WEBVTT 00:00:15.387 --> 00:00:20.751 Născute din focul din adâncul Pământului. 00:00:20.751 --> 00:00:28.033 Încinse de un soare infernal. 00:00:28.033 --> 00:00:36.277 Căminul celor mai ciudate creaturi imaginabile... 00:00:36.277 --> 00:00:38.557 Când oamenii au ajuns prima dată aici 00:00:38.557 --> 00:00:49.481 au crezut că au găsit iadul pe Pământ. 00:00:49.481 --> 00:01:12.012 Dar acesta nu e iadul, e un creuzet vibrant al vieţii. 00:01:12.012 --> 00:01:15.331 În timp, un om a văzut adevărul 00:01:15.331 --> 00:01:21.736 şi a schimbat mai mult decât vederea noastră asupra acestor insule. 00:01:21.736 --> 00:01:33.421 Numele sau a fost Charles Darwin. 00:01:33.421 --> 00:01:37.462 Aceasta este o poveste despre cum singuraticele insule Galapagos 00:01:37.462 --> 00:01:45.459 au ieşit din anonimat pentru a schimba lumea pentru totdeauna. 00:01:45.459 --> 00:01:52.227 INSULELE CARE AU SCHIMBAT LUMEA 00:01:52.227 --> 00:02:02.311 10 martie 1535 00:02:02.311 --> 00:02:06.873 Maiestatea voastră, am avut şase zile fără vânt, 00:02:06.873 --> 00:02:11.514 curenţii au fost atât de puternici şi ne-au învăluit în asemenea mod, 00:02:11.514 --> 00:02:19.277 încât pe 10 martie am fost duşi pe nişte insule... 00:02:19.277 --> 00:02:22.052 Tomas de Berlanga, episcop de Panama, 00:02:22.052 --> 00:02:25.722 naviga dinspre Panama spre Peru. 00:02:25.722 --> 00:02:27.643 Dar când vânturile l-au abandonat, 00:02:27.643 --> 00:02:33.283 curenţi puternici au luat conducerea şi a fost cărat departe de traseu. 00:02:33.283 --> 00:02:37.407 În cele din urmă, episcopul şi oamenii săi au găsit pământ, 00:02:37.407 --> 00:02:44.889 dar ce pământ. 00:02:44.889 --> 00:02:50.211 Părea ca şi cum, la un moment dat, Dumnezeu a făcut să plouă cu pietre 00:02:50.211 --> 00:02:57.375 şi pământul este ca cenuşa, fără nicio valoare. 00:02:57.375 --> 00:03:03.817 Atât pământul cât şi creaturile sale păreau infernale. 00:03:03.817 --> 00:03:10.034 Au săpat o fântână dar au găsit apă mai sărată decât oceanul. 00:03:10.034 --> 00:03:16.861 Doi oameni au murit. 00:03:16.861 --> 00:03:21.943 S-au rugat pentru salvare. 00:03:21.943 --> 00:03:25.425 Vânturile s-au întors şi episcopul şi oamenii săi au scăpat, 00:03:25.425 --> 00:03:30.586 ca să povestească istoria lor despre iadul pe pământ. 00:03:30.586 --> 00:03:46.032 Descoperiseră Galapagos. 00:03:46.032 --> 00:03:51.037 La 960 km de coasta Americii de Sud, chiar pe Ecuator, 00:03:51.037 --> 00:03:55.758 Galapagos sunt un mic grup de vreo 12 insule. 00:03:55.758 --> 00:04:04.442 Singure în vastul ocean Pacific. 00:04:04.442 --> 00:04:07.603 Timp de milenii, ţărmurile lor acoperite de lavă 00:04:07.603 --> 00:04:12.365 şi marii munţi vulcanici au rămas neobservate, netrecute pe hartă, 00:04:12.365 --> 00:04:16.807 nepătate, până ce soarta l-a adus pe episcopul de Panama aici, 00:04:16.807 --> 00:04:34.574 acum aproape 500 de ani. 00:04:34.574 --> 00:04:36.975 La prima vedere e uşor de înţeles 00:04:36.975 --> 00:04:42.656 de ce episcopul a fost îngrozit de acest loc. 00:04:42.656 --> 00:04:51.701 Din mare ies dragoni, iguanele marine, 00:04:51.701 --> 00:04:58.302 care se târăsc pe pământ. 00:04:58.302 --> 00:05:02.625 Negre ca însăşi lava, par să scuipe un blestem 00:05:02.625 --> 00:05:11.269 când se curăţă de sarea băută, cu apa din ocean. 00:05:11.269 --> 00:05:21.951 În deşerturile din spate, dragoni şi mai mari... 00:05:21.951 --> 00:05:25.153 Timp de cinci zile, episcopul a fost forţat să supravieţuiască 00:05:25.153 --> 00:05:26.954 mâncând cactus. 00:05:26.954 --> 00:05:35.879 Dar aceste iguane de uscat nu prea mănâncă altceva. 00:05:35.879 --> 00:05:39.199 Ele muşcă direct printre spinii ascuţiţi ca nişte ace 00:05:39.199 --> 00:05:47.444 pentru a ajunge la carnea surprinzător de suculentă. 00:05:47.444 --> 00:06:06.005 Şi în interiorul înăbuşitor, trăiesc giganţi. 00:06:06.005 --> 00:06:12.254 Ţestoase grele cât patru oameni adulţi. 