1
00:00:15,387 --> 00:00:20,751
Născute din focul din adâncul Pământului.

2
00:00:20,751 --> 00:00:28,033
Încinse de un soare infernal.

3
00:00:28,033 --> 00:00:36,277
Căminul celor mai ciudate creaturi imaginabile...

4
00:00:36,277 --> 00:00:38,557
Când oamenii au ajuns prima dată aici

5
00:00:38,557 --> 00:00:49,481
au crezut că au găsit iadul pe Pământ.

6
00:00:49,481 --> 00:01:12,012
Dar acesta nu e iadul, e un creuzet vibrant al vieţii.

7
00:01:12,012 --> 00:01:15,331
În timp, un om a văzut adevărul

8
00:01:15,331 --> 00:01:21,736
şi a schimbat mai mult decât vederea noastră asupra acestor insule.

9
00:01:21,736 --> 00:01:33,421
Numele sau a fost Charles Darwin.

10
00:01:33,421 --> 00:01:37,462
Aceasta este o poveste despre cum singuraticele insule Galapagos

11
00:01:37,462 --> 00:01:45,459
au ieşit din anonimat pentru a schimba lumea pentru totdeauna.

12
00:01:45,459 --> 00:01:52,227
INSULELE CARE AU SCHIMBAT LUMEA

13
00:01:52,227 --> 00:02:02,311
10 martie 1535

14
00:02:02,311 --> 00:02:06,873
Maiestatea voastră, am avut şase zile fără vânt,

15
00:02:06,873 --> 00:02:11,514
curenţii au fost atât de puternici şi ne-au învăluit în asemenea mod,

16
00:02:11,514 --> 00:02:19,277
încât pe 10 martie am fost duşi pe nişte insule...

17
00:02:19,277 --> 00:02:22,052
Tomas de Berlanga, episcop de Panama,

18
00:02:22,052 --> 00:02:25,722
naviga dinspre Panama spre Peru.

19
00:02:25,722 --> 00:02:27,643
Dar când vânturile l-au abandonat,

20
00:02:27,643 --> 00:02:33,283
curenţi puternici au luat conducerea şi a fost cărat departe de traseu.

21
00:02:33,283 --> 00:02:37,407
În cele din urmă, episcopul şi oamenii săi au găsit pământ,

22
00:02:37,407 --> 00:02:44,889
dar ce pământ.

23
00:02:44,889 --> 00:02:50,211
Părea ca şi cum, la un moment dat, Dumnezeu a făcut să plouă cu pietre

24
00:02:50,211 --> 00:02:57,375
şi pământul este ca cenuşa, fără nicio valoare.

25
00:02:57,375 --> 00:03:03,817
Atât pământul cât şi creaturile sale păreau infernale.

26
00:03:03,817 --> 00:03:10,034
Au săpat o fântână dar au găsit apă mai sărată decât oceanul.

27
00:03:10,034 --> 00:03:16,861
Doi oameni au murit.

28
00:03:16,861 --> 00:03:21,943
S-au rugat pentru salvare.

29
00:03:21,943 --> 00:03:25,425
Vânturile s-au întors şi episcopul şi oamenii săi au scăpat,

30
00:03:25,425 --> 00:03:30,586
ca să povestească istoria lor despre iadul pe pământ.

31
00:03:30,586 --> 00:03:46,032
Descoperiseră Galapagos.

32
00:03:46,032 --> 00:03:51,037
La 960 km de coasta Americii de Sud, chiar pe Ecuator,

33
00:03:51,037 --> 00:03:55,758
Galapagos sunt un mic grup de vreo 12 insule.

34
00:03:55,758 --> 00:04:04,442
Singure în vastul ocean Pacific.

35
00:04:04,442 --> 00:04:07,603
Timp de milenii, ţărmurile lor acoperite de lavă

36
00:04:07,603 --> 00:04:12,365
şi marii munţi vulcanici au rămas neobservate, netrecute pe hartă,

37
00:04:12,365 --> 00:04:16,807
nepătate, până ce soarta l-a adus pe episcopul de Panama aici,

38
00:04:16,807 --> 00:04:34,574
acum aproape 500 de ani.

39
00:04:34,574 --> 00:04:36,975
La prima vedere e uşor de înţeles

40
00:04:36,975 --> 00:04:42,656
de ce episcopul a fost îngrozit de acest loc.

