WEBVTT

00:00:06.769 --> 00:00:09.708
Auziţi clipocitul delicat al apei,

00:00:09.708 --> 00:00:11.913
croncănitura depărtată a unui pescăruş,

00:00:11.913 --> 00:00:15.820
dar apoi un bâzâit enervant
întrerupe calmul,

00:00:15.820 --> 00:00:19.459
apropiindu-se mai tare, 
mai tare şi mai tare

00:00:19.459 --> 00:00:21.568
până când... poc!

00:00:21.568 --> 00:00:26.617
„Expediaţi" ţânţarul ofensator,
iar calmul este redobândit.

NOTE Paragraph

00:00:26.617 --> 00:00:31.730
Cum aţi detectat acel zgomot de departe
şi aţi găsit sursa cu o asemenea precizie?

00:00:31.730 --> 00:00:35.466
Abilitatea de a recunoaşte sunete
şi de a le identifica locaţia

00:00:35.466 --> 00:00:38.518
este posibilă mulţumită 
sistemului auditiv.

00:00:38.518 --> 00:00:43.160
Acesta constă în două părţi principale:
urechea şi creierul.

00:00:43.160 --> 00:00:47.374
Rolul urechii este de a converti
energia sunetului în semnale neuronale.

00:00:47.374 --> 00:00:49.849
Cel al creierului este să primească
şi să proceseze

00:00:49.849 --> 00:00:52.079
informațiile conţinute de acele semnale.

NOTE Paragraph

00:00:52.079 --> 00:00:53.898
Pentru a înţelege cum funcționează,

00:00:53.898 --> 00:00:57.547
putem urmări un sunet
în călătoria sa în ureche.

00:00:57.547 --> 00:00:59.621
Sursa unui sunet creează vibraţii

00:00:59.621 --> 00:01:03.323
care călătoresc ca unde de presiune
prin particulele din aer,

00:01:03.323 --> 00:01:04.221
prin lichide

00:01:04.221 --> 00:01:05.725
sau solide.

00:01:05.725 --> 00:01:07.986
Însă urechea internă, numită cohlee,

00:01:07.986 --> 00:01:11.966
este plină cu niște lichide
precum apa sărată.

00:01:11.966 --> 00:01:15.852
Așadar, prima problemă de rezolvat
este conversiunea undelor sonore,

00:01:15.852 --> 00:01:17.532
de oriunde provin,

00:01:17.532 --> 00:01:20.249
în unde ale fluidului.

00:01:20.249 --> 00:01:23.833
Soluţia este timpanul
sau membrana timpanică

00:01:23.833 --> 00:01:27.230
şi oscioarele din mijlocul urechii.

00:01:27.230 --> 00:01:30.170
Ele transformă marile
mişcări ale timpanului

00:01:30.170 --> 00:01:33.928
în unde de presiune ale fluidului cohleei.

NOTE Paragraph

00:01:33.928 --> 00:01:35.986
Când sunetul intră în canalul urechii,

00:01:35.986 --> 00:01:40.013
se loveşte de timpan
şi vibrează ca o tobă.

00:01:40.013 --> 00:01:43.939
Vibraţia timpanului declanșează
un os numit ciocanul,

00:01:43.939 --> 00:01:48.677
care loveşte nicovala şi mişcă
al treilea os, adică scăriţa.

00:01:48.677 --> 00:01:53.042
Mișcarea sa împinge lichidul
din încăperile vaste ale cohleei.

00:01:53.042 --> 00:01:54.389
Ajunse acolo,

00:01:54.389 --> 00:01:59.179
vibraţiile sonore au fost transformate
în oscilaţii ale lichidului

00:01:59.179 --> 00:02:03.204
şi călătoresc precum niște unde,
de la un capăt al cohleei la celălalt.

00:02:03.204 --> 00:02:07.793
O suprafaţă numită membrană bazilară
care cuprinde lungimea cohleei.

00:02:07.793 --> 00:02:11.803
E acoperită cu celule păroase
care au componente specializate

00:02:11.803 --> 00:02:13.536
numite stereocili

00:02:13.536 --> 00:02:16.466
care se mişcă odată cu vibraţiile
lichidului cohlear

00:02:16.466 --> 00:02:17.936
şi ale membranei bazilare.

00:02:17.936 --> 00:02:22.265
Această mişcare declanșează un semnal
care călătoreşte prin celula păroasă,

00:02:22.265 --> 00:02:24.154
către nervul auditiv,

00:02:24.154 --> 00:02:28.301
apoi în continuare spre creier care
îl interpretează drept un sunet specific.