00:06:12.254 --> 00:06:16.254 În trupurile lor uriaşe pot depozita destulă grăsime 00:06:16.254 --> 00:06:27.019 ca să le ajungă un an, fără să mănânce sau să bea nimic. 00:06:27.019 --> 00:06:33.903 Pentru a supravieţui aici, se pare că trebuie să fii un monstru. 00:06:33.903 --> 00:06:41.225 Sau trebuie doar să fii diferit? 00:06:41.225 --> 00:06:48.148 O pasăre, ca un phoenix, iese din cenuşa acestui ţărm pustiu. 00:06:48.148 --> 00:06:51.067 Un cormoran. 00:06:51.067 --> 00:06:55.023 Dar aripile sale sunt zbârlite şi mici. 00:06:55.023 --> 00:06:59.632 Pare că nu poate zbura. 00:06:59.632 --> 00:07:06.076 Nu poate. 00:07:06.076 --> 00:07:11.557 Dar există o altă lume, sub valuri. 00:07:11.557 --> 00:07:16.079 Oceanul e bogat şi aici a găsit cormoranul nezburător 00:07:16.079 --> 00:07:41.097 o cale de supravieţuire, renunţând la zbor pentru forma hidrodinamică. 00:07:41.097 --> 00:07:45.612 Cu ceea ce a rămas din aripi strânse lângă trup, 00:07:45.612 --> 00:07:47.853 picioarele mărite preiau controlul, 00:07:47.853 --> 00:08:09.021 propulsându-l într-o căutare de caracatiţe, anghile şi peşti mici. 00:08:09.021 --> 00:08:16.663 O femelă e pe cuib. 00:08:16.663 --> 00:08:21.504 Îl face din alge, ţesute expert într-o pat confortabil, 00:08:21.504 --> 00:08:34.831 ce o protejează pe ea şi ouăle ei de lava ascuţită. 00:08:34.831 --> 00:08:39.594 Masculul aduce un dar pentru partenera sa, 00:08:39.594 --> 00:08:54.759 pentru cuib, şi de asemenea pentru a întări relaţia lor. 00:08:54.759 --> 00:09:00.802 Fără puterea zborului, aceste păsări sunt izolate aici. 00:09:00.802 --> 00:09:05.644 Dar nu au prădători, şi au toată hrana de care au nevoie 00:09:05.644 --> 00:09:09.404 chiar pe pragul uşii. 00:09:09.404 --> 00:09:13.407 Pentru creaturile ciudate care şi-au făcut cămin din Galapagos, 00:09:13.407 --> 00:09:23.331 viaţa e dură, dar nu e un iad. 00:09:23.331 --> 00:09:25.971 Dacă episcopul de Panama ar fi fost mai norocos, 00:09:25.971 --> 00:09:30.452 poate ar fi văzut altfel lucrurile. 00:09:30.452 --> 00:09:32.413 În ianuarie, în fiecare an, 00:09:32.413 --> 00:09:36.135 curentul Humboldt care face Galapagos atât de secetoase, 00:09:36.135 --> 00:09:45.005 slăbeşte strânsoarea şi face loc apei mai calde din nord. 00:09:45.005 --> 00:10:19.514 În anii buni, aduce o schimbare remarcabilă pentru insule. 00:10:19.514 --> 00:10:24.836 Brusc, apare un Galapagos foarte diferit... 00:10:24.836 --> 00:10:28.918 Din cenuşă, seminţe ascunse prind viaţă. 00:10:28.918 --> 00:10:35.519 Copacii Palo Santo care păreau morţi de mult, reînvie. 00:10:35.519 --> 00:10:57.207 De la alb şi negru la culori. 00:10:57.207 --> 00:11:02.812 O primăvară în Galapagos... 00:11:02.812 --> 00:11:14.855 Dar chiar şi primăvara e diferită aici. 00:11:14.855 --> 00:11:18.538 Pajiştile aurii sunt mâncate de iguanele de uscat, 00:11:18.538 --> 00:11:39.787 care savurează o schimbare plăcută după cactus. 00:11:39.787 --> 00:11:42.148 Şi această femelă de albină tâmplar, 00:11:42.148 --> 00:11:44.989 atrasă de asemenea de noua abundenţă de flori, 00:11:44.989 --> 00:11:52.192 vizitează multe specii diferite, dar ciudat, aproape toate sunt galbene. 00:11:52.192 --> 00:11:56.113 Ea e singura albină din Galapagos. Dacă ei îi place galbenul, 00:11:56.113 --> 00:12:10.519 nu are rost ca o floare să aibă altă culoare. 00:12:10.519 --> 00:12:13.721 Ploaia a scos afară şi aceste mici păsări, 00:12:13.721 --> 00:12:23.043 şi peste tot ele încep să cânte. 00:12:23.043 --> 00:12:24.725 Acest mascul de cinteză, 00:12:24.725 --> 00:12:28.567 încearcă să ademenească femela să-i inspecteze cuibul, 00:12:28.567 --> 00:12:43.253 construit cu grijă în protecţia unui cactus spinos. 00:12:43.253 --> 00:12:47.734 Ei îi place şi se stabileşte acolo. 00:12:47.734 --> 00:12:53.576 Dar chiar şi aceste păsări obişnuite ca aspect, sunt extraordinare. 