Cum putem rezolva criza rezistenței la antibiotice?

Vezi lecția completă: https://ed.ted.com/lessons/how-can-we-solve-the-antibiotic-resistance-crisis-gerry-wright

Antibioticele: în spatele cortinei, ele susțin medicina modernă. Le folosim pentru a vindeca boli infecțioase și pentru a facilita totul, de la chirurgie, la chimioterapie, la transplanturi de organe. Dar am încetat să mai descoperim antibiotice noi și riscăm să le pierdem pentru totdeauna. Cum am ajuns în această situație? Gerry Wright ne împărtășește din cunoștințele sale și ne spune ce putem face cu privire la rezistența la antibiotice.

Lecție de Gerry Wright, regizată de Artrake Studio.

Antibioticele: în spatele cortinei,
ele susțin medicina modernă.

Le folosim pentru a trata
boli infecțioase,

dar și pentru a facilita totul,
de la chirurgie la chimioterapie,

la transplant de organe.

Fără antibiotice,

chiar și procedurile medicale de rutină
pot duce la infecții ce amenință viața.

Iar noi suntem în pericol de a le pierde.

Antibioticele sunt substanțe chimice
care previn proliferarea bacteriilor.

Din nefericire, unele bacterii
au devenit rezistente

la toate tipurile de antibiotice
existente.

În același timp, am încetat
să descoperim antibiotice noi.

Totuși, există speranța
că putem rezolva problema.

Dar mai întâi,
cum am ajuns în această situație?

Primul antibiotic folosit în masă
a fost penicilina,

descoperită în anul 1928
de Alexander Fleming.

În discursul de acceptare
a Premiului Nobel din 1945,

Fleming a avertizat omenirea că rezistența
bacteriilor la antibiotice are potențialul

de a distruge miracolul antibioticelor.

Avea dreptate: în anii 1940 și 1950,

bacteriile rezistente începeau
deja să apară.

De atunci și până în anii '80,

companiile farmaceutice au contracarat
problema rezistenței

prin descoperirea multor antibiotice noi.

La început, acesta a fost un succes,
și a fost și o afacere profitabilă.

În timp, câteva lucruri s-au schimbat.

Nou descoperitele antibiotice
erau deseori eficiente

doar pentru un spectru îngust de infecții,

pe când primele antibiotice avuseră
un spectru larg de aplicare.

Aceasta nu este o problemă în sine,
dar înseamnă totuși

că puteau fi vândute
mai puține doze de antibiotic,

ceea ce le făcea mai puțin profitabile.

În trecut, antibioticele erau
prescrise în exces,

inclusiv pentru infecții virale
asupra cărora nu aveau niciun efect.

Odată cu reevaluarea prescripțiilor,
un lucru bun în sine, au scăzut vânzările.

În același timp, companiile au început
să creeze noi medicamente

care să fie administrate
pe tot parcursul vieții,

precum medicamentele pentru tensiune
sau colesterol,

iar, mai târziu, medicamentele pentru
combaterea anxietății și depresiei.

Pentru că sunt administrate pe termen
nedeterminat, sunt mai profitabile.

Până spre mijlocul anilor '80, niciun tip
de antibiotic nou nu a fost descoperit.

Cu toate acestea, bacteriile au continuat
să capete rezistență și să o transmită

între ele, folosind informațiile genetice,

și chiar între specii.

Acum bacteriile rezistente
la multe antibiotice sunt comune,

iar unele tulpini devin din ce în ce
mai rezistente la antibioticele actuale.

Deci, ce putem face în această situație?

Trebuie să controlăm uzul antibioticelor,
să creăm altele noi,

să combatem rezistența
la antibioticele existente și la cele noi,

și să găsim noi modalități
de a lupta contra infecțiilor bacteriene.

Cel mai mare consumator de antibiotice
este sectorul agricol,

care folosește antibiotice
nu doar pentru a trata infecții,

ci și pentru a promova
creșterea animalelor.

Folosirea unui volum mare de antibiotice

crește expunerea bacteriilor
la antibiotice

și astfel crește riscul ca bacteriile
să dezvolte rezistență.

Multe bacterii comune pentru animale,
precum salmonela, pot infecta și oamenii,

iar versiuni rezistente la antibiotice
pot ajunge la noi prin lanțul trofic

și se pot răspândi prin intermediul
comerțului internațional și transportului.

În privința noilor antibiotice,

natura ne oferă
cei mai promițători compuși.

Organisme precum alți microbi și fungi
care au evoluat timp de milioane de ani

pentru a trăi în medii competitive,

ceea ce înseamnă că ei conțin
adesea compuși antibiotici

care le oferă un avantaj
în competiția cu anumite bacterii.

Putem de asemenea combina antibiotice
cu molecule care inhibă rezistența.

O modalitate prin care bacteriile dezvoltă
rezistență e prin secreția de proteine

care degradează antibioticul.

Prin acoperirea antibioticului cu molecule
care blochează degradarea,

antibioticul poate fi eficient.

Bacteriofagii, virusuri care atacă
bacterii, dar nu afectează oameni,

sunt o cale promițătoare
către combaterea infecțiilor bacteriene.

Dezvoltarea de noi vaccinuri
pentru infecții comune,

poate preveni boala apariția bolii.

Cea mai mare provocare
rămâne însă finanțarea,

care la momentul actual
este inadecvată în toată lumea.

Antibioticele nu aduc suficient profit,
așa că marile companii farmaceutice

au oprit dezvoltarea lor.

Între timp, companii mai mici
care dezvoltă cu succes noi antibiotice

deseori ajung în faliment,
precum start-upul american Achaogen.

Noi tehnici terapeutice,
precum bacteriofagii și vaccinurile

se lovesc de aceeași problemă fundamentală
precum antibioticele tradiționale:

dacă funcționează,
sunt folosite doar o dată,

ceea ce nu produce suficienți bani.

Iar pentru a contracara rezistența
pe termen lung,

va trebui să folosim noile antibiotice
cu mare grijă,

diminuând chiar mai mult
profiturile celor care le creează.

O posibilă soluție ar fi să privim
profitul dincolo de volumul de vânzări.

Spre exemplu,
Marea Britanie testează un model

prin care serviciile medicale
plătesc cotizații pentru antibiotice.

În timp ce guvernele caută moduri
de a stimula dezvoltarea antibioticelor,

aceste programe sunt încă la început.

Țările din toată lumea
trebuie să facă mai multe,

însă prin investiții suficiente
în dezvoltarea de noi antibiotice

și utilizare controlată
a antibioticelor existente,

încă putem să combatem rezistența.