WEBVTT 00:00:01.354 --> 00:00:04.480 Tehnologia a făcut posibile așa de multe lucruri 00:00:04.480 --> 00:00:06.508 aterizarea pe lună, Internetul, 00:00:06.508 --> 00:00:09.133 posibilitatea de a decoda genomul uman. 00:00:09.133 --> 00:00:12.857 Dar ea are de-a face și cu fricile noaste cele mai puternice 00:00:12.857 --> 00:00:14.713 și acum vreo 30 de ani 00:00:14.713 --> 00:00:17.266 criticul Neil Postman a scris o carte 00:00:17.266 --> 00:00:19.381 numită „Ne amuzăm până la moarte” 00:00:19.381 --> 00:00:22.140 care abordează problema asta foarte bine. 00:00:22.140 --> 00:00:23.790 Iată ce a spus, 00:00:23.790 --> 00:00:26.053 comparând viziunile distopice 00:00:26.053 --> 00:00:29.626 ale lui George Orwell și Aldous Huxley. 00:00:29.626 --> 00:00:32.752 A spus ca Orwell se temea că vom deveni 00:00:32.752 --> 00:00:35.000 o cultură captivă. 00:00:35.000 --> 00:00:38.752 Huxley se temea că vom deveni o cultură banală. 00:00:38.752 --> 00:00:40.897 Orwell se temea că adevărul 00:00:40.897 --> 00:00:42.820 ne va fi ascuns, 00:00:42.820 --> 00:00:45.010 iar Huxley se temea că ne vom îneca 00:00:45.010 --> 00:00:47.703 într-o mare de irelevanță. 00:00:47.703 --> 00:00:49.873 Pe scurt, e o alegere între 00:00:49.873 --> 00:00:52.473 a fi urmărit de Big Brother 00:00:52.473 --> 00:00:54.969 sau a urmări Big Brother. 00:00:54.969 --> 00:00:56.900 (Râsete) NOTE Paragraph 00:00:56.900 --> 00:00:58.634 Dar nu trebuie să fie așa. 00:00:58.634 --> 00:01:01.970 Nu suntem utilizatori pasivi de date și tehnologie. 00:01:01.970 --> 00:01:04.373 Noi definim rolul lor în viețile noastre 00:01:04.373 --> 00:01:06.503 și modul în care le interpretăm înțelesul, 00:01:06.503 --> 00:01:08.106 dar pentru a face asta, 00:01:08.106 --> 00:01:11.619 trebuie să acordăm aceeași importanță modului de gândire 00:01:11.619 --> 00:01:13.649 ca modului de codare. 00:01:13.649 --> 00:01:16.747 Trebuie să ne punem întrebări; întrebări dificile 00:01:16.747 --> 00:01:18.616 să trecem de la a număra lucruri 00:01:18.616 --> 00:01:21.218 la a le înțelege. 00:01:21.218 --> 00:01:23.664 Suntem bombardați constant cu povești 00:01:23.664 --> 00:01:25.740 despre cât de multă data există în lume, 00:01:25.740 --> 00:01:27.785 dar când e vorba de volume mari de date 00:01:27.785 --> 00:01:29.860 și de provocările acestora, 00:01:29.860 --> 00:01:32.386 mărimea nu contează. 00:01:32.404 --> 00:01:35.307 Contează și viteza cu care se mișcă, 00:01:35.307 --> 00:01:37.003 varietățile de tipuri de date, 00:01:37.003 --> 00:01:39.501 iar aici avem numai câteva exemple: 00:01:39.501 --> 00:01:41.699 imagini, 00:01:41.699 --> 00:01:45.706 text, 00:01:45.706 --> 00:01:47.801 video, 00:01:47.801 --> 00:01:49.631 audio. 