00:12:53.576 --> 00:12:56.057 Pe pământ, în copaci, 00:12:56.057 --> 00:12:59.099 unde v-aţi aştepta să găsiţi multe păsări diferite, 00:12:59.099 --> 00:13:04.581 aici domină un singur ordin. Toate sunt cinteze. 00:13:04.581 --> 00:13:08.143 În Galapagos sunt 13 specii diferite de cinteze 00:13:08.143 --> 00:13:11.062 care iau locul altor păsări. 00:13:11.062 --> 00:13:14.105 Cheia este că fiecare are un cioc diferit, 00:13:14.105 --> 00:13:18.586 mai gros şi mai puternic pentru spart seminţe, 00:13:18.586 --> 00:13:21.826 lung şi ascuţit pentru flori, 00:13:21.826 --> 00:13:24.589 delicat şi ascuţit pentru a scoate mici creaturi 00:13:24.589 --> 00:13:28.099 din crăpăturile rocilor. 00:13:28.099 --> 00:13:32.192 Exista chiar şi o cinteză ciocănitoare. 00:13:32.192 --> 00:13:34.153 Dar fără o limbă de ciocănitoare, 00:13:34.153 --> 00:13:37.673 nu poate ajunge la hrana aflată adânc în vizuină. 00:13:37.673 --> 00:13:43.235 Aşa că trebuie să-şi folosească toată viclenia pentru a obţine ce vrea. 00:13:43.235 --> 00:13:45.956 Rupe o rămurică. 00:13:45.956 --> 00:13:53.721 O unealtă pentru sondat. 00:13:53.721 --> 00:14:08.365 Nu e prea bună... 00:14:08.365 --> 00:14:25.094 Da, perfectă. 00:14:25.094 --> 00:14:31.937 Altă unealtă pentru altă vizuină. 00:14:31.937 --> 00:14:38.379 Şi altă îmbucătură grasă. 00:14:38.379 --> 00:14:47.863 E mult mai mult în această lume decât ceea ce se vede. 00:14:47.863 --> 00:14:51.024 Pentru mulţi ani, această parte strălucitoare a Galapagosului 00:14:51.024 --> 00:14:54.024 rămâne ascunsă. 00:14:54.024 --> 00:14:57.466 Blestemată de episcopul de Panama, fără niciun nume, 00:14:57.466 --> 00:15:00.668 nimeni nu s-a apropiat. 00:15:00.668 --> 00:15:04.099 Dar nimeni nu era sigur dacă insulele există măcar. 00:15:04.099 --> 00:15:10.032 Curenţi schimbători, ceţuri, ca nişte fantome, 00:15:10.032 --> 00:15:13.192 acum le vezi, acum nu le mai vezi. 00:15:13.192 --> 00:15:15.072 În minţile marinarilor, 00:15:15.072 --> 00:15:21.677 Galapagos erau ''Las encantadas'' (Fermecate). 00:15:21.677 --> 00:15:26.557 Apoi, spre sfârşitul anilor 1.500, cineva le-a pus pe hartă. 00:15:26.557 --> 00:15:29.759 Doar 12 semne grosolane şi un nume: 00:15:29.759 --> 00:15:37.322 ''lslas de Galapagos'' (lnsulele ţestoaselor). 00:15:37.322 --> 00:15:42.725 Dacă pui ceva pe hartă, devine real. 00:15:42.725 --> 00:15:48.086 Primii care au venit au fost piraţii. 00:15:48.086 --> 00:15:51.889 Galapagos era baza perfectă pentru atacuri asupra galioanelor spaniole, 00:15:51.889 --> 00:16:06.215 care cărau aur din America de Sud. 00:16:06.215 --> 00:16:12.375 Dar pirateria nu e ceva nou pentru Galapagos. 00:16:12.375 --> 00:16:22.379 Fregatele, căutând să jefuiască. 00:16:22.379 --> 00:16:27.984 În aceste faleze sunt cuiburile a sute de mii de păsări de mare. 00:16:27.984 --> 00:16:44.035 Cu aşa mult trafic, nu durează mult până când cineva dă de necaz. 00:16:44.035 --> 00:16:56.634 Un petrel. 00:16:56.634 --> 00:17:02.158 Dar altă fregată apare imediat ca un fulger. Şi alta. 00:17:02.158 --> 00:17:06.597 Şi unu, doi, trei, tineri cu capete albe. 00:17:06.597 --> 00:17:32.069 Hărţuiesc masculul complet negru forţându-l să scape petrelul. 00:17:32.069 --> 00:17:35.211 Fregatele au o reputaţie de temut, 00:17:35.211 --> 00:17:37.971 dar sorţii nu sunt toţi în favoarea lor. 00:17:37.971 --> 00:17:39.932 Dacă plonjează în mare, 00:17:39.932 --> 00:17:43.054 aripile lor lungi se pot încărca cu prea multă apă, 00:17:43.054 --> 00:18:02.005 la fiecare plonjon riscând să se înece. 00:18:02.005 --> 00:18:25.069 În colonie, masculii îşi umflă sacii extraordinar de roşii de pe gât. 00:18:25.069 --> 00:18:28.152 Încearcă să fie irezistibili pentru femelele, 00:18:28.152 --> 00:18:53.481 care trec pe deasupra lor. 00:18:53.481 --> 00:19:02.605 A atras una. 00:19:02.605 --> 00:19:08.048 În curând ea se instalează şi îi aranjează cuibul. 00:19:08.048 --> 00:19:11.049 El o veghează cu mare atenţie. 00:19:11.049 --> 00:19:19.771 Până la urmă, e înconjurat de piraţi. 