să ia pământul şi apa
-
şi aurul din munţi.
-
Acele evenimente au dus la un efect de domino
-
care încă nu s-a sfârşit.
-
Pe cât de departe ne-am simţi noi, societatea dominantă,
¶
-
de un masacru din 1890,
-
sau de o serie de tratate rupte acum 150 de ani,
-
tot mai trebuie să vă pun o întrebare:
-
cum ar trebui să vă simţiţi faţă de statisticile de astăzi?
-
Care este legătura
-
între aceste imagini ale suferinţei
-
şi istoria pe care tocmai v-am citit-o?
-
Cât de mult din această istorie
-
trebuie măcar să v-o asumaţi?
-
Este ceva din toate astea responsabilitatea voastră azi?
-
Mi s-a spus că trebuie să existe ceva ce să putem face.
-
Trebuie să existe un apel la acţiune.
-
Pentru că în tot acest timp am stat pe margine
-
mulţumit să fiu martor,
-
doar făcând fotografii.
-
Deoarece soluţiile păreau să fie atât de departe în trecut,
-
încât aveam nevoie de o maşină a timpului
-
ca să am acces la ele.
-
Suferinţa popoarelor indigene
¶
-
nu e o simplă problemă de rezolvat.
-
Nu e ceva pentru care toată lumea îşi poate oferi suportul
-
aşa cum îşi oferă suportul ajutând statul Haiti,
-
stopând SIDA, sau luptând contra foametei.
-
Soluţia simplă, cum este numită,
-
poate fi mult mai dificilă pentru societatea dominantă
-
decât, să zicem, un cec de 50 de dolari,
-
sau o excursie organizată de biserică
-
pentru a zugrăvi nişte case acoperite de graffiti-uri,
-
sau o familie din suburbii
-
donând o cutie de haine pe care nici măcar nu le mai vor.
-
Dar noi ce facem?
-
Ridicăm din umeri pe întuneric?
-
-
continuă zilnic
-
să încalce termenii
-
tratatelor din 1851 şi 1868
-
de la Fort Laramie încheiate cu populaţia Lakota.
-
Apelul la acţiune pe care îl ofer azi --
-
dorinţa mea la TED -- este aceasta:
-
Respectaţi tratatele.
-
Daţi-le înapoi Munții Black Hills.
-
Nu e treaba voastră ce fac cu ei.
-