41
00:04:42,656 --> 00:04:51,701
Din mare ies dragoni, iguanele marine,

42
00:04:51,701 --> 00:04:58,302
care se târăsc pe pământ.

43
00:04:58,302 --> 00:05:02,625
Negre ca însăşi lava, par să scuipe un blestem

44
00:05:02,625 --> 00:05:11,269
când se curăţă de sarea băută, cu apa din ocean.

45
00:05:11,269 --> 00:05:21,951
În deşerturile din spate, dragoni şi mai mari...

46
00:05:21,951 --> 00:05:25,153
Timp de cinci zile, episcopul a fost forţat să supravieţuiască

47
00:05:25,153 --> 00:05:26,954
mâncând cactus.

48
00:05:26,954 --> 00:05:35,879
Dar aceste iguane de uscat nu prea mănâncă altceva.

49
00:05:35,879 --> 00:05:39,199
Ele muşcă direct printre spinii ascuţiţi ca nişte ace

50
00:05:39,199 --> 00:05:47,444
pentru a ajunge la carnea surprinzător de suculentă.

51
00:05:47,444 --> 00:06:06,005
Şi în interiorul înăbuşitor, trăiesc giganţi.

52
00:06:06,005 --> 00:06:12,254
Ţestoase grele cât patru oameni adulţi.

53
00:06:12,254 --> 00:06:16,254
În trupurile lor uriaşe pot depozita destulă grăsime

54
00:06:16,254 --> 00:06:27,019
ca să le ajungă un an, fără să mănânce sau să bea nimic.

55
00:06:27,019 --> 00:06:33,903
Pentru a supravieţui aici, se pare că trebuie să fii un monstru.

56
00:06:33,903 --> 00:06:41,225
Sau trebuie doar să fii diferit?

57
00:06:41,225 --> 00:06:48,148
O pasăre, ca un phoenix, iese din cenuşa acestui ţărm pustiu.

58
00:06:48,148 --> 00:06:51,067
Un cormoran.

59
00:06:51,067 --> 00:06:55,023
Dar aripile sale sunt zbârlite şi mici.

60
00:06:55,023 --> 00:06:59,632
Pare că nu poate zbura.

61
00:06:59,632 --> 00:07:06,076
Nu poate.

62
00:07:06,076 --> 00:07:11,557
Dar există o altă lume, sub valuri.

63
00:07:11,557 --> 00:07:16,079
Oceanul e bogat şi aici a găsit cormoranul nezburător

64
00:07:16,079 --> 00:07:41,097
o cale de supravieţuire, renunţând la zbor pentru forma hidrodinamică.

65
00:07:41,097 --> 00:07:45,612
Cu ceea ce a rămas din aripi strânse lângă trup,

66
00:07:45,612 --> 00:07:47,853
picioarele mărite preiau controlul,

67
00:07:47,853 --> 00:08:09,021
propulsându-l într-o căutare de caracatiţe, anghile şi peşti mici.

68
00:08:09,021 --> 00:08:16,663
O femelă e pe cuib.

69
00:08:16,663 --> 00:08:21,504
Îl face din alge, ţesute expert într-o pat confortabil,

70
00:08:21,504 --> 00:08:34,831
ce o protejează pe ea şi ouăle ei de lava ascuţită.

71
00:08:34,831 --> 00:08:39,594
Masculul aduce un dar pentru partenera sa,

72
00:08:39,594 --> 00:08:54,759
pentru cuib, şi de asemenea pentru a întări relaţia lor.

73
00:08:54,759 --> 00:09:00,802
Fără puterea zborului, aceste păsări sunt izolate aici.

74
00:09:00,802 --> 00:09:05,644
Dar nu au prădători, şi au toată hrana de care au nevoie

75
00:09:05,644 --> 00:09:09,404
chiar pe pragul uşii.

76
00:09:09,404 --> 00:09:13,407
Pentru creaturile ciudate care şi-au făcut cămin din Galapagos,

77
00:09:13,407 --> 00:09:23,331
viaţa e dură, dar nu e un iad.

78
00:09:23,331 --> 00:09:25,971
Dacă episcopul de Panama ar fi fost mai norocos,

79
00:09:25,971 --> 00:09:30,452
poate ar fi văzut altfel lucrurile.