00:19:19.771 --> 00:19:41.182 Alt mascul încearcă să-şi facă loc cu forţa. 00:19:41.182 --> 00:19:42.863 Acum se alătură ea. 00:19:42.863 --> 00:19:51.704 A făcut deja alegerea şi ajută la gonirea noului venit. 00:19:51.704 --> 00:20:04.632 Partenerul ei nu mai pierde timpul. 00:20:04.632 --> 00:20:06.632 Şi când totul s-a terminat, 00:20:06.632 --> 00:20:18.757 ea se va putea odihni pe o pernă confortabilă. 00:20:18.757 --> 00:20:29.442 Ascuns de restul lumii, acesta e un loc unde piraţii pot găsi pacea. 00:20:29.442 --> 00:20:31.961 Următorul val de oameni a venit în Galapagos, 00:20:31.961 --> 00:20:38.723 nu ca să jefuiască vasele în trecere ci pentru bogăţiile insulelor. 00:20:38.723 --> 00:20:43.365 Departe în vest, curentul adânc Cromwell se izbeşte de insule 00:20:43.365 --> 00:20:48.069 şi se ridică, aducând nutrimente din adâncul abisal. 00:20:48.069 --> 00:20:58.854 Acestea sunt unele dintre cele mai bogate mări de la Ecuator. 00:20:58.854 --> 00:21:10.057 Dar nu peştii atrăgeau oamenii în aceste ape. 00:21:10.057 --> 00:21:26.025 Un caşalot. 00:21:26.025 --> 00:21:30.747 Se scufundă timp de 40 de minute la peste 1.000 m după calmari. 00:21:30.747 --> 00:21:34.906 E atât de adânc încât nici soarele ecuatorial nu ajunge până acolo, 00:21:34.906 --> 00:21:44.055 astfel că ei îşi găsesc hrana prin ecolocaţie. 00:21:44.055 --> 00:21:46.833 Acum sunt protejaţi de lege. 00:21:46.833 --> 00:21:49.834 Îi vedem ca pe nişte uriaşi minunaţi, 00:21:49.834 --> 00:21:58.076 dar nu cu mult timp în urmă erau priviţi cu totul altfel. 00:21:58.076 --> 00:22:10.761 Aceştia erau monştri de ucis, pentru profit. 00:22:10.761 --> 00:22:14.124 Goana după ulei de balenă şi poveştile despre bătălii 00:22:14.124 --> 00:22:23.166 cu leviatani ai adâncului, au adus Galapagos în atenţia lumii. 00:22:23.166 --> 00:22:36.971 Dar nu doar balenele au plătit preţul acestei descoperiri. 00:22:36.971 --> 00:22:41.933 Era un lucru pe care îl voiau atât piraţii cât şi vânătorii de balene, 00:22:41.933 --> 00:22:44.214 mâncarea proaspătă. 00:22:44.214 --> 00:22:47.458 Bogate în grăsime şi uriaşe, 00:22:47.458 --> 00:22:54.621 ţestoasele erau perfecte pentru magazia vasului. 00:22:54.621 --> 00:23:01.021 În două sute de ani, peste două sute de mii au fost ucise. 00:23:01.021 --> 00:23:09.425 Pe unele insule, ţestoasele au fost eliminate complet. 00:23:09.425 --> 00:23:15.189 Dar din tragedie a rămas şi ceva bun. 00:23:15.189 --> 00:23:17.095 Cu cât mai mulţi oameni veneau pe Galapagos, 00:23:17.095 --> 00:23:22.672 o imagine mai clară a insulelor începea să apară. 00:23:22.672 --> 00:23:26.231 Fiecare insulă a primit un nume. 00:23:26.231 --> 00:23:31.674 Unele zone încă erau considerate infernale. 00:23:31.674 --> 00:23:34.675 Dar altele aveau locuri adăpostite pentru ancorare, 00:23:34.675 --> 00:23:46.999 sau câţiva copaci, vitali pentru repararea corăbiilor. 00:23:46.999 --> 00:23:48.024 Chiar dacă erau încă ''fermecate'', 00:23:48.024 --> 00:23:51.442 insulele au căpătate forme tot mai recognoscibile, 00:23:51.442 --> 00:24:04.087 mai exact fixate pe hartă. 00:24:04.087 --> 00:24:45.625 Era începutul înţelegerii lor. 00:24:45.625 --> 00:24:47.865 Când vasul Maiestăţii sale, Beagle, 00:24:47.865 --> 00:24:52.468 a ajuns în Galapagos pe 15 septembrie 1835, 00:24:52.468 --> 00:24:58.269 era o oprire de ultim moment înainte de lunga călătorie spre casă. 00:24:58.269 --> 00:25:02.751 Vasul cartografiase coasta Americii de Sud timp de mai bine de trei ani. 00:25:02.751 --> 00:25:04.751 Acum avea doar cinci săptămâni, 00:25:04.751 --> 00:25:06.913 pentru a face o hartă modernă şi precisă 00:25:06.913 --> 00:25:13.435 a acestui avanpost puţin cunoscut. 00:25:13.435 --> 00:25:17.479 Dar aceasta era mai mult decât doar o altă apropiere de coastă. 00:25:17.479 --> 00:25:26.721 Va schimba cursul istoriei. 00:25:26.721 --> 00:25:30.644 La bord se afla naturalistul Charles Darwin. 