00:01:49.631 --> 00:01:52.673 Și ce unește aceste tipuri disparate de date 00:01:52.673 --> 00:01:54.894 este că toate sunt create de oameni 00:01:54.894 --> 00:01:57.669 și au nevoie de un context. NOTE Paragraph 00:01:57.669 --> 00:02:00.114 Există un grup de oameni de știință 00:02:00.114 --> 00:02:02.419 de la Universitatea Illinois-Chicago 00:02:02.419 --> 00:02:04.973 numit Health Media Collaboratory, 00:02:04.973 --> 00:02:07.560 care a lucrat cu Centrul de Control al Bolilor 00:02:07.560 --> 00:02:09.065 pentru a înțelege mai bine 00:02:09.065 --> 00:02:11.913 cum vorbesc oamenii despre lăsatul de fumat, 00:02:11.913 --> 00:02:14.593 cum vorbesc despre țigările electronice, 00:02:14.593 --> 00:02:16.578 și ce pot face ei împreună 00:02:16.578 --> 00:02:18.562 pentru a-i ajuta să se lase de fumat. 00:02:18.562 --> 00:02:20.795 Lucrul interesant este că, dacă vrei să înțelegi 00:02:20.795 --> 00:02:22.791 cum vorbesc oamenii despre fumat, 00:02:22.791 --> 00:02:24.257 trebuie mai întâi să înțelegi 00:02:24.257 --> 00:02:27.257 la ce se referă ei când spun „fumat”. 00:02:27.257 --> 00:02:31.183 Și pe Twitter, sunt 4 mari categorii: 00:02:31.183 --> 00:02:34.180 unu, fumatul de țigări; 00:02:34.180 --> 00:02:36.987 doi, fumatul de marijuana; 00:02:36.987 --> 00:02:39.630 trei, costițe afumate („smoking”); 00:02:39.630 --> 00:02:43.183 și patru, femei mortale („smoking hot”). 00:02:43.183 --> 00:02:46.176 (Râsete) NOTE Paragraph 00:02:46.176 --> 00:02:48.222 Așa că apoi trebuie sa te gândești 00:02:48.222 --> 00:02:50.952 cum vorbesc oamenii despre țigări electronice? 00:02:50.952 --> 00:02:53.283 Și sunt așa de multe feluri 00:02:53.283 --> 00:02:55.766 în care oamenii fac asta și se vede de pe slide 00:02:55.766 --> 00:02:57.976 că e o chestiune complexă. 00:02:57.976 --> 00:03:01.200 Și ne reamintește 00:03:01.200 --> 00:03:03.611 că limbile sunt create de oameni 00:03:03.611 --> 00:03:05.951 și oamenii sunt dezordonați și suntem complecși 00:03:05.951 --> 00:03:08.718 și folosim metafore și argou și jargon 00:03:08.718 --> 00:03:11.997 și facem asta 24/7 în multe, multe limbi 00:03:11.997 --> 00:03:15.221 și apoi imediat ce ne dăm seama, schimbăm lucrurile. NOTE Paragraph 00:03:15.221 --> 00:03:19.789 Au avut oare reclamele astea de la CDC, 00:03:19.789 --> 00:03:22.449 reclamele la televizor cu o femeie 00:03:22.449 --> 00:03:24.580 cu o gaură în gât, 00:03:24.580 --> 00:03:26.694 foarte grafice și foarte deranjante 00:03:26.694 --> 00:03:28.579 un impact într-adevăr 00:03:28.579 --> 00:03:31.250 asupra lăsatului de fumat? 00:03:31.250 --> 00:03:34.557 Iar Health media Collaboratory a respectat limitele datelor lor, 00:03:34.557 --> 00:03:36.562 dar au putut concluziona 00:03:36.562 --> 00:03:39.874 că acele reclame, pe care probabil le-ați văzut, 00:03:39.874 --> 00:03:42.465 au avut efectul de a-i scutura pe oameni 00:03:42.465 --> 00:03:44.287 și de a duce la un proces de gândire 00:03:44.287 --> 00:03:47.954 care ar putea avea un impact asupra comportamentului viitor. 