80
00:09:30,452 --> 00:09:32,413
În ianuarie, în fiecare an,

81
00:09:32,413 --> 00:09:36,135
curentul Humboldt care face Galapagos atât de secetoase,

82
00:09:36,135 --> 00:09:45,005
slăbeşte strânsoarea şi face loc apei mai calde din nord.

83
00:09:45,005 --> 00:10:19,514
În anii buni, aduce o schimbare remarcabilă pentru insule.

84
00:10:19,514 --> 00:10:24,836
Brusc, apare un Galapagos foarte diferit...

85
00:10:24,836 --> 00:10:28,918
Din cenuşă, seminţe ascunse prind viaţă.

86
00:10:28,918 --> 00:10:35,519
Copacii Palo Santo care păreau morţi de mult, reînvie.

87
00:10:35,519 --> 00:10:57,207
De la alb şi negru la culori.

88
00:10:57,207 --> 00:11:02,812
O primăvară în Galapagos...

89
00:11:02,812 --> 00:11:14,855
Dar chiar şi primăvara e diferită aici.

90
00:11:14,855 --> 00:11:18,538
Pajiştile aurii sunt mâncate de iguanele de uscat,

91
00:11:18,538 --> 00:11:39,787
care savurează o schimbare plăcută după cactus.

92
00:11:39,787 --> 00:11:42,148
Şi această femelă de albină tâmplar,

93
00:11:42,148 --> 00:11:44,989
atrasă de asemenea de noua abundenţă de flori,

94
00:11:44,989 --> 00:11:52,192
vizitează multe specii diferite, dar ciudat, aproape toate sunt galbene.

95
00:11:52,192 --> 00:11:56,113
Ea e singura albină din Galapagos. Dacă ei îi place galbenul,

96
00:11:56,113 --> 00:12:10,519
nu are rost ca o floare să aibă altă culoare.

97
00:12:10,519 --> 00:12:13,721
Ploaia a scos afară şi aceste mici păsări,

98
00:12:13,721 --> 00:12:23,043
şi peste tot ele încep să cânte.

99
00:12:23,043 --> 00:12:24,725
Acest mascul de cinteză,

100
00:12:24,725 --> 00:12:28,567
încearcă să ademenească femela să-i inspecteze cuibul,

101
00:12:28,567 --> 00:12:43,253
construit cu grijă în protecţia unui cactus spinos.

102
00:12:43,253 --> 00:12:47,734
Ei îi place şi se stabileşte acolo.

103
00:12:47,734 --> 00:12:53,576
Dar chiar şi aceste păsări obişnuite ca aspect, sunt extraordinare.

104
00:12:53,576 --> 00:12:56,057
Pe pământ, în copaci,

105
00:12:56,057 --> 00:12:59,099
unde v-aţi aştepta să găsiţi multe păsări diferite,

106
00:12:59,099 --> 00:13:04,581
aici domină un singur ordin. Toate sunt cinteze.

107
00:13:04,581 --> 00:13:08,143
În Galapagos sunt 13 specii diferite de cinteze

108
00:13:08,143 --> 00:13:11,062
care iau locul altor păsări.

109
00:13:11,062 --> 00:13:14,105
Cheia este că fiecare are un cioc diferit,

110
00:13:14,105 --> 00:13:18,586
mai gros şi mai puternic pentru spart seminţe,

111
00:13:18,586 --> 00:13:21,826
lung şi ascuţit pentru flori,

112
00:13:21,826 --> 00:13:24,589
delicat şi ascuţit pentru a scoate mici creaturi

113
00:13:24,589 --> 00:13:28,099
din crăpăturile rocilor.

114
00:13:28,099 --> 00:13:32,192
Exista chiar şi o cinteză ciocănitoare.

115
00:13:32,192 --> 00:13:34,153
Dar fără o limbă de ciocănitoare,

116
00:13:34,153 --> 00:13:37,673
nu poate ajunge la hrana aflată adânc în vizuină.

117
00:13:37,673 --> 00:13:43,235
Aşa că trebuie să-şi folosească toată viclenia pentru a obţine ce vrea.

118
00:13:43,235 --> 00:13:45,956
Rupe o rămurică.

119
00:13:45,956 --> 00:13:53,721
O unealtă pentru sondat.

120
00:13:53,721 --> 00:14:08,365
Nu e prea bună...

121
00:14:08,365 --> 00:14:25,094
Da, perfectă.