00:25:30.644 --> 00:25:34.924 Nu acel Darwin înţelept şi cu barba căruntă pe care îl ştim atât de bine, 00:25:34.924 --> 00:25:50.332 ci tânăr, impresionabil, având doar 26 de ani. 00:25:50.332 --> 00:25:55.413 La început a văzut acest loc aproape la fel ca cei dinaintea sa. 00:25:55.413 --> 00:26:01.817 Nimic n-ar putea fi mai puţin atrăgător, mai aspru şi mai oribil. 00:26:01.817 --> 00:26:06.699 Rocile negre, încălzite de razele soarelui vertical, 00:26:06.699 --> 00:26:15.461 crea în aer o senzaţie înăbuşitoare, ca de cuptor. 00:26:15.461 --> 00:26:21.545 Dar în curând a început să vadă mai mult. 00:26:21.545 --> 00:26:38.912 Chiar solul pe care mergea părea solidificat cu o zi înainte. 00:26:38.912 --> 00:26:48.394 Parcă marea s-a pietrificat în cele mai violente momente ale sale. 00:26:48.394 --> 00:26:52.717 Pe Beagle se afundase în lectura unei cărţi noi şi controversate, 00:26:52.717 --> 00:26:56.759 numită ''Principiile geologiei'', care descriau o lume fizică, 00:26:56.759 --> 00:27:02.161 într-o continuă schimbare, modelată de forţele naturii. 00:27:02.161 --> 00:27:05.028 Şi cu doar câteva săptămâni înainte, în America de Sud, 00:27:05.028 --> 00:27:15.286 fusese prins de un cutremur. 00:27:15.286 --> 00:27:18.768 lnspirat de ceea ce citise şi prin ce trecuse, 00:27:18.768 --> 00:27:21.647 aţâţat de o minte tânără şi fertilă, 00:27:21.647 --> 00:27:27.073 deschidea ochii asupra unui Galapagos foarte diferit. 00:27:27.073 --> 00:27:32.173 Unde alţii au văzut iadul, străvechi şi neschimbător, 00:27:32.173 --> 00:27:35.933 Charles Darwin a văzut un pământ nou nouţ, 00:27:35.933 --> 00:27:41.297 proaspăt creat din adâncurile oceanului de forţe încă active, 00:27:41.297 --> 00:27:52.221 chiar sub el. 00:27:52.221 --> 00:27:58.222 Avea dreptate. În vest, chiar sub insula Fernandina, 00:27:58.222 --> 00:28:05.665 se afla un punct fierbinte vulcanic. 00:28:05.665 --> 00:28:12.868 Aici, constant, se nasc insule. 00:28:12.868 --> 00:28:15.029 Dar ceea ce el nu a putut vedea 00:28:15.029 --> 00:28:17.079 este că pe măsură ce fiecare insulă este creată, 00:28:17.079 --> 00:28:22.114 este apoi cărată de pe punctul fierbinte, pe plăci tectonice mişcătoare, 00:28:22.114 --> 00:28:27.355 ca o bandă rulantă. 00:28:27.355 --> 00:28:31.317 Se mişcă încet, vreo 4-5 cm pe an. 00:28:31.317 --> 00:28:37.038 Dar în termeni geologici, este uluitor de rapid. 00:28:37.038 --> 00:28:57.406 De când Darwin le-a văzut, s-au mutat cam 10 m spre S-E. 00:28:57.406 --> 00:29:01.608 Pe măsură ce HMS Beagle se deplasa metodic prin arhipelag, 00:29:01.608 --> 00:29:05.931 Darwin n-avea habar că insulele pe care le cartografiază se mişcă, 00:29:05.931 --> 00:29:14.095 sau cât de importantă era acea mişcare. 00:29:14.095 --> 00:29:17.654 Pe măsură ce insulele îşi continuă călătoria, se schimbă, 00:29:17.654 --> 00:29:21.778 devin mai puţin infernale. 00:29:21.778 --> 00:29:30.901 Unele înverzesc, altele devin plate şi aride. 00:29:30.901 --> 00:29:34.261 Fiecare este de asemenea, cărată de un amestec uşor diferit 00:29:34.261 --> 00:29:41.506 de curenţi oceanici, dobândind astfel o climă uşor diferită. 00:29:41.506 --> 00:29:43.945 Rezultatul este că fiecare insulă 00:29:43.945 --> 00:29:49.587 ajunge să aibă propriul său caracter unic. 00:29:49.587 --> 00:29:53.068 Una dintre cele mai îndepărtate insule pe lângă care a trecut Beagle 00:29:53.068 --> 00:29:55.079 este şi cea mai neobişnuită. 00:29:55.079 --> 00:29:59.991 Departe în N-E se află Genovesa. 00:29:59.991 --> 00:30:08.717 lzolată, aridă, acoperită de lavă şi căminul unui milion de păsări. 00:30:08.717 --> 00:30:11.718 Păsările se hrănesc departe în oceanul Pacific, 00:30:11.718 --> 00:30:15.358 dar în fiecare zi, după ce au trecut de furcile caudine ale fregatelor, 00:30:15.358 --> 00:30:26.482 se întorc pe această stâncă ponosită, la cuiburile lor. 00:30:26.482 --> 00:30:31.766 În spatele falezei, tipul potrivit de lavă s-a răcit exact cum trebuie, 00:30:31.766 --> 00:30:35.326 pentru a forma un labirint de mici tuburi şi crăpături, 00:30:35.326 --> 00:30:44.651 care au mărimea perfectă pentru petrelii de Galapagos. 