00:03:47.954 --> 00:03:51.595 Ceea ce admir și apreciez la acest proiect, 00:03:51.595 --> 00:03:53.334 pe lângă faptul, împreună cu faptul 00:03:53.334 --> 00:03:57.391 că se bazează pe o nevoie umană reală, 00:03:57.391 --> 00:04:00.237 este că e un exemplu fantastic de curaj 00:04:00.237 --> 00:04:04.680 în fața unei mări de irelevanță. NOTE Paragraph 00:04:04.680 --> 00:04:07.725 Așa că nu numai volumul mare de date 00:04:07.725 --> 00:04:10.586 cauzează probleme de interpretare, pentru că, să fim sinceri, 00:04:10.586 --> 00:04:13.180 noi oamenii avem o istorie lungă 00:04:13.180 --> 00:04:15.873 în a lua orice volum de date, oricât de mic 00:04:15.873 --> 00:04:17.490 și în a-l strica. 00:04:17.490 --> 00:04:21.227 Cu mulți ani în urmă, probabil vă aduceți aminte 00:04:21.227 --> 00:04:23.500 că fostul președinte Ronald Regan 00:04:23.500 --> 00:04:25.491 a fost foare criticat când a spus 00:04:25.491 --> 00:04:28.501 că adevărurile dovedite sunt ceva stupid. 00:04:28.501 --> 00:04:31.295 A fost probabil o simplă greșeală, ca să fim sinceri. 00:04:31.295 --> 00:04:33.725 Vroia de fapt să-l citeze pe John Adams 00:04:33.725 --> 00:04:36.816 în apararea soldaților britanici în procesul masacrului din Boston 00:04:36.816 --> 00:04:39.626 că realitatea este încăpățânată. 00:04:39.626 --> 00:04:42.250 Dar cred că este de fapt 00:04:42.250 --> 00:04:45.668 puțină înțelepciune accidentală în ceea ce a spus, 00:04:45.668 --> 00:04:48.444 pentru că realitatea este încăpățânată 00:04:48.444 --> 00:04:51.367 dau uneori este și stupidă. NOTE Paragraph 00:04:51.367 --> 00:04:53.255 Vreau să vă zic o poveste personală 00:04:53.255 --> 00:04:56.803 despre de ce contează asta așa de mult pentru mine. 00:04:56.803 --> 00:04:59.240 Trebuie să repir adânc. 00:04:59.240 --> 00:05:01.994 Fiul meu Isaac, când avea 2 ani, 00:05:01.994 --> 00:05:04.411 a fost diagnosticat cu autism. 00:05:04.411 --> 00:05:06.572 Era un omuleț vesel, amuzant, 00:05:06.572 --> 00:05:08.607 iubitor și afectuos 00:05:08.607 --> 00:05:11.509 însă datele evaluărilor dezvoltării sale, 00:05:11.509 --> 00:05:14.089 care luau în considerare lucruri ca numărul de cuvinte, 00:05:14.089 --> 00:05:17.236 la acel moment, zero, 00:05:17.236 --> 00:05:21.176 gesturi de comunicare și contact vizual minim 00:05:21.176 --> 00:05:23.179 au stabilit gradul său de dezvoltare 00:05:23.179 --> 00:05:27.140 ca fiind cel al unui bebeluș de 9 luni. 00:05:27.140 --> 00:05:30.100 Iar diagnosticul era corect din punct de vedere al datelor, 00:05:30.100 --> 00:05:33.309 însă nu zicea toata povestea. 00:05:33.309 --> 00:05:34.710 După vreun an jumate, 00:05:34.710 --> 00:05:36.812 cand avea aproape 4 ani, 00:05:36.812 --> 00:05:39.175 l-am găsit într-o zi în fața calculatorului 00:05:39.175 --> 00:05:44.628 facând o căutare Google despre femei, 00:05:44.628 --> 00:05:48.204 scris „f-i-m-e-i”. 00:05:48.204 --> 00:05:50.504 Și am facut ce ar fi făcut orice părinte obsedat 00:05:50.504 --> 00:05:52.885 adică am început imediat să apas pe „Back” (înapoi) 00:05:52.885 --> 00:05:56.248 să văd ce altceva mai căutase. 