Return to Video

Aaron Huey: Prizonierii de război nativi ai Americii

  • 0:00 - 0:03
    Sunt aici astăzi pentru a vă arăta fotografiile mele cu indienii Lakota.
  • 0:04 - 0:06
    Mulţi dintre voi aţi auzit poate despre populaţia Lakota,
  • 0:06 - 0:08
    sau cel puţin despre grupul mai mare de triburi
  • 0:08 - 0:10
    numit Sioux.
  • 0:10 - 0:13
    Lakota este unul din multele triburi care au fost mutate de pe pământurile lor
  • 0:13 - 0:15
    în lagăre de prizonieri de război
  • 0:15 - 0:17
    acum numite rezervaţii.
  • 0:17 - 0:19
    Rezervaţia Pine Ridge,
  • 0:19 - 0:21
    subiectul prezentării de astăzi,
  • 0:21 - 0:23
    se găseşte la aproximativ 120 km sud-est
  • 0:23 - 0:25
    de Munţii Black Hills din Dakota de Sud.
  • 0:25 - 0:27
    Este numită uneori
  • 0:27 - 0:30
    Lagărul de Prizonieri de Război Numarul 334,
  • 0:30 - 0:33
    şi este locul unde trăiesc acum indienii Lakota.
  • 0:33 - 0:35
    Acum, dacă vreunul dintre voi a auzit vreodata de AIM
  • 0:35 - 0:37
    Mişcarea Indienilor Americani (American Indian Movement),
  • 0:37 - 0:39
    sau despre Russel Means,
  • 0:39 - 0:41
    sau Leonard Peltier,
  • 0:41 - 0:43
    sau despre confruntarea de la Oglala,
  • 0:43 - 0:46
    atunci ştiţi că Pine Ridge este punctul zero
  • 0:46 - 0:49
    în ceea ce priveşte problemele Nativilor în Statele Unite.
  • 0:49 - 0:51
    Aşadar am fost rugat să vorbesc puţin astăzi
  • 0:51 - 0:53
    despre relaţia mea cu populaţia Lakota,
  • 0:53 - 0:55
    iar aceasta este una foarte dificilă pentru mine.
  • 0:55 - 0:57
    Deoarece, în caz că nu aţi remarcat culoarea pielii mele,
  • 0:57 - 0:59
    sunt alb,
  • 0:59 - 1:02
    iar acest lucru reprezintă o imensă barieră într-o rezervaţie de indieni nativi.
  • 1:04 - 1:06
    Veţi vedea mulţi oameni în fotografiile mele astăzi,
  • 1:06 - 1:09
    iar eu am devenit foarte apropiat lor, şi ei m-au primit ca şi cum aş fi făcut parte din familie.
  • 1:09 - 1:11
    M-au numit frate şi unchi
  • 1:11 - 1:13
    şi m-au invitat din nou şi din nou timp de cinci ani.
  • 1:13 - 1:15
    Dar în Pine Ridge,
  • 1:15 - 1:18
    eu voi fi întotdeauna ceea ce se numeşte "wasichu",
  • 1:18 - 1:21
    iar "wasichu" este un cuvânt Lakota
  • 1:21 - 1:23
    care înseamnă non-Indian,
  • 1:23 - 1:25
    dar o altă versiune a acestui cuvânt
  • 1:25 - 1:29
    înseamnă "cel ce ia carnea cea mai bună pentru el".
  • 1:29 - 1:31
    Şi pe acesta vreau să pun accent --
  • 1:31 - 1:33
    "cel ce ia partea cea mai bună a cărnii".
  • 1:33 - 1:35
    Înseamnă "lacom".
  • 1:36 - 1:38
    Deci, aruncaţi o privire în jurul acestui amfiteatru astăzi.
  • 1:38 - 1:41
    Suntem la o şcoală privată în Vestul Americii,
  • 1:41 - 1:44
    stând în scaune de catifea roşie,
  • 1:44 - 1:46
    cu bani în buzunare.
  • 1:46 - 1:48
    Şi dacă ne uităm la vieţile noastre,
  • 1:48 - 1:50
    am luat într-adevăr
  • 1:50 - 1:52
    cea mai bună parte din carne.