00:30:44.651 --> 00:30:47.971 Nimeni nu ştie cum îşi găsesc fiecare crăpătura, 00:30:47.971 --> 00:30:50.134 dar când plonjează spre pământ, 00:30:50.134 --> 00:31:04.179 se întorc contra vântului, de aceea se crede că îşi miros casa. 00:31:04.179 --> 00:31:07.074 Oricum şi-ar găsi casa, e un miracol. 00:31:07.074 --> 00:31:21.384 Din mijlocul Pacificului, la un ou unic şi micuţ. 00:31:21.384 --> 00:31:30.091 Dar acum sunt foarte vulnerabili. 00:31:30.091 --> 00:31:37.271 O bufniţă cu urechi scurte. 00:31:37.271 --> 00:31:39.634 Petrelii sunt prea rapizi în aer, 00:31:39.634 --> 00:31:43.835 şi bufniţa prea mare ca să îi urmeze în interiorul tunelelor lor micuţe, 00:31:43.835 --> 00:32:04.722 deci cea mai bună şansă e să prindă o pasăre când intră sau iese. 00:32:04.722 --> 00:32:07.203 Mai întâi îşi foloseşte vederea ascuţită, 00:32:07.203 --> 00:32:14.928 ca să găsească intrarea într-o vizuină. 00:32:14.928 --> 00:32:28.932 Nu ataca imediat un petrel, dar se poziţionează chiar afară. 00:32:28.932 --> 00:32:37.217 Se furişează mai aproape, mai mult ca o pisică decât ca o bufniţă. 00:32:37.217 --> 00:33:05.106 Ascultă. 00:33:05.106 --> 00:33:09.348 Scapă. 00:33:09.348 --> 00:33:12.671 Dar petrelul e năucit. 00:33:12.671 --> 00:33:36.921 Bufniţa îl vede cum încearcă să se întoarcă în subteran. 00:33:36.921 --> 00:33:50.207 O a doua bufniţă priveşte. Acum aruncă provocarea. 00:33:50.207 --> 00:34:05.011 Va trebui să vâneze singură. 00:34:05.011 --> 00:34:09.614 Se poate doar strecura în intrarea unuia dintre tuneluri. 00:34:09.614 --> 00:34:37.945 Acum aşteaptă venirea petrelului. 00:34:37.945 --> 00:34:40.987 Sunt bufniţe cu urechi scurte şi pe alte insule, 00:34:40.987 --> 00:34:49.055 dar doar pe Genovesa au învăţat să vâneze aşa. 00:34:49.055 --> 00:34:52.032 Şi pare că fiecare insulă de pe hartă, 00:34:52.032 --> 00:34:59.875 are de spus o poveste, similar de ciudată. 00:34:59.875 --> 00:35:04.797 Nu e surprinzător că Galapagos sunt numite după aceşti uriaşi greoi. 00:35:04.797 --> 00:35:10.599 Carapacea lor ca un dom arata exact ca insulele pe care locuiesc. 00:35:10.599 --> 00:35:13.239 Acele insule destul de înalte pentru a avea ploaie, 00:35:13.239 --> 00:35:15.036 pot fi surprinzător de luxuriante. 00:35:15.036 --> 00:35:17.521 Aici, carapacele rotunjite sunt perfecte 00:35:17.521 --> 00:35:25.324 pentru a merge prin vegetaţie fără să se încâlcească. 00:35:25.324 --> 00:35:30.007 Dar pe alte insule mai joase, aproape că nu plouă, 00:35:30.007 --> 00:35:39.451 şi aici ţestoasele arată foarte diferit. 00:35:39.451 --> 00:35:45.132 Au carapacea cu un arc curbat în faţă, care arata exact ca o şa spaniolă, 00:35:45.132 --> 00:35:47.652 sau ''galapago''. 00:35:47.652 --> 00:35:53.335 lnsulele au fost numite după aceste ţestoase. 00:35:53.335 --> 00:35:55.577 Aici e atât de puţin de mâncat pe sol, 00:35:55.577 --> 00:35:57.418 încât ele trebuie să-şi întindă gâtul 00:35:57.418 --> 00:36:04.094 pentru a ajunge la vegetaţia mai suculentă. 00:36:04.094 --> 00:36:15.385 Arcul curbat al carapacei le permite să se întindă. 00:36:15.385 --> 00:36:23.349 Pe insule diferite, viaţa din Galapagos a luat un alt curs. 00:36:23.349 --> 00:36:27.071 Deocamdată, Darwin nu ştia asta. 00:36:27.071 --> 00:36:30.751 Dar pe măsură ce Beagle trecea de la o insulă la alta, 00:36:30.751 --> 00:36:34.914 profită de orice ocazie ca să coboare pe uscat. 00:36:34.914 --> 00:36:38.875 Pe insula Floreana, a fost întâmpinat pe plajă la oficiul poştal, 00:36:38.875 --> 00:36:43.036 de către guvernatorul primei aşezări din Galapagos, 00:36:43.036 --> 00:36:48.358 un englez pe nume Lawson. 00:36:48.358 --> 00:36:51.639 Poveştile lui Lawson despre viaţa ciudată din Galapagos, 00:36:51.639 --> 00:36:57.282 l-au încurajat pe Darwin să intre mult în interiorul insulelor. 