00:05:56.248 --> 00:05:58.419 Și am găsit, în ordine: bărbat 00:05:58.419 --> 00:06:05.686 școală, autobuz și computer. 00:06:05.686 --> 00:06:07.756 Și am fost uimită, 00:06:07.756 --> 00:06:09.758 pentru că nu știam că poate să scrie, 00:06:09.758 --> 00:06:11.944 cu atât mai mult să citească, și l-am întrebat 00:06:11.944 --> 00:06:13.717 „Isaac, cum ai făcut asta?” 00:06:13.717 --> 00:06:16.395 S-a uitam la mine foarte serios și a zis 00:06:16.395 --> 00:06:19.747 „Scris în cutie” NOTE Paragraph 00:06:19.747 --> 00:06:23.481 Învăța singur să comunice, 00:06:23.481 --> 00:06:26.485 dar noi se uitam în direcția greșită 00:06:26.485 --> 00:06:28.780 și asta se întâmplă când evaluările 00:06:28.780 --> 00:06:31.176 și analizele supraevaluează un parametru, 00:06:31.176 --> 00:06:33.785 în acest caz, comunicarea verbală, 00:06:33.785 --> 00:06:39.488 și subevaluează altele, cum ar fi gândirea creativă. 00:06:39.488 --> 00:06:41.795 Comunicarea era dificilă pentru Isaac 00:06:41.795 --> 00:06:43.707 așa că a găsit o cale 00:06:43.707 --> 00:06:46.054 de a afla ce trebuia să știe. 00:06:46.054 --> 00:06:48.454 Iar când te gândești, are multă logică 00:06:48.454 --> 00:06:50.535 pentru că formularea unei întrebări 00:06:50.535 --> 00:06:53.100 este un proces complex, 00:06:53.100 --> 00:06:55.622 dar el s-a descurcat 00:06:55.622 --> 00:06:59.714 punând un cuvânt într-o căsuță de căutare. NOTE Paragraph 00:06:59.714 --> 00:07:02.650 Și astfel acest moment mărunt 00:07:02.650 --> 00:07:05.486 a avut un impact profund asupra mea 00:07:05.486 --> 00:07:06.795 și a familiei noastre 00:07:06.795 --> 00:07:09.936 pentru că ne-a ajutat să ne schimbăm cadrul de referință 00:07:09.936 --> 00:07:12.144 în legătură cu ce se întâmpla cu el 00:07:12.144 --> 00:07:15.120 și să ne facem mai puține griji și să apreciem 00:07:15.120 --> 00:07:17.302 creativitatea sa mai mult NOTE Paragraph 00:07:17.302 --> 00:07:20.163 Datele sunt stupide. 00:07:20.163 --> 00:07:22.560 Pot fi utilizate greșit, 00:07:22.560 --> 00:07:24.213 de bunăvoie sau nu. 00:07:24.213 --> 00:07:27.239 Am o prietenă, Emily Willingham, care e om de știință 00:07:27.239 --> 00:07:30.040 care a scris un articol pentru Forbes nu demult 00:07:30.040 --> 00:07:32.020 numit „Cele mai ciudate 10 lucruri 00:07:32.020 --> 00:07:33.830 legate de autism.” 00:07:33.830 --> 00:07:36.835 Este o listă destul de lungă. 00:07:36.835 --> 00:07:40.367 Internetul, mereu de vină, nu? 00:07:40.367 --> 00:07:44.124 Și mamele, bineînțeles. 00:07:44.124 --> 00:07:45.711 Și mai sunt de fapt 00:07:45.711 --> 00:07:49.141 foarte multe în categoria „mame” aici. 00:07:49.141 --> 00:07:53.956 Și puteți vedea că e o listă bogată și interesantă. 00:07:53.956 --> 00:07:56.149 Îmi place mult 00:07:56.149 --> 00:07:59.853 „să fii gravidă lângă autostrazi”. 