  • 1:52 - 1:55
    Aşadar, să ne uităm astăzi la un set de fotografii
  • 1:55 - 1:57
    a unui popor care a pierdut
  • 1:57 - 1:59
    pentru ca noi să câștigăm,
  • 1:59 - 2:02
    şi să ştiţi că atunci când vedeţi feţele acestor oameni
  • 2:02 - 2:05
    acestea nu sunt doar imagini ale populaţiei Lakota,
  • 2:05 - 2:08
    ci îi reprezintă pe toţi indigenii.
  • 2:10 - 2:12
    Pe această bucată de hârtie,
  • 2:12 - 2:14
    este istoria asa cum am învăţat-o eu
  • 2:14 - 2:17
    de la prietenii şi familia mea Lakota.
  • 2:17 - 2:19
    Următoarele reprezintă o cronologie
  • 2:19 - 2:22
    de tratate încheiate, tratate rupte
  • 2:22 - 2:24
    şi masacre deghizate în bătălii.
  • 2:24 - 2:26
    Voi începe cu anul 1824.
  • 2:26 - 2:28
    Ceea ce este cunoscut drept Biroul pentru Afaceri Indiene
  • 2:28 - 2:30
    a fost creat în cadrul Departamentului de Război,
  • 2:30 - 2:32
    stabilind de timpuriu un ton de agresiune
  • 2:32 - 2:34
    în relaţiile noastre cu Americanii Nativi.
  • 2:34 - 2:36
    1851:
  • 2:36 - 2:38
    Primul Tratat de la Fort Laramie a fost încheiat,
  • 2:38 - 2:41
    marcând în mod clar graniţele Naţiunii Lakota.
  • 2:41 - 2:43
    Potrivit tratatului,
  • 2:43 - 2:45
    acele pământuri sunt o naţiune suverană.
  • 2:45 - 2:47
    Dacă graniţele acestui tratat s-ar fi păstrat --
  • 2:47 - 2:50
    şi există o bază legală potrivit căreia ar fi trebuit --
  • 2:50 - 2:53
    atunci aşa ar arăta Statele Unite astăzi.
  • 2:55 - 2:57
    Zece ani mai târziu,
  • 2:57 - 3:00
    Homestead Act, semnat de către Preşedintele Lincoln,
  • 3:00 - 3:03
    a dezlănţuit un val imens de colonişti albi pe pământurile populaţiilor native.
  • 3:03 - 3:05
    1863:
  • 3:05 - 3:07
    O revoltă a tribului Santee Sioux în Minnesota
  • 3:07 - 3:10
    se termină cu spânzurarea a 38 de bărbaţi Sioux,
  • 3:10 - 3:13
    cea mai mare execuţie în masă din istoria Statelor Unite.
  • 3:14 - 3:16
    Execuţia a fost ordonată de către Preşedintele Lincoln
  • 3:16 - 3:18
    la doar două zile după ce
  • 3:18 - 3:21
    semnase Proclamaţia de Emancipare (proclamaţia care a încheiat sclavia).
  • 3:22 - 3:25
    1866, începutul căii ferate transcontinentale --
  • 3:25 - 3:27
    o nouă eră.
  • 3:27 - 3:29
    Ne-am însuşit pământ pentru căi ferate şi trenuri
  • 3:29 - 3:32
    pentru a lua o scurtătură prin inima Naţiunii Lakota.
  • 3:32 - 3:34
    Tratatele au fost aruncate pe fereastră.
  • 3:34 - 3:37
    Drept răspuns, trei triburi conduse de Şeful Lakota, numit Nor Roşu,
  • 3:37 - 3:40
    au atacat şi au învins armata Statelor Unite de mai multe ori.
  • 3:40 - 3:42
    Vreau să repet ultima parte.
  • 3:42 - 3:45
    Indienii Lakota ÎNVING armata Statelor Unite.
  • 3:45 - 3:48
    1868: Al doilea tratat de la Fort Laramie
  • 3:48 - 3:51
    garantează în mod clar suveranitatea Marii Naţiuni Sioux
  • 3:51 - 3:54
    şi calitatea de proprietari a indienilor Lakota asupra Munţilor sacrii Black Hills.
  • 3:54 - 3:56
    Guvernul promite de asemenea pământ şi drepturi de vânătoare
  • 3:56 - 3:58
    în statele înconjurătoare.