122
00:14:25,094 --> 00:14:31,937
Altă unealtă pentru altă vizuină.

123
00:14:31,937 --> 00:14:38,379
Şi altă îmbucătură grasă.

124
00:14:38,379 --> 00:14:47,863
E mult mai mult în această lume decât ceea ce se vede.

125
00:14:47,863 --> 00:14:51,024
Pentru mulţi ani, această parte strălucitoare a Galapagosului

126
00:14:51,024 --> 00:14:54,024
rămâne ascunsă.

127
00:14:54,024 --> 00:14:57,466
Blestemată de episcopul de Panama, fără niciun nume,

128
00:14:57,466 --> 00:15:00,668
nimeni nu s-a apropiat.

129
00:15:00,668 --> 00:15:04,099
Dar nimeni nu era sigur dacă insulele există măcar.

130
00:15:04,099 --> 00:15:10,032
Curenţi schimbători, ceţuri, ca nişte fantome,

131
00:15:10,032 --> 00:15:13,192
acum le vezi, acum nu le mai vezi.

132
00:15:13,192 --> 00:15:15,072
În minţile marinarilor,

133
00:15:15,072 --> 00:15:21,677
Galapagos erau ''Las encantadas'' (Fermecate).

134
00:15:21,677 --> 00:15:26,557
Apoi, spre sfârşitul anilor 1.500, cineva le-a pus pe hartă.

135
00:15:26,557 --> 00:15:29,759
Doar 12 semne grosolane şi un nume:

136
00:15:29,759 --> 00:15:37,322
''lslas de Galapagos'' (lnsulele ţestoaselor).

137
00:15:37,322 --> 00:15:42,725
Dacă pui ceva pe hartă, devine real.

138
00:15:42,725 --> 00:15:48,086
Primii care au venit au fost piraţii.

139
00:15:48,086 --> 00:15:51,889
Galapagos era baza perfectă pentru atacuri asupra galioanelor spaniole,

140
00:15:51,889 --> 00:16:06,215
care cărau aur din America de Sud.

141
00:16:06,215 --> 00:16:12,375
Dar pirateria nu e ceva nou pentru Galapagos.

142
00:16:12,375 --> 00:16:22,379
Fregatele, căutând să jefuiască.

143
00:16:22,379 --> 00:16:27,984
În aceste faleze sunt cuiburile a sute de mii de păsări de mare.

144
00:16:27,984 --> 00:16:44,035
Cu aşa mult trafic, nu durează mult până când cineva dă de necaz.

145
00:16:44,035 --> 00:16:56,634
Un petrel.

146
00:16:56,634 --> 00:17:02,158
Dar altă fregată apare imediat ca un fulger. Şi alta.

147
00:17:02,158 --> 00:17:06,597
Şi unu, doi, trei, tineri cu capete albe.

148
00:17:06,597 --> 00:17:32,069
Hărţuiesc masculul complet negru forţându-l să scape petrelul.

149
00:17:32,069 --> 00:17:35,211
Fregatele au o reputaţie de temut,

150
00:17:35,211 --> 00:17:37,971
dar sorţii nu sunt toţi în favoarea lor.

151
00:17:37,971 --> 00:17:39,932
Dacă plonjează în mare,

152
00:17:39,932 --> 00:17:43,054
aripile lor lungi se pot încărca cu prea multă apă,

153
00:17:43,054 --> 00:18:02,005
la fiecare plonjon riscând să se înece.

154
00:18:02,005 --> 00:18:25,069
În colonie, masculii îşi umflă sacii extraordinar de roşii de pe gât.

155
00:18:25,069 --> 00:18:28,152
Încearcă să fie irezistibili pentru femelele,

156
00:18:28,152 --> 00:18:53,481
care trec pe deasupra lor.

157
00:18:53,481 --> 00:19:02,605
A atras una.

158
00:19:02,605 --> 00:19:08,048
În curând ea se instalează şi îi aranjează cuibul.

159
00:19:08,048 --> 00:19:11,049
El o veghează cu mare atenţie.

160
00:19:11,049 --> 00:19:19,771
Până la urmă, e înconjurat de piraţi.

161
00:19:19,771 --> 00:19:41,182
Alt mascul încearcă să-şi facă loc cu forţa.

162
00:19:41,182 --> 00:19:42,863
Acum se alătură ea.