00:07:59.853 --> 00:08:01.392 Ultima este interesantă 00:08:01.392 --> 00:08:04.395 pentru că termenul „mamă frigider” 00:08:04.395 --> 00:08:07.000 a fost ipoteza originală 00:08:07.000 --> 00:08:08.431 pentru cauzele autismului 00:08:08.431 --> 00:08:11.246 iar asta însemana o persoană rece și neafectuoasă. NOTE Paragraph 00:08:11.246 --> 00:08:12.728 Și acum probabil vă gândiți, 00:08:12.728 --> 00:08:14.385 „OK, Susan, am înțeles. 00:08:14.385 --> 00:08:16.397 Poți lua date și le poți da orice înțeles.” 00:08:16.397 --> 00:08:20.870 Și e adevărat, e absolut adevărat. 00:08:20.870 --> 00:08:26.480 Dar provocarea este că 00:08:26.480 --> 00:08:28.708 avem oportunitatea 00:08:28.708 --> 00:08:31.212 de a încerca să găsim singuri înțelesul, 00:08:31.212 --> 00:08:36.564 pentru că sincer, datele nu au înțeles. Noi îl dăm. 00:08:36.564 --> 00:08:40.130 În calitate de oameni de afaceri, consumatori, 00:08:40.130 --> 00:08:42.359 pacienți și cetățeni, 00:08:42.359 --> 00:08:44.755 avem responsabilitatea, cred, 00:08:44.755 --> 00:08:46.949 să petrecem mai mult timp 00:08:46.949 --> 00:08:49.899 concentrându-ne pe abilitățile noastre de gândire critică. 00:08:49.899 --> 00:08:51.357 De ce? 00:08:51.357 --> 00:08:54.075 Pentru că în acest moment, după cum am auzit 00:08:54.075 --> 00:08:55.781 de multe ori, 00:08:55.781 --> 00:08:57.762 putem procesa exabiți de date 00:08:57.762 --> 00:08:59.915 cu viteza luminii 00:08:59.915 --> 00:09:03.430 și putem lua decizii proaste 00:09:03.430 --> 00:09:05.264 mai repede, mai eficient 00:09:05.264 --> 00:09:10.292 și cu mai mare impact decât în trecut. 00:09:10.292 --> 00:09:11.680 Grozav, nu? 00:09:11.680 --> 00:09:14.710 Așa că ce trebuie să facem 00:09:14.710 --> 00:09:17.040 este să petrecem mai mult timp 00:09:17.040 --> 00:09:19.786 cu discipline umanistice 00:09:19.786 --> 00:09:23.250 ca sociologia și științele sociale, 00:09:23.250 --> 00:09:25.558 retorica, filozofia, etica, 00:09:25.558 --> 00:09:28.414 pentru că oferă context, care e atât de important 00:09:28.414 --> 00:09:30.590 pentru volumele mari de date 00:09:30.590 --> 00:09:33.768 și pentru că ne ajută să ne îmbunătățim gândirea critică. 00:09:33.768 --> 00:09:37.615 La urma urmei, dacă pot găsi 00:09:37.615 --> 00:09:40.101 o problemă într-o discuție, nu mai contează 00:09:40.101 --> 00:09:42.860 dacă e exprimată în cuvinte sau în cifre. 00:09:42.860 --> 00:09:45.579 Și asta înseamnă 00:09:45.579 --> 00:09:50.000 să ne educăm să identificăm acele predilecții 00:09:50.000 --> 00:09:51.822 și legături false 00:09:51.822 --> 00:09:54.010 și să fim capabili să identificăm o pistă falsă 00:09:54.010 --> 00:09:55.622 de la 100 de metri, 00:09:55.622 --> 00:09:58.144 pentru că ceva ce succede altceva 00:09:58.144 --> 00:10:01.226 nu înseamnă neaparat că s-a întâmplat din cauza lui 00:10:01.226 --> 00:10:03.345 și dacă mă lăsați să fiu puțin pedantă, 00:10:03.345 --> 00:10:07.642 romanii numeau asta „post hoc ergo propter hoc” 00:10:07.642 --> 00:10:10.938 după asta, iată că datorită asta. NOTE Paragraph 00:10:10.938 --> 00:10:14.695 Iar asta înseamnă să punem sub semnul întrebării discipline ca demografia. 