  • 3:58 - 4:00
    Promitem că zona bazinului râului Powder
  • 4:00 - 4:03
    va fi de acum înainte închisă tuturor albilor.
  • 4:03 - 4:05
    Tratatul părea a fi o totală victorie
  • 4:05 - 4:07
    pentru Nor Roșu şi indienii Sioux.
  • 4:07 - 4:10
    De altfel, acesta este singurul război din istoria Americii
  • 4:10 - 4:13
    în care guvernul a negociat o pace
  • 4:13 - 4:16
    prin cedarea în faţa tuturor cerinţelor inamicului.
  • 4:18 - 4:20
    1869:
  • 4:20 - 4:22
    Calea ferată transcontinentală a fost terminată.
  • 4:22 - 4:25
    A început să transporte, printre altele, un număr mare de vânători
  • 4:25 - 4:28
    care au început omorârea en-gros a bizonilor americani,
  • 4:28 - 4:31
    eliminând o sursă de hrană şi îmbrăcăminte şi adăpost pentru indienii Sioux.
  • 4:31 - 4:33
    1871:
  • 4:33 - 4:35
    Apare Indian Appropriation Act (actul prin care triburile Indiene pierd suveranitatea)
  • 4:35 - 4:38
    iar toţi Indienii intră sub jurisdicţia guvernului federal.
  • 4:38 - 4:41
    În plus, armata a emis ordine
  • 4:41 - 4:44
    prin care interzicea Indienilor din vest să părăsească rezervaţiile.
  • 4:44 - 4:46
    Toţi Indienii din vest în acel moment
  • 4:46 - 4:48
    erau acum prizonieri de război.
  • 4:48 - 4:50
    Tot în 1871,
  • 4:50 - 4:52
    am pus capăt încheierilor de tratate.
  • 4:52 - 4:55
    Problema cu tratatele e că le permit triburilor să existe ca naţiuni suverane,
  • 4:55 - 4:57
    şi nu putem îngădui una ca asta;
  • 4:57 - 4:59
    noi aveam planuri.
  • 4:59 - 5:01
    1874:
  • 5:01 - 5:04
    Generalul George Custer a anunţat descoperirea aurului pe teritoriul Lakota,
  • 5:04 - 5:06
    mai exact în Munţii Black Hills.
  • 5:06 - 5:08
    Vestea despre aur creează un aflux masiv de colonişti albi
  • 5:08 - 5:10
    în Naţiunea Lakota.
  • 5:10 - 5:12
    Custer recomandă Congresului să găsească o cale
  • 5:12 - 5:14
    de a rupe tratatele cu indienii Lakota
  • 5:14 - 5:16
    cât de curând posibil.
  • 5:16 - 5:19
    1875: Războiul cu Lakota începe
  • 5:19 - 5:22
    datorită încălcării tratatului de la Fort Laramie.
  • 5:22 - 5:24
    1876:
  • 5:24 - 5:26
    pe 26 iulie,
  • 5:26 - 5:28
    în drumul său spre a ataca un sat Lakota,
  • 5:28 - 5:30
    Cavaleria a 7-a a lui Custer a fost distrusă
  • 5:30 - 5:32
    în bătălia de la Little Big Horn.
  • 5:32 - 5:34
    1877:
  • 5:34 - 5:37
    Marele războinic şi şef de trib Lakota, numit Cal Nebun
  • 5:37 - 5:39
    a capitulat la Fort Robinson.
  • 5:39 - 5:42
    A fost omorât mai târziu în timp ce se afla în arest.
  • 5:45 - 5:48
    1877 este de asemenea anul în care am găsit o cale
  • 5:48 - 5:50
    să ocolim tratatele de la Fort Laramie.
  • 5:50 - 5:53
    O nouă înţelegere le-a fost prezentată şefilor de trib Sioux şi fruntaşilor lor
  • 5:53 - 5:56
    în cadrul unei campanii cunoscute drept "vinde sau mori de foame".
  • 5:56 - 5:59
    Semnează hârtia, sau nu primești mâncare pentru tribul tău.
  • 5:59 - 6:02
    Doar 10% din populaţia masculină adultă a semnat.
  • 6:02 - 6:04
    Tratatul de la Fort Laramie
  • 6:04 - 6:06
    presupunea ca cel puţin trei sferturi din trib
  • 6:06 - 6:08
    să semneze renunţarea la pământ.