00:36:57.282 --> 00:37:42.181 Şi oriunde a ajuns, a colectat. 00:37:42.181 --> 00:37:46.382 A văzut ţestoasele, chiar dacă numai pe cele cu carapace dom, 00:37:46.382 --> 00:37:53.385 aşa că nu le-a văzut secretul. 00:37:53.385 --> 00:37:56.266 A văzut micile păsări cu ciocurile lor diferite, 00:37:56.266 --> 00:37:59.306 dar n-a ghicit că toate sunt cinteze, 00:37:59.306 --> 00:38:04.309 uneia i-a spus mierlă, alteia pitulice. 00:38:04.309 --> 00:38:08.231 Mai era o pasăre, mierloiul american. 00:38:08.231 --> 00:38:13.474 Le văzuse în America de Sud, dar acestea erau cumva diferite, 00:38:13.474 --> 00:38:24.237 dar deocamdată nu ştia cât de importantă e acea diferenţă. 00:38:24.237 --> 00:38:28.084 Şi pe măsură ce Darwin a intrat tot mai adânc în insule, 00:38:28.084 --> 00:38:48.407 a descoperit o parte a Galapagos nemaivăzută de niciun naturalist. 00:38:48.407 --> 00:39:07.175 În zonele înalte din Floreana şi Santiago a găsit păduri fermecate. 00:39:07.175 --> 00:39:12.938 Şi în multe locuri, a găsit apă potabilă, 00:39:12.938 --> 00:39:18.659 singura apă potabilă pe 960 km. 00:39:18.659 --> 00:39:22.003 Raţele se scaldă ca într-un parc, 00:39:22.003 --> 00:39:29.744 ţestoasele se bălăcesc în noroi vulcanic gros. 00:39:29.744 --> 00:39:46.071 Fregatele vin din lumea aspră de afară ca să bea. 00:39:46.071 --> 00:39:57.155 Acesta nu e ''ladul pe Pământ'' ci ''Grădina Edenului''. 00:39:57.155 --> 00:40:02.797 Darwin şi-a pus o întrebare crucială. 00:40:02.797 --> 00:40:06.398 De ce sunt aceste insule mici binecuvântate cu o viaţă 00:40:06.398 --> 00:40:13.641 atât de ciudată şi unică? 00:40:13.641 --> 00:40:18.402 Dar la un pas de revelaţie, Darwin a plecat de aici, 00:40:18.402 --> 00:40:22.405 şi nu s-a mai întors niciodată. 00:40:22.405 --> 00:40:26.487 La apusul zilei de 20 octombrie 1835, 00:40:26.487 --> 00:40:34.451 Beagle a plecat spre Tahiti şi apoi spre casă. 00:40:34.451 --> 00:40:36.811 Dar nu era totul pierdut, 00:40:36.811 --> 00:41:11.065 insulele fermecate şi-au făcut vraja. 00:41:11.065 --> 00:41:13.706 Abia a plecat Darwin din Galapagos, 00:41:13.706 --> 00:41:17.987 că a început să vadă adevărul. 00:41:17.987 --> 00:41:21.909 În timp ce petrecea ore lungi pe mare, aranjându-şi colecţiile, 00:41:21.909 --> 00:41:25.015 un specimen i-a atras brusc atenţia. 00:41:25.015 --> 00:41:31.994 Nu ţestoasa, nu cinteza, ci mierloiul. 00:41:31.994 --> 00:41:36.114 Am specimene din patru insule diferite. 00:41:36.114 --> 00:41:41.398 Pe două insule par la fel, dar pe celelalte două sunt diferite. 00:41:41.398 --> 00:41:47.599 Pe fiecare insulă, fiecare specie este proprie insulei. 00:41:47.599 --> 00:41:50.081 lnsule diferite, la distanţe mici una de cealaltă, 00:41:50.081 --> 00:41:53.643 aveau specii diferite de mierloi, cu pene uşor diferite, 00:41:53.643 --> 00:41:59.085 şi specii de cinteze, cu ciocuri uşor diferite. 00:41:59.085 --> 00:42:01.885 Darwin şi-a amintit acum ceva ce i-a spus guvernatorul Lawson 00:42:01.885 --> 00:42:03.527 despre ţestoase. 00:42:03.527 --> 00:42:06.407 A spus că poate şti de pe ce insulă vine o ţestoasă, 00:42:06.407 --> 00:42:09.527 doar după forma carapacei sale. 00:42:09.527 --> 00:42:14.931 lnsule diferite, ţestoase diferite. Acelaşi lucru. 00:42:14.931 --> 00:42:18.092 A înţeles din peisajul dramatic al Galapagos, 00:42:18.092 --> 00:42:22.255 că insulele se schimbă constant. 00:42:22.255 --> 00:42:27.137 Ar putea ca şi fiinţele vii să se schimbe? 00:42:27.137 --> 00:42:31.898 A început să vadă înapoi în timp. 00:42:31.898 --> 00:42:37.086 Mi-am imaginat că sunt dus aproape de actul Creaţiei. 00:42:37.086 --> 00:42:42.583 A văzut că Galapagos se născuseră sterile, din foc, 00:42:42.583 --> 00:42:45.664 din adâncimile oceanului. 00:42:45.664 --> 00:42:52.666 Că viaţa a venit aici din alte locuri. 