0:00:06.769,0:00:09.708
Auziţi clipocitul delicat al apei,

0:00:09.708,0:00:11.913
croncănitura depărtată a unui pescăruş,

0:00:11.913,0:00:15.820
dar apoi un bâzâit enervant[br]întrerupe calmul,

0:00:15.820,0:00:19.459
apropiindu-se mai tare, [br]mai tare şi mai tare

0:00:19.459,0:00:21.568
până când... poc!

0:00:21.568,0:00:26.617
„Expediaţi" ţânţarul ofensator,[br]iar calmul este redobândit.

0:00:26.617,0:00:31.730
Cum aţi detectat acel zgomot de departe[br]şi aţi găsit sursa cu o asemenea precizie?

0:00:31.730,0:00:35.466
Abilitatea de a recunoaşte sunete[br]şi de a le identifica locaţia

0:00:35.466,0:00:38.518
este posibilă mulţumită [br]sistemului auditiv.

0:00:38.518,0:00:43.160
Acesta constă în două părţi principale:[br]urechea şi creierul.

0:00:43.160,0:00:47.374
Rolul urechii este de a converti[br]energia sunetului în semnale neuronale.

0:00:47.374,0:00:49.849
Cel al creierului este să primească[br]şi să proceseze

0:00:49.849,0:00:52.079
informațiile conţinute de acele semnale.

0:00:52.079,0:00:53.898
Pentru a înţelege cum funcționează,

0:00:53.898,0:00:57.547
putem urmări un sunet[br]în călătoria sa în ureche.

0:00:57.547,0:00:59.621
Sursa unui sunet creează vibraţii

0:00:59.621,0:01:03.323
care călătoresc ca unde de presiune[br]prin particulele din aer,

0:01:03.323,0:01:04.221
prin lichide

0:01:04.221,0:01:05.725
sau solide.

0:01:05.725,0:01:07.986
Însă urechea internă, numită cohlee,

0:01:07.986,0:01:11.966
este plină cu niște lichide[br]precum apa sărată.

0:01:11.966,0:01:15.852
Așadar, prima problemă de rezolvat[br]este conversiunea undelor sonore,

0:01:15.852,0:01:17.532
de oriunde provin,

0:01:17.532,0:01:20.249
în unde ale fluidului.

0:01:20.249,0:01:23.833
Soluţia este timpanul[br]sau membrana timpanică

0:01:23.833,0:01:27.230
şi oscioarele din mijlocul urechii.

0:01:27.230,0:01:30.170
Ele transformă marile[br]mişcări ale timpanului

0:01:30.170,0:01:33.928
în unde de presiune ale fluidului cohleei.

0:01:33.928,0:01:35.986
Când sunetul intră în canalul urechii,

0:01:35.986,0:01:40.013
se loveşte de timpan[br]şi vibrează ca o tobă.

0:01:40.013,0:01:43.939
Vibraţia timpanului declanșează[br]un os numit ciocanul,

0:01:43.939,0:01:48.677
care loveşte nicovala şi mişcă[br]al treilea os, adică scăriţa.

0:01:48.677,0:01:53.042
Mișcarea sa împinge lichidul[br]din încăperile vaste ale cohleei.

0:01:53.042,0:01:54.389
Ajunse acolo,

0:01:54.389,0:01:59.179
vibraţiile sonore au fost transformate[br]în oscilaţii ale lichidului

0:01:59.179,0:02:03.204
şi călătoresc precum niște unde,[br]de la un capăt al cohleei la celălalt.

0:02:03.204,0:02:07.793
O suprafaţă numită membrană bazilară[br]care cuprinde lungimea cohleei.

0:02:07.793,0:02:11.803
E acoperită cu celule păroase[br]care au componente specializate

0:02:11.803,0:02:13.536
numite stereocili

0:02:13.536,0:02:16.466
care se mişcă odată cu vibraţiile[br]lichidului cohlear

0:02:16.466,0:02:17.936
şi ale membranei bazilare.

0:02:17.936,0:02:22.265
Această mişcare declanșează un semnal[br]care călătoreşte prin celula păroasă,

0:02:22.265,0:02:24.154
către nervul auditiv,

0:02:24.154,0:02:28.301
apoi în continuare spre creier care[br]îl interpretează drept un sunet specific.

0:02:29.141,0:02:31.720
Când un sunet face[br]ca membrana bazilară să vibreze,

0:02:31.720,0:02:34.369
nu se mişcă fiecare celulă păroasă,

0:02:34.369,0:02:39.244
ci doar unele,[br]în funcţie de frecvenţa sunetului.