  • 6:08 - 6:10
    Acea clauză a fost evident ignorată.
  • 6:10 - 6:13
    1887: Actul Dawes.
  • 6:13 - 6:16
    Proprietatea comună a pământurilor rezervaţiei îşi află sfârşitul.
  • 6:16 - 6:19
    Rezervaţiile sunt împărţite în secţiuni de căte 64 hectare
  • 6:19 - 6:21
    şi distribuite Indienilor în mod individual
  • 6:21 - 6:23
    iar surplusul eliminat.
  • 6:23 - 6:26
    Triburile au pierdut milioane de kilometri pătraţi.
  • 6:26 - 6:28
    Visul American al proprietăţii individuale
  • 6:28 - 6:30
    s-a dovedit a fi o modalitate foarte ingenioasă
  • 6:30 - 6:33
    de a împărţi rezervaţia până când n-a mai rămas nimic.
  • 6:33 - 6:35
    Mişcarea a distrus rezervaţiile,
  • 6:35 - 6:38
    făcând mai uşoară împărţirea continuă şi vânzarea
  • 6:38 - 6:41
    cu fiecare generaţie.
  • 6:41 - 6:43
    Majoritatea pământului în surplus
  • 6:43 - 6:45
    şi multe dintre terenurile din interiorul rezervaţiei
  • 6:45 - 6:48
    sunt acum în mâinile fermierilor albi.
  • 6:48 - 6:51
    Încă o data, majoritatea pământului merge la wasichu.
  • 6:52 - 6:54
    1890, o dată pe care o consider
  • 6:54 - 6:57
    cea mai importantă din această prezentare.
  • 6:57 - 6:59
    Acesta este anul masacrului de la Wounded Knee.
  • 6:59 - 7:01
    Pe 29 decembrie,
  • 7:01 - 7:04
    trupele Statelor Unite au înconjurat tabăra Sioux la pârâul Wounded Knee
  • 7:04 - 7:06
    şi i-au masacrat pe Şeful Picior Mare
  • 7:06 - 7:08
    şi pe 300 de prizonieri de război,
  • 7:08 - 7:10
    folosind o nouă armă cu foc rapid
  • 7:10 - 7:12
    care trăgea cu gloanţe ce explodau
  • 7:12 - 7:14
    numită armă Hotchkiss.
  • 7:14 - 7:16
    Pentru această aşa-zisă bătălie,
  • 7:16 - 7:19
    20 de Medalii de Onoare pentru curaj ale Congresului
  • 7:19 - 7:22
    au fost date Cavaleriei a 7-a.
  • 7:22 - 7:24
    Până azi,
  • 7:24 - 7:27
    acestea sunt cele mai multe Medalii de Onoare
  • 7:27 - 7:30
    acordate vreodată pentru o singură bătălie.
  • 7:30 - 7:32
    Au fost date mai multe Medalii de Onoare
  • 7:32 - 7:34
    pentru măcelul aleatoriu al femeilor şi copiilor
  • 7:34 - 7:36
    decât pentru orice bătălie din Primul Război Mondial,
  • 7:36 - 7:38
    Al Doilea Război Mondial,
  • 7:38 - 7:40
    Coreea, Vietnam,
  • 7:40 - 7:43
    Irak sau Afganistan.
  • 7:44 - 7:46
    Masacrul de la Wounded Knee
  • 7:46 - 7:49
    este considerat drept sfârşitul războaielor indiene.
  • 7:49 - 7:51
    De câte ori vizitez locul
  • 7:51 - 7:53
    gropii comune de la Wounded Knee,
  • 7:53 - 7:55
    îl văd nu doar ca pe un mormânt
  • 7:55 - 7:57
    pentru indienii Lakota sau Sioux,
  • 7:57 - 8:00
    dar ca pe un mormânt pentru toate popoarele indigene.
  • 8:03 - 8:05
    Omul sfânt, Elan Negru, a spus:
  • 8:05 - 8:07
    "Nu am ştiut atunci
  • 8:07 - 8:09
    cât de mult s-a sfârşit.