00:10:14.695 --> 00:10:17.215 De ce? Pentru că se bazează pe presupuneri 00:10:17.215 --> 00:10:19.521 despre cine suntem, în baza sexului 00:10:19.521 --> 00:10:20.983 vârstei și locului unde trăim 00:10:20.983 --> 00:10:24.461 în loc de informații despre ce gândim și cu ce ne ocupăm. 00:10:24.461 --> 00:10:26.124 Și din moment ce avem aceste date 00:10:26.124 --> 00:10:29.263 trebuie să folosim controalele de confidențialitate potrivite 00:10:29.263 --> 00:10:32.839 cu acordul consumatorului 00:10:32.839 --> 00:10:35.832 și mai mult de asta, trebuie să fim clari 00:10:35.832 --> 00:10:37.935 în legătură cu ipotezele 00:10:37.935 --> 00:10:40.531 metodologiile pe care le folosim 00:10:40.531 --> 00:10:43.335 și încerederea noastră în rezultate. 00:10:43.335 --> 00:10:45.809 Cum spunea profesorul meu de algebră din liceu 00:10:45.809 --> 00:10:47.340 „arată-mi calculele” 00:10:47.340 --> 00:10:50.781 pentru că dacă nu știu ce pași ai urmat, 00:10:50.781 --> 00:10:52.772 nu știu ce pași nu ai urmat, 00:10:52.772 --> 00:10:55.210 iar dacă nu știu ce întrebări ai pus, 00:10:55.210 --> 00:10:58.377 nu știu ce întrebări nu ai pus. 00:10:58.377 --> 00:10:59.930 Și înseamnă să ne întrebăm 00:10:59.930 --> 00:11:01.499 cea mai grea întrebare din toate: 00:11:01.499 --> 00:11:04.909 Oare datele ne-au arătat asta, 00:11:04.909 --> 00:11:07.220 sau rezultatul ne face să ne simțim 00:11:07.220 --> 00:11:11.098 sau realizați și mai satisfăcuți? NOTE Paragraph 00:11:11.098 --> 00:11:13.682 Așa că Health Media Collaboratory 00:11:13.682 --> 00:11:15.631 au fost în stare la sfârșitul proiectului 00:11:15.631 --> 00:11:18.789 să vadă că 87% din tweeturile 00:11:18.789 --> 00:11:21.433 despre reclamele acelea anti-fumat 00:11:21.433 --> 00:11:24.971 foarte grafice și deranjante provocau frică 00:11:24.971 --> 00:11:26.827 dau au putut trage concluzia 00:11:26.827 --> 00:11:29.988 că determinau într-adevăr oamenii să se lase de fumat? 00:11:29.988 --> 00:11:32.530 Nu. E știință, nu magie. NOTE Paragraph 00:11:32.530 --> 00:11:35.720 Așa că dacă trebuie să dezlegăm 00:11:35.720 --> 00:11:38.582 puterea datelor 00:11:38.582 --> 00:11:42.030 nu prebuie să urmăm orbește 00:11:42.030 --> 00:11:45.466 viziunea lui Orwell despre un viitor totalitar 00:11:45.466 --> 00:11:48.583 sau cea a lui Huxley despre un viitor banal, 00:11:48.583 --> 00:11:51.603 sau vreun amestec groaznic din ambele. 00:11:51.603 --> 00:11:53.982 Ce trebuie să facem 00:11:53.982 --> 00:11:56.700 este să prețuim gândirea critică 00:11:56.700 --> 00:11:58.729 și să fim inspirați de exemple 00:11:58.729 --> 00:12:01.339 cum ar fi cel al Health Media Collaboratory 00:12:01.339 --> 00:12:03.667 sau, cum spun în filmele cu supereroi, 00:12:03.667 --> 00:12:05.489 să ne folosim puterile pentru bine. NOTE Paragraph 00:12:05.489 --> 00:12:07.840 Vă mulțumesc. NOTE Paragraph 00:12:07.840 --> 00:12:10.174 (Aplauze)