0:02:39.244,0:02:42.095
Asta se rezumă la inginerie fină.

0:02:42.095,0:02:45.438
La un capăt, membrana bazilară[br]este rigidă,

0:02:45.438,0:02:50.926
vibrând doar ca răspuns pentru undele[br]de scurtă durată şi de frecvenţă ridicată.

0:02:50.926,0:02:52.745
La celălalt este mai flexibilă,

0:02:52.745,0:02:57.513
vibrând doar în prezenţa unei unde de[br]durată îndelungată şi frecvenţă scăzută.

0:02:57.513,0:03:00.461
Deci, sunetele făcute[br]de pescăruş şi de ţânţar

0:03:00.461,0:03:03.737
vibrează în locuri diferite[br]ale membranei bazilare,

0:03:03.737,0:03:06.751
la fel ca apăsarea[br]unor clape diferite de pian.

0:03:06.751,0:03:08.663
Însă nu doar asta se întâmplă.

0:03:08.663,0:03:12.639
Creierul mai are o sarcină de îndeplinit:

0:03:12.639,0:03:15.576
identificarea locației[br]de unde provine sunetul.

0:03:15.576,0:03:19.613
Pentru asta, compară sunetele[br]care ajung la cele două urechi

0:03:19.613,0:03:22.126
pentru a localiza sursa în spaţiu.

0:03:22.126,0:03:26.950
Un sunet ce vine direct din faţă [br]va ajunge simultan la ambele urechi.

0:03:26.950,0:03:30.744
Veţi auzi şi aceeaşi intensitate[br]în fiecare ureche.

0:03:30.744,0:03:34.305
Totuși, un sunet de frecvenţă mică[br]ce vine dintr-o parte,

0:03:34.305,0:03:38.847
va ajunge la urechea mai apropiată[br]cu microsecunde înainte de cealaltă.

0:03:38.847,0:03:42.775
Şi sunetele de frecvenţă ridicată se vor[br]auzi mai puternic în urechea apropiată

0:03:42.775,0:03:46.010
deoarece capul atenuează sunetul[br]pentru urechea îndepărtată.

0:03:46.010,0:03:49.765
Aceste informaţii ajung[br]la părţi speciale ale trunchiului cerebral

0:03:49.765,0:03:54.124
care analizează diferenţele de timp[br]şi de intensitate dintre cele două urechi.

0:03:54.124,0:03:58.747
Transmit rezultatele analizei[br]către cortexul auditiv.

0:03:58.747,0:04:01.733
Acum, creierul are toate informaţiile[br]de care are nevoie:

0:04:01.733,0:04:04.539
tiparele de activitate[br]care ne spun ce este sunetul

0:04:04.539,0:04:08.433
şi informaţii despre sursa[br]în spaţiu a acestuia.

0:04:08.433,0:04:10.604
Nu toată lumea aude la fel.

0:04:10.604,0:04:15.049
Pierderea auzului e a treia cea mai[br]comună boală cronică din lume.

0:04:15.049,0:04:19.115
Expunerea la sunete puternice sau[br]medicamentele pot omorî celulele păroase,

0:04:19.115,0:04:23.012
blocând transmiterea semnalelor[br]de la ureche către creier.

0:04:23.012,0:04:27.671
Boli precum osteoscleroza cauzează[br]îngroşarea oscioarele urechii,

0:04:27.671,0:04:29.841
aşa că nu mai vibrează.

0:04:29.841,0:04:31.305
Iar în cazul acufenelor,

0:04:31.305,0:04:32.964
creierul face lucruri ciudate

0:04:32.964,0:04:36.672
pentru a ne face să credem că există[br]un sunet când de fapt nu este așa.

0:04:36.672,0:04:38.208
Dar când funcționează normal,

0:04:38.208,0:04:40.970
auzul nostru este un sistem[br]incredibil şi elegant.

0:04:40.970,0:04:44.723
Urechile noastre anexează niște mecanisme[br]biologice bine ajustate

0:04:44.723,0:04:48.397
care transformă cacofonia vibraţiilor[br]din aerul înconjurător

0:04:48.397,0:04:51.747
în impulsuri electrice reglate[br]cu exactitate

0:04:51.747,0:04:56.213
care disting aplauzele, robinetele,[br]oftaturile şi muştele.