  • 8:09 - 8:11
    Când îmi amintesc acum,
  • 8:11 - 8:13
    de pe acest deal înalt al bătrâneţilor mele,
  • 8:13 - 8:15
    încă mai văd femeile şi copiii măcelăriţi
  • 8:15 - 8:17
    întinşi grămadă şi împrăştiaţi
  • 8:17 - 8:20
    de-a lungul albiei încovoiate,
  • 8:23 - 8:25
    la fel de clar ca şi când i-am văzut
  • 8:25 - 8:28
    cu ochi încă tineri.
  • 8:31 - 8:34
    Şi îmi dau seama că a mai murit ceva acolo în noroiul însângerat
  • 8:35 - 8:38
    şi a fost îngropat de viscol.
  • 8:39 - 8:42
    Visul unui popor a murit acolo,
  • 8:42 - 8:45
    şi era un vis frumos."
  • 8:46 - 8:48
    Odată cu acest eveniment,
  • 8:48 - 8:51
    a început o nouă eră în istoria Americanilor Nativi.
  • 8:52 - 8:54
    Totul poate fi măsurat
  • 8:54 - 8:57
    înainte de Wounded Knee şi după.
  • 8:57 - 8:59
    Pentru că a fost în acest moment,
  • 8:59 - 9:02
    cu degetele pe trăgacele Hotchkiss-urilor,
  • 9:02 - 9:06
    când guvernul Statelor Unite şi-a declarat deschis poziţia faţă de drepturile Nativilor.
  • 9:06 - 9:08
    Se săturaseră de tratate.
  • 9:08 - 9:10
    Se săturaseră de dealuri sacre.
  • 9:10 - 9:13
    Se săturaseră de dansuri ale fantomelor.
  • 9:13 - 9:16
    Şi se săturaseră de toate neplăcerile indienilor Sioux.
  • 9:16 - 9:19
    Aşa că şi-au scos tunurile.
  • 9:20 - 9:23
    "Vrei să fii Indian acum?", au spus,
  • 9:23 - 9:25
    cu degetul pe trăgaci.
  • 9:30 - 9:32
    1900:
  • 9:32 - 9:35
    Populaţia Indienilor din Statele Unite a atins minimul --
  • 9:36 - 9:38
    mai puţin de 250.000,
  • 9:38 - 9:40
    comparativ cu aproximativ 8 milioane
  • 9:40 - 9:42
    în 1492.
  • 9:44 - 9:46
    Derulăm rapid înainte.
  • 9:46 - 9:48
    1980:
  • 9:48 - 9:50
    Cel mai lung proces din istoria Statelor Unite,
  • 9:50 - 9:53
    Naţiunea Sioux versus Statele Unite,
  • 9:53 - 9:56
    s-a derulat sub autoritatea Curţii Supreme a Statelor Unite.
  • 9:57 - 10:00
    Curtea a decis că, atunci când indienii Sioux au fost restabiliţi în rezervaţii
  • 10:00 - 10:03
    şi 28.000 km2 din pământurile lor
  • 10:03 - 10:06
    au fost deschise pentru prospectori şi fermieri,
  • 10:06 - 10:08
    termenii celui de-al doilea tratat de la Fort Laramie
  • 10:08 - 10:10
    au fost încălcaţi.
  • 10:10 - 10:12
    Curtea a declarat
  • 10:12 - 10:14
    că Munţii Black Hills au fost luaţi în mod ilegal
  • 10:14 - 10:16
    şi că preţul oferit iniţial plus dobânda
  • 10:16 - 10:18
    ar trebui să fie plătite Naţiunii Sioux.
  • 10:18 - 10:20
    Drept plată pentru Munţii Black Hills,
  • 10:20 - 10:23
    Curtea a oferit doar 106 milioane de dolari
  • 10:23 - 10:25
    Naţiunii Sioux.
  • 10:25 - 10:28
    Indienii Sioux au refuzat banii, cu strigătul:
  • 10:28 - 10:31
    "Munţii Black Hills nu sunt de vânzare."
  • 10:31 - 10:33
    2010:
  • 10:33 - 10:36
    Statisticile de azi despre populaţia Nativă,
  • 10:36 - 10:39
    la mai mult de un secol de la masacrul de la Wounded Knee,
  • 10:39 - 10:41
    dezvăluie moştenirea colonizării,
  • 10:41 - 10:43
    a migrării forţate
  • 10:43 - 10:45
    şi a încălcărilor de tratate.