NOTE Paragraph

00:02:29.141 --> 00:02:31.720
Când un sunet face
ca membrana bazilară să vibreze,

00:02:31.720 --> 00:02:34.369
nu se mişcă fiecare celulă păroasă,

00:02:34.369 --> 00:02:39.244
ci doar unele,
în funcţie de frecvenţa sunetului.

00:02:39.244 --> 00:02:42.095
Asta se rezumă la inginerie fină.

00:02:42.095 --> 00:02:45.438
La un capăt, membrana bazilară
este rigidă,

00:02:45.438 --> 00:02:50.926
vibrând doar ca răspuns pentru undele
de scurtă durată şi de frecvenţă ridicată.

00:02:50.926 --> 00:02:52.745
La celălalt este mai flexibilă,

00:02:52.745 --> 00:02:57.513
vibrând doar în prezenţa unei unde de
durată îndelungată şi frecvenţă scăzută.

00:02:57.513 --> 00:03:00.461
Deci, sunetele făcute
de pescăruş şi de ţânţar

00:03:00.461 --> 00:03:03.737
vibrează în locuri diferite
ale membranei bazilare,

00:03:03.737 --> 00:03:06.751
la fel ca apăsarea
unor clape diferite de pian.

NOTE Paragraph

00:03:06.751 --> 00:03:08.663
Însă nu doar asta se întâmplă.

00:03:08.663 --> 00:03:12.639
Creierul mai are o sarcină de îndeplinit:

00:03:12.639 --> 00:03:15.576
identificarea locației
de unde provine sunetul.

00:03:15.576 --> 00:03:19.613
Pentru asta, compară sunetele
care ajung la cele două urechi

00:03:19.613 --> 00:03:22.126
pentru a localiza sursa în spaţiu.

NOTE Paragraph

00:03:22.126 --> 00:03:26.950
Un sunet ce vine direct din faţă 
va ajunge simultan la ambele urechi.

00:03:26.950 --> 00:03:30.744
Veţi auzi şi aceeaşi intensitate
în fiecare ureche.

00:03:30.744 --> 00:03:34.305
Totuși, un sunet de frecvenţă mică
ce vine dintr-o parte,

00:03:34.305 --> 00:03:38.847
va ajunge la urechea mai apropiată
cu microsecunde înainte de cealaltă.

00:03:38.847 --> 00:03:42.775
Şi sunetele de frecvenţă ridicată se vor
auzi mai puternic în urechea apropiată

00:03:42.775 --> 00:03:46.010
deoarece capul atenuează sunetul
pentru urechea îndepărtată.

NOTE Paragraph

00:03:46.010 --> 00:03:49.765
Aceste informaţii ajung
la părţi speciale ale trunchiului cerebral

00:03:49.765 --> 00:03:54.124
care analizează diferenţele de timp
şi de intensitate dintre cele două urechi.

00:03:54.124 --> 00:03:58.747
Transmit rezultatele analizei
către cortexul auditiv.

00:03:58.747 --> 00:04:01.733
Acum, creierul are toate informaţiile
de care are nevoie:

00:04:01.733 --> 00:04:04.539
tiparele de activitate
care ne spun ce este sunetul

00:04:04.539 --> 00:04:08.433
şi informaţii despre sursa
în spaţiu a acestuia.

NOTE Paragraph

00:04:08.433 --> 00:04:10.604
Nu toată lumea aude la fel.

00:04:10.604 --> 00:04:15.049
Pierderea auzului e a treia cea mai
comună boală cronică din lume.

00:04:15.049 --> 00:04:19.115
Expunerea la sunete puternice sau
medicamentele pot omorî celulele păroase,

00:04:19.115 --> 00:04:23.012
blocând transmiterea semnalelor
de la ureche către creier.

00:04:23.012 --> 00:04:27.671
Boli precum osteoscleroza cauzează
îngroşarea oscioarele urechii,

00:04:27.671 --> 00:04:29.841
aşa că nu mai vibrează.

00:04:29.841 --> 00:04:31.305
Iar în cazul acufenelor,

00:04:31.305 --> 00:04:32.964
creierul face lucruri ciudate

00:04:32.964 --> 00:04:36.672
pentru a ne face să credem că există
un sunet când de fapt nu este așa.

NOTE Paragraph

00:04:36.672 --> 00:04:38.208
Dar când funcționează normal,

00:04:38.208 --> 00:04:40.970
auzul nostru este un sistem
incredibil şi elegant.

00:04:40.970 --> 00:04:44.723
Urechile noastre anexează niște mecanisme
biologice bine ajustate

00:04:44.723 --> 00:04:48.397
care transformă cacofonia vibraţiilor
din aerul înconjurător

00:04:48.397 --> 00:04:51.747
în impulsuri electrice reglate
cu exactitate

00:04:51.747 --> 00:04:56.213
care disting aplauzele, robinetele,
oftaturile şi muştele.