163
00:19:42,863 --> 00:19:51,704
A făcut deja alegerea şi ajută la gonirea noului venit.

164
00:19:51,704 --> 00:20:04,632
Partenerul ei nu mai pierde timpul.

165
00:20:04,632 --> 00:20:06,632
Şi când totul s-a terminat,

166
00:20:06,632 --> 00:20:18,757
ea se va putea odihni pe o pernă confortabilă.

167
00:20:18,757 --> 00:20:29,442
Ascuns de restul lumii, acesta e un loc unde piraţii pot găsi pacea.

168
00:20:29,442 --> 00:20:31,961
Următorul val de oameni a venit în Galapagos,

169
00:20:31,961 --> 00:20:38,723
nu ca să jefuiască vasele în trecere ci pentru bogăţiile insulelor.

170
00:20:38,723 --> 00:20:43,365
Departe în vest, curentul adânc Cromwell se izbeşte de insule

171
00:20:43,365 --> 00:20:48,069
şi se ridică, aducând nutrimente din adâncul abisal.

172
00:20:48,069 --> 00:20:58,854
Acestea sunt unele dintre cele mai bogate mări de la Ecuator.

173
00:20:58,854 --> 00:21:10,057
Dar nu peştii atrăgeau oamenii în aceste ape.

174
00:21:10,057 --> 00:21:26,025
Un caşalot.

175
00:21:26,025 --> 00:21:30,747
Se scufundă timp de 40 de minute la peste 1.000 m după calmari.

176
00:21:30,747 --> 00:21:34,906
E atât de adânc încât nici soarele ecuatorial nu ajunge până acolo,

177
00:21:34,906 --> 00:21:44,055
astfel că ei îşi găsesc hrana prin ecolocaţie.

178
00:21:44,055 --> 00:21:46,833
Acum sunt protejaţi de lege.

179
00:21:46,833 --> 00:21:49,834
Îi vedem ca pe nişte uriaşi minunaţi,

180
00:21:49,834 --> 00:21:58,076
dar nu cu mult timp în urmă erau priviţi cu totul altfel.

181
00:21:58,076 --> 00:22:10,761
Aceştia erau monştri de ucis, pentru profit.

182
00:22:10,761 --> 00:22:14,124
Goana după ulei de balenă şi poveştile despre bătălii

183
00:22:14,124 --> 00:22:23,166
cu leviatani ai adâncului, au adus Galapagos în atenţia lumii.

184
00:22:23,166 --> 00:22:36,971
Dar nu doar balenele au plătit preţul acestei descoperiri.

185
00:22:36,971 --> 00:22:41,933
Era un lucru pe care îl voiau atât piraţii cât şi vânătorii de balene,

186
00:22:41,933 --> 00:22:44,214
mâncarea proaspătă.

187
00:22:44,214 --> 00:22:47,458
Bogate în grăsime şi uriaşe,

188
00:22:47,458 --> 00:22:54,621
ţestoasele erau perfecte pentru magazia vasului.

189
00:22:54,621 --> 00:23:01,021
În două sute de ani, peste două sute de mii au fost ucise.

190
00:23:01,021 --> 00:23:09,425
Pe unele insule, ţestoasele au fost eliminate complet.

191
00:23:09,425 --> 00:23:15,189
Dar din tragedie a rămas şi ceva bun.

192
00:23:15,189 --> 00:23:17,095
Cu cât mai mulţi oameni veneau pe Galapagos,

193
00:23:17,095 --> 00:23:22,672
o imagine mai clară a insulelor începea să apară.

194
00:23:22,672 --> 00:23:26,231
Fiecare insulă a primit un nume.

195
00:23:26,231 --> 00:23:31,674
Unele zone încă erau considerate infernale.

196
00:23:31,674 --> 00:23:34,675
Dar altele aveau locuri adăpostite pentru ancorare,

197
00:23:34,675 --> 00:23:46,999
sau câţiva copaci, vitali pentru repararea corăbiilor.

198
00:23:46,999 --> 00:23:48,024
Chiar dacă erau încă ''fermecate'',

199
00:23:48,024 --> 00:23:51,442
insulele au căpătate forme tot mai recognoscibile,

200
00:23:51,442 --> 00:24:04,087
mai exact fixate pe hartă.

201
00:24:04,087 --> 00:24:45,625
Era începutul înţelegerii lor.