  • 10:45 - 10:48
    Şomajul în Rezervaţia Indiană Pine Ridge
  • 10:48 - 10:51
    fluctuează între 85 şi 90%.
  • 10:51 - 10:54
    Biroul pentru locuinţe nu poate să construiască clădiri noi,
  • 10:54 - 10:56
    iar cele existente se năruie.
  • 10:56 - 10:58
    Mulţi sunt fără casă,
  • 10:58 - 11:00
    iar cei cu case sunt aglomeraţi până la cinci familii
  • 11:00 - 11:02
    în clădiri ce putrezesc.
  • 11:02 - 11:04
    39% din casele din Pine Ridge
  • 11:04 - 11:06
    nu au electricitate.
  • 11:06 - 11:09
    Cel puţin 60% din casele din rezervaţie
  • 11:09 - 11:11
    sunt infestate cu mucegai negru.
  • 11:11 - 11:13
    Mai mult de 90% din populaţie
  • 11:13 - 11:16
    trăieşte sub limita federală de sărăcie.
  • 11:16 - 11:19
    Rata de tuberculoză în Pine Ridge
  • 11:19 - 11:22
    este de aproximativ 8 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
  • 11:22 - 11:24
    Rata mortalităţii infantile
  • 11:24 - 11:26
    este cea mai mare de pe acest continent
  • 11:26 - 11:29
    şi este de aproximativ 3 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
  • 11:29 - 11:31
    Cancerul cervical este de 5 ori mai mare
  • 11:31 - 11:33
    decât media naţională a Statelor Unite.
  • 11:33 - 11:36
    Rata persoanelor care renunţă la studii este de până la 70%.
  • 11:36 - 11:38
    Rotaţia profesorilor
  • 11:38 - 11:41
    este de 8 ori mai mare decât media naţională a Statelor Unite.
  • 11:41 - 11:44
    Frecvent, bunicii îşi cresc nepoţii
  • 11:44 - 11:47
    pentru că părinţii, datorită alcoolismului,
  • 11:47 - 11:49
    violenţei domestice şi a apatiei generale,
  • 11:49 - 11:51
    nu îi pot creşte.
  • 11:52 - 11:55
    50% din populaţia de peste 40 de ani
  • 11:55 - 11:57
    suferă de diabet.
  • 11:57 - 11:59
    Speranţa de viață pentru bărbaţi
  • 11:59 - 12:01
    este între 46
  • 12:01 - 12:04
    şi 48 de ani --
  • 12:04 - 12:06
    mai mult sau mai puţin aceeaşi
  • 12:06 - 12:09
    ca şi în Afganistan şi Somalia.
  • 12:10 - 12:13
    Ultimul capitol în orice genocid de succes
  • 12:13 - 12:15
    este acela în care opresorul
  • 12:15 - 12:18
    poate să-şi ia mâinile şi să spună:
  • 12:18 - 12:21
    "Dumnezeule, ce îşi fac oamenii ăştia lor înşişi?
  • 12:21 - 12:23
    Se omoară între ei.
  • 12:23 - 12:25
    Se omoară
  • 12:25 - 12:28
    în timp ce noi ne uităm la ei cum mor."
  • 12:28 - 12:31
    Acesta este modul prin care am ajuns să deţinem Statele Unite.
  • 12:31 - 12:33
    Aceasta este moştenirea ideii că America a avut
  • 12:33 - 12:35
    un destin special de a se întinde pe întreg continentul.
  • 12:35 - 12:37
    Încă se mai nasc prizonieri
  • 12:37 - 12:39
    în lagăre de prizonieri de război
  • 12:39 - 12:42
    mult după ce paznicii au plecat.
  • 12:44 - 12:46
    Acestea sunt oasele rămase
  • 12:46 - 12:49
    după ce carnea cea mai bună a fost luată.
  • 12:51 - 12:53
    Cu mult timp în urmă,
  • 12:53 - 12:55
    o serie de evenimente a fost pusă în mişcare
  • 12:55 - 12:58
    de către un popor care arată ca şi mine, de către wasichu,
  • 12:58 - 13:00
    nerăbdători să ia pământul şi apa
  • 13:00 - 13:03
    şi aurul din munţi.
  • 13:03 - 13:05
    Acele evenimente au dus la un efect de domino
  • 13:05 - 13:07
    care încă nu s-a sfârşit.
