1
00:00:06,769 --> 00:00:09,708
Auziţi clipocitul delicat al apei,

2
00:00:09,708 --> 00:00:11,913
croncănitura depărtată a unui pescăruş,

3
00:00:11,913 --> 00:00:15,820
dar apoi un bâzâit enervant
întrerupe calmul,

4
00:00:15,820 --> 00:00:19,459
apropiindu-se mai tare, 
mai tare şi mai tare

5
00:00:19,459 --> 00:00:21,568
până când... poc!

6
00:00:21,568 --> 00:00:26,617
„Expediaţi" ţânţarul ofensator,
iar calmul este redobândit.

7
00:00:26,617 --> 00:00:31,730
Cum aţi detectat acel zgomot de departe
şi aţi găsit sursa cu o asemenea precizie?

8
00:00:31,730 --> 00:00:35,466
Abilitatea de a recunoaşte sunete
şi de a le identifica locaţia

9
00:00:35,466 --> 00:00:38,518
este posibilă mulţumită 
sistemului auditiv.

10
00:00:38,518 --> 00:00:43,160
Acesta constă în două părţi principale:
urechea şi creierul.

11
00:00:43,160 --> 00:00:47,374
Rolul urechii este de a converti
energia sunetului în semnale neuronale.

12
00:00:47,374 --> 00:00:49,849
Cel al creierului este să primească
şi să proceseze

13
00:00:49,849 --> 00:00:52,079
informațiile conţinute de acele semnale.

14
00:00:52,079 --> 00:00:53,898
Pentru a înţelege cum funcționează,

15
00:00:53,898 --> 00:00:57,547
putem urmări un sunet
în călătoria sa în ureche.

16
00:00:57,547 --> 00:00:59,621
Sursa unui sunet creează vibraţii

17
00:00:59,621 --> 00:01:03,323
care călătoresc ca unde de presiune
prin particulele din aer,

18
00:01:03,323 --> 00:01:04,221
prin lichide

19
00:01:04,221 --> 00:01:05,725
sau solide.

20
00:01:05,725 --> 00:01:07,986
Însă urechea internă, numită cohlee,

21
00:01:07,986 --> 00:01:11,966
este plină cu niște lichide
precum apa sărată.

22
00:01:11,966 --> 00:01:15,852
Așadar, prima problemă de rezolvat
este conversiunea undelor sonore,

23
00:01:15,852 --> 00:01:17,532
de oriunde provin,

24
00:01:17,532 --> 00:01:20,249
în unde ale fluidului.

25
00:01:20,249 --> 00:01:23,833
Soluţia este timpanul
sau membrana timpanică

26
00:01:23,833 --> 00:01:27,230
şi oscioarele din mijlocul urechii.

27
00:01:27,230 --> 00:01:30,170
Ele transformă marile
mişcări ale timpanului

28
00:01:30,170 --> 00:01:33,928
în unde de presiune ale fluidului cohleei.

29
00:01:33,928 --> 00:01:35,986
Când sunetul intră în canalul urechii,

30
00:01:35,986 --> 00:01:40,013
se loveşte de timpan
şi vibrează ca o tobă.

31
00:01:40,013 --> 00:01:43,939
Vibraţia timpanului declanșează
un os numit ciocanul,

32
00:01:43,939 --> 00:01:48,677
care loveşte nicovala şi mişcă
al treilea os, adică scăriţa.

33
00:01:48,677 --> 00:01:53,042
Mișcarea sa împinge lichidul
din încăperile vaste ale cohleei.

34
00:01:53,042 --> 00:01:54,389
Ajunse acolo,

35
00:01:54,389 --> 00:01:59,179
vibraţiile sonore au fost transformate
în oscilaţii ale lichidului

36
00:01:59,179 --> 00:02:03,204
şi călătoresc precum niște unde,
de la un capăt al cohleei la celălalt.

37
00:02:03,204 --> 00:02:07,793
O suprafaţă numită membrană bazilară
care cuprinde lungimea cohleei.

38
00:02:07,793 --> 00:02:11,803
E acoperită cu celule păroase
care au componente specializate

39
00:02:11,803 --> 00:02:13,536
numite stereocili

40
00:02:13,536 --> 00:02:16,466
care se mişcă odată cu vibraţiile
lichidului cohlear

41
00:02:16,466 --> 00:02:17,936
şi ale membranei bazilare.

42
00:02:17,936 --> 00:02:22,265
Această mişcare declanșează un semnal
care călătoreşte prin celula păroasă,

43
00:02:22,265 --> 00:02:24,154
către nervul auditiv,

44
00:02:24,154 --> 00:02:28,301
apoi în continuare spre creier care
îl interpretează drept un sunet specific.