202
00:24:45,625 --> 00:24:47,865
Când vasul Maiestăţii sale, Beagle,

203
00:24:47,865 --> 00:24:52,468
a ajuns în Galapagos pe 15 septembrie 1835,

204
00:24:52,468 --> 00:24:58,269
era o oprire de ultim moment înainte de lunga călătorie spre casă.

205
00:24:58,269 --> 00:25:02,751
Vasul cartografiase coasta Americii de Sud timp de mai bine de trei ani.

206
00:25:02,751 --> 00:25:04,751
Acum avea doar cinci săptămâni,

207
00:25:04,751 --> 00:25:06,913
pentru a face o hartă modernă şi precisă

208
00:25:06,913 --> 00:25:13,435
a acestui avanpost puţin cunoscut.

209
00:25:13,435 --> 00:25:17,479
Dar aceasta era mai mult decât doar o altă apropiere de coastă.

210
00:25:17,479 --> 00:25:26,721
Va schimba cursul istoriei.

211
00:25:26,721 --> 00:25:30,644
La bord se afla naturalistul Charles Darwin.

212
00:25:30,644 --> 00:25:34,924
Nu acel Darwin înţelept şi cu barba căruntă pe care îl ştim atât de bine,

213
00:25:34,924 --> 00:25:50,332
ci tânăr, impresionabil, având doar 26 de ani.

214
00:25:50,332 --> 00:25:55,413
La început a văzut acest loc aproape la fel ca cei dinaintea sa.

215
00:25:55,413 --> 00:26:01,817
Nimic n-ar putea fi mai puţin atrăgător, mai aspru şi mai oribil.

216
00:26:01,817 --> 00:26:06,699
Rocile negre, încălzite de razele soarelui vertical,

217
00:26:06,699 --> 00:26:15,461
crea în aer o senzaţie înăbuşitoare, ca de cuptor.

218
00:26:15,461 --> 00:26:21,545
Dar în curând a început să vadă mai mult.

219
00:26:21,545 --> 00:26:38,912
Chiar solul pe care mergea părea solidificat cu o zi înainte.

220
00:26:38,912 --> 00:26:48,394
Parcă marea s-a pietrificat în cele mai violente momente ale sale.

221
00:26:48,394 --> 00:26:52,717
Pe Beagle se afundase în lectura unei cărţi noi şi controversate,

222
00:26:52,717 --> 00:26:56,759
numită ''Principiile geologiei'', care descriau o lume fizică,

223
00:26:56,759 --> 00:27:02,161
într-o continuă schimbare, modelată de forţele naturii.

224
00:27:02,161 --> 00:27:05,028
Şi cu doar câteva săptămâni înainte, în America de Sud,

225
00:27:05,028 --> 00:27:15,286
fusese prins de un cutremur.

226
00:27:15,286 --> 00:27:18,768
lnspirat de ceea ce citise şi prin ce trecuse,

227
00:27:18,768 --> 00:27:21,647
aţâţat de o minte tânără şi fertilă,

228
00:27:21,647 --> 00:27:27,073
deschidea ochii asupra unui Galapagos foarte diferit.

229
00:27:27,073 --> 00:27:32,173
Unde alţii au văzut iadul, străvechi şi neschimbător,

230
00:27:32,173 --> 00:27:35,933
Charles Darwin a văzut un pământ nou nouţ,

231
00:27:35,933 --> 00:27:41,297
proaspăt creat din adâncurile oceanului de forţe încă active,

232
00:27:41,297 --> 00:27:52,221
chiar sub el.

233
00:27:52,221 --> 00:27:58,222
Avea dreptate. În vest, chiar sub insula Fernandina,

234
00:27:58,222 --> 00:28:05,665
se afla un punct fierbinte vulcanic.

235
00:28:05,665 --> 00:28:12,868
Aici, constant, se nasc insule.

236
00:28:12,868 --> 00:28:15,029
Dar ceea ce el nu a putut vedea

237
00:28:15,029 --> 00:28:17,079
este că pe măsură ce fiecare insulă este creată,

238
00:28:17,079 --> 00:28:22,114
este apoi cărată de pe punctul fierbinte, pe plăci tectonice mişcătoare,

239
00:28:22,114 --> 00:28:27,355
ca o bandă rulantă.