  • 13:07 - 13:11
    Pe cât de departe ne-am simţi noi, societatea dominantă,
  • 13:12 - 13:15
    de un masacru din 1890,
  • 13:15 - 13:18
    sau de o serie de tratate rupte acum 150 de ani,
  • 13:19 - 13:21
    tot mai trebuie să vă pun o întrebare:
  • 13:21 - 13:24
    cum ar trebui să vă simţiţi faţă de statisticile de astăzi?
  • 13:25 - 13:27
    Care este legătura
  • 13:27 - 13:29
    între aceste imagini ale suferinţei
  • 13:29 - 13:31
    şi istoria pe care tocmai v-am citit-o?
  • 13:31 - 13:33
    Cât de mult din această istorie
  • 13:33 - 13:35
    trebuie măcar să v-o asumaţi?
  • 13:35 - 13:38
    Este ceva din toate astea responsabilitatea voastră azi?
  • 13:39 - 13:42
    Mi s-a spus că trebuie să existe ceva ce să putem face.
  • 13:42 - 13:45
    Trebuie să existe un apel la acţiune.
  • 13:45 - 13:48
    Pentru că în tot acest timp am stat pe margine
  • 13:48 - 13:50
    mulţumit să fiu martor,
  • 13:50 - 13:53
    doar făcând fotografii.
  • 13:53 - 13:56
    Deoarece soluţiile păreau să fie atât de departe în trecut,
  • 13:56 - 13:58
    încât aveam nevoie de o maşină a timpului
  • 13:58 - 14:00
    ca să am acces la ele.
  • 14:00 - 14:02
    Suferinţa popoarelor indigene
  • 14:02 - 14:05
    nu e o simplă problemă de rezolvat.
  • 14:06 - 14:08
    Nu e ceva pentru care toată lumea îşi poate oferi suportul
  • 14:08 - 14:10
    aşa cum îşi oferă suportul ajutând statul Haiti,
  • 14:10 - 14:13
    stopând SIDA, sau luptând contra foametei.
  • 14:13 - 14:15
    Soluţia simplă, cum este numită,
  • 14:15 - 14:18
    poate fi mult mai dificilă pentru societatea dominantă
  • 14:18 - 14:20
    decât, să zicem, un cec de 50 de dolari,
  • 14:20 - 14:22
    sau o excursie organizată de biserică
  • 14:22 - 14:24
    pentru a zugrăvi nişte case acoperite de graffiti-uri,
  • 14:24 - 14:26
    sau o familie din suburbii
  • 14:26 - 14:29
    donând o cutie de haine pe care nici măcar nu le mai vor.
  • 14:29 - 14:31
    Dar noi ce facem?
  • 14:31 - 14:34
    Ridicăm din umeri pe întuneric?
  • 14:34 - 14:36
    Statele Unite
  • 14:36 - 14:38
    continuă zilnic
  • 14:38 - 14:40
    să încalce termenii
  • 14:40 - 14:42
    tratatelor din 1851 şi 1868
  • 14:42 - 14:45
    de la Fort Laramie încheiate cu populaţia Lakota.
  • 14:45 - 14:47
    Apelul la acţiune pe care îl ofer azi --
  • 14:47 - 14:50
    dorinţa mea la TED -- este aceasta:
  • 14:51 - 14:53
    Respectaţi tratatele.
  • 14:53 - 14:55
    Daţi-le înapoi Munții Black Hills.
  • 14:55 - 14:58
    Nu e treaba voastră ce fac cu ei.
  • 15:00 - 15:06
    (Aplauze)
Title:
Aaron Huey: Prizonierii de război nativi ai Americii
Speaker:
Aaron Huey
Description:

Eforturile lui Aaron Huey de a fotografia sărăcia în America l-au condus spre Rezervaţia Indiana Pine Ridge, unde zbuciumul populaţiei native Lakota -- îngrozitor şi în mare ignorat -- l-a determinat să se reorienteze. Cinci ani de muncă mai târziu, fotografiile sale tulburătoare se împletesc cu o şocantă lecţie de istorie în această îndrăzneaţă prelegere de la TEDxDU.

more » « less
Video Language:
English
Team:
TED
Project:
TEDTalks
Duration:
15:07
Alexandra Ursu added a translation

Romanian subtitles

Revisions