45
00:02:29,141 --> 00:02:31,720
Când un sunet face
ca membrana bazilară să vibreze,

46
00:02:31,720 --> 00:02:34,369
nu se mişcă fiecare celulă păroasă,

47
00:02:34,369 --> 00:02:39,244
ci doar unele,
în funcţie de frecvenţa sunetului.

48
00:02:39,244 --> 00:02:42,095
Asta se rezumă la inginerie fină.

49
00:02:42,095 --> 00:02:45,438
La un capăt, membrana bazilară
este rigidă,

50
00:02:45,438 --> 00:02:50,926
vibrând doar ca răspuns pentru undele
de scurtă durată şi de frecvenţă ridicată.

51
00:02:50,926 --> 00:02:52,745
La celălalt este mai flexibilă,

52
00:02:52,745 --> 00:02:57,513
vibrând doar în prezenţa unei unde de
durată îndelungată şi frecvenţă scăzută.

53
00:02:57,513 --> 00:03:00,461
Deci, sunetele făcute
de pescăruş şi de ţânţar

54
00:03:00,461 --> 00:03:03,737
vibrează în locuri diferite
ale membranei bazilare,

55
00:03:03,737 --> 00:03:06,751
la fel ca apăsarea
unor clape diferite de pian.

56
00:03:06,751 --> 00:03:08,663
Însă nu doar asta se întâmplă.

57
00:03:08,663 --> 00:03:12,639
Creierul mai are o sarcină de îndeplinit:

58
00:03:12,639 --> 00:03:15,576
identificarea locației
de unde provine sunetul.

59
00:03:15,576 --> 00:03:19,613
Pentru asta, compară sunetele
care ajung la cele două urechi

60
00:03:19,613 --> 00:03:22,126
pentru a localiza sursa în spaţiu.

61
00:03:22,126 --> 00:03:26,950
Un sunet ce vine direct din faţă 
va ajunge simultan la ambele urechi.

62
00:03:26,950 --> 00:03:30,744
Veţi auzi şi aceeaşi intensitate
în fiecare ureche.

63
00:03:30,744 --> 00:03:34,305
Totuși, un sunet de frecvenţă mică
ce vine dintr-o parte,

64
00:03:34,305 --> 00:03:38,847
va ajunge la urechea mai apropiată
cu microsecunde înainte de cealaltă.

65
00:03:38,847 --> 00:03:42,775
Şi sunetele de frecvenţă ridicată se vor
auzi mai puternic în urechea apropiată

66
00:03:42,775 --> 00:03:46,010
deoarece capul atenuează sunetul
pentru urechea îndepărtată.

67
00:03:46,010 --> 00:03:49,765
Aceste informaţii ajung
la părţi speciale ale trunchiului cerebral

68
00:03:49,765 --> 00:03:54,124
care analizează diferenţele de timp
şi de intensitate dintre cele două urechi.

69
00:03:54,124 --> 00:03:58,747
Transmit rezultatele analizei
către cortexul auditiv.

70
00:03:58,747 --> 00:04:01,733
Acum, creierul are toate informaţiile
de care are nevoie:

71
00:04:01,733 --> 00:04:04,539
tiparele de activitate
care ne spun ce este sunetul

72
00:04:04,539 --> 00:04:08,433
şi informaţii despre sursa
în spaţiu a acestuia.

73
00:04:08,433 --> 00:04:10,604
Nu toată lumea aude la fel.

74
00:04:10,604 --> 00:04:15,049
Pierderea auzului e a treia cea mai
comună boală cronică din lume.

75
00:04:15,049 --> 00:04:19,115
Expunerea la sunete puternice sau
medicamentele pot omorî celulele păroase,

76
00:04:19,115 --> 00:04:23,012
blocând transmiterea semnalelor
de la ureche către creier.

77
00:04:23,012 --> 00:04:27,671
Boli precum osteoscleroza cauzează
îngroşarea oscioarele urechii,

78
00:04:27,671 --> 00:04:29,841
aşa că nu mai vibrează.

79
00:04:29,841 --> 00:04:31,305
Iar în cazul acufenelor,

80
00:04:31,305 --> 00:04:32,964
creierul face lucruri ciudate

81
00:04:32,964 --> 00:04:36,672
pentru a ne face să credem că există
un sunet când de fapt nu este așa.

82
00:04:36,672 --> 00:04:38,208
Dar când funcționează normal,

83
00:04:38,208 --> 00:04:40,970
auzul nostru este un sistem
incredibil şi elegant.

84
00:04:40,970 --> 00:04:44,723
Urechile noastre anexează niște mecanisme
biologice bine ajustate

85
00:04:44,723 --> 00:04:48,397
care transformă cacofonia vibraţiilor
din aerul înconjurător

86
00:04:48,397 --> 00:04:51,747
în impulsuri electrice reglate
cu exactitate

87
00:04:51,747 --> 00:04:56,213
care disting aplauzele, robinetele,
oftaturile şi muştele.