240
00:28:27,355 --> 00:28:31,317
Se mişcă încet, vreo 4-5 cm pe an.

241
00:28:31,317 --> 00:28:37,038
Dar în termeni geologici, este uluitor de rapid.

242
00:28:37,038 --> 00:28:57,406
De când Darwin le-a văzut, s-au mutat cam 10 m spre S-E.

243
00:28:57,406 --> 00:29:01,608
Pe măsură ce HMS Beagle se deplasa metodic prin arhipelag,

244
00:29:01,608 --> 00:29:05,931
Darwin n-avea habar că insulele pe care le cartografiază se mişcă,

245
00:29:05,931 --> 00:29:14,095
sau cât de importantă era acea mişcare.

246
00:29:14,095 --> 00:29:17,654
Pe măsură ce insulele îşi continuă călătoria, se schimbă,

247
00:29:17,654 --> 00:29:21,778
devin mai puţin infernale.

248
00:29:21,778 --> 00:29:30,901
Unele înverzesc, altele devin plate şi aride.

249
00:29:30,901 --> 00:29:34,261
Fiecare este de asemenea, cărată de un amestec uşor diferit

250
00:29:34,261 --> 00:29:41,506
de curenţi oceanici, dobândind astfel o climă uşor diferită.

251
00:29:41,506 --> 00:29:43,945
Rezultatul este că fiecare insulă

252
00:29:43,945 --> 00:29:49,587
ajunge să aibă propriul său caracter unic.

253
00:29:49,587 --> 00:29:53,068
Una dintre cele mai îndepărtate insule pe lângă care a trecut Beagle

254
00:29:53,068 --> 00:29:55,079
este şi cea mai neobişnuită.

255
00:29:55,079 --> 00:29:59,991
Departe în N-E se află Genovesa.

256
00:29:59,991 --> 00:30:08,717
lzolată, aridă, acoperită de lavă şi căminul unui milion de păsări.

257
00:30:08,717 --> 00:30:11,718
Păsările se hrănesc departe în oceanul Pacific,

258
00:30:11,718 --> 00:30:15,358
dar în fiecare zi, după ce au trecut de furcile caudine ale fregatelor,

259
00:30:15,358 --> 00:30:26,482
se întorc pe această stâncă ponosită, la cuiburile lor.

260
00:30:26,482 --> 00:30:31,766
În spatele falezei, tipul potrivit de lavă s-a răcit exact cum trebuie,

261
00:30:31,766 --> 00:30:35,326
pentru a forma un labirint de mici tuburi şi crăpături,

262
00:30:35,326 --> 00:30:44,651
care au mărimea perfectă pentru petrelii de Galapagos.

263
00:30:44,651 --> 00:30:47,971
Nimeni nu ştie cum îşi găsesc fiecare crăpătura,

264
00:30:47,971 --> 00:30:50,134
dar când plonjează spre pământ,

265
00:30:50,134 --> 00:31:04,179
se întorc contra vântului, de aceea se crede că îşi miros casa.

266
00:31:04,179 --> 00:31:07,074
Oricum şi-ar găsi casa, e un miracol.

267
00:31:07,074 --> 00:31:21,384
Din mijlocul Pacificului, la un ou unic şi micuţ.

268
00:31:21,384 --> 00:31:30,091
Dar acum sunt foarte vulnerabili.

269
00:31:30,091 --> 00:31:37,271
O bufniţă cu urechi scurte.

270
00:31:37,271 --> 00:31:39,634
Petrelii sunt prea rapizi în aer,

271
00:31:39,634 --> 00:31:43,835
şi bufniţa prea mare ca să îi urmeze în interiorul tunelelor lor micuţe,

272
00:31:43,835 --> 00:32:04,722
deci cea mai bună şansă e să prindă o pasăre când intră sau iese.

273
00:32:04,722 --> 00:32:07,203
Mai întâi îşi foloseşte vederea ascuţită,

274
00:32:07,203 --> 00:32:14,928
ca să găsească intrarea într-o vizuină.

275
00:32:14,928 --> 00:32:28,932
Nu ataca imediat un petrel, dar se poziţionează chiar afară.

276
00:32:28,932 --> 00:32:37,217
Se furişează mai aproape, mai mult ca o pisică decât ca o bufniţă.

277
00:32:37,217 --> 00:33:05,106
Ascultă.

278
00:33:05,