00:42:52.666 --> 00:43:00.389 În izolarea arhipelagului, şi apoi în izolarea fiecărei insule, 00:43:00.389 --> 00:43:10.994 formele se schimbă dintr-una în alta. 00:43:10.994 --> 00:43:15.755 Darwin apucase să vadă puţin din secretul insulelor Galapagos. 00:43:15.755 --> 00:43:25.096 Noi plante, noi animale, noi vietăţi formate chiar de insule. 00:43:25.096 --> 00:43:31.282 A căutat acelaşi tipar şi la alte specii. 00:43:31.282 --> 00:43:34.164 Într-o zi, micile cinteze vor fi numite după el, 00:43:34.164 --> 00:43:37.565 dar chiar dacă el avea cea mai bună colecţie a momentului, 00:43:37.565 --> 00:43:39.806 cu o întreagă gamă de ciocuri diferite, 00:43:39.806 --> 00:43:42.887 nu s-a gândit să noteze de pe ce insule proveneau, 00:43:42.887 --> 00:43:50.409 deci deocamdată, nu-l puteau ajuta. 00:43:50.409 --> 00:43:55.811 Cât despre ţestoase, 45 de adulţi au fost aduse la bordul Beagle, 00:43:55.811 --> 00:44:00.693 dar toate au fost mâncate, şi carapacele aruncate peste bord, 00:44:00.693 --> 00:44:05.697 pierdute pentru totdeauna. 00:44:05.697 --> 00:44:07.536 Neputând să se întoarcă, 00:44:07.536 --> 00:44:11.297 Darwin nu va şti niciodată povestea adevărată a ciocurilor cintezelor 00:44:11.297 --> 00:44:14.034 şi a carapacelor ţestoaselor. 00:44:14.034 --> 00:44:25.184 Dar în mierloi văzuse o frântură din Evoluţie. 00:44:25.184 --> 00:44:29.826 În 1859, la 24 de ani după ce părăsise Galapagos, 00:44:29.826 --> 00:44:32.827 ''Originea speciilor'' a lui Charles Darwin 00:44:32.827 --> 00:44:38.067 a fost publicată în sfârşit. A schimbat lumea pentru totdeauna. 00:44:38.067 --> 00:44:43.472 Şi până la sfârşitul vieţii sale a păstrat o certitudine, 00:44:43.472 --> 00:44:45.952 că singuraticele insule Galapagos, 00:44:45.952 --> 00:44:49.434 au fost originea tuturor ideilor sale, 00:44:49.434 --> 00:45:21.085 originea ''Originii speciilor''. 00:45:21.085 --> 00:45:25.009 Ţestoasele uriaşe i-au impresionat atât de tare pe vechii marinari, 00:45:25.009 --> 00:45:32.331 încât ei au numit aceste insule după ele. 00:45:32.331 --> 00:45:39.375 Carnea lor grasă a furnizat mâncare piraţilor. 00:45:39.375 --> 00:45:42.255 În carapacele lor stă cheia celui mai mare mister 00:45:42.255 --> 00:45:48.018 de pe Pământ. 00:45:48.018 --> 00:45:56.141 Dar pentru o ţestoasă, viaţa e simplă. 00:45:56.141 --> 00:45:58.862 Ploaia recentă le atrage pe pajiştile verzi 00:45:58.862 --> 00:46:03.184 de pe vârful vulcanului Alcedo, nu doar pentru iarba luxuriantă, 00:46:03.184 --> 00:46:37.958 ci pentru înmulţire. 00:46:37.958 --> 00:46:44.161 El încearcă să o seducă... 00:46:44.161 --> 00:46:55.005 Totul la timpul său. 00:46:55.005 --> 00:47:02.208 Acest ritual străvechi ne poate reaminti de permanenţă, 00:47:02.208 --> 00:47:11.331 dar asta nu ar putea fi mai departe de adevăr. 00:47:11.331 --> 00:47:16.134 Puii acestor ţestoase poate vor avea o carapace uşor diferită, 00:47:16.134 --> 00:47:18.893 care le va da o şansă puţin mai bună 00:47:18.893 --> 00:47:23.496 de a supravieţui pe insula lor. 00:47:23.496 --> 00:47:26.538 Chiar şi aceste animale care merg atât de încet 00:47:26.538 --> 00:47:32.579 şi trăiesc atât de mult, se schimbă. 00:47:32.579 --> 00:47:35.501 De când oamenii au venit prima dată pe aceste insule, 00:47:35.501 --> 00:47:40.184 s-a schimbat şi înţelegerea noastră despre ele. 00:47:40.184 --> 00:47:45.585 Galapagos nu este iadul pe Pământ, ci o vibrantă demonstraţie 00:47:45.585 --> 00:47:54.869 a evoluţiei vieţii. 00:47:54.869 --> 00:48:00.911 Aici, în această mică lume în sine, pare să fim aduşi cumva mai aproape 00:48:00.911 --> 00:48:06.634 de marele adevăr, misterul tuturor misterelor, 00:48:06.634 --> 00:48:17.358 prima apariţie a noilor fiinţe pe acest pământ. 00:48:17.358 --> 00:48:21.008 În episodul următor, vom descoperi cum viaţa din Galapagos 00:48:21.008 --> 00:48:25.641 este condusă de forţele elementare ale schimbării, 00:48:25.641 --> 99:59:59.999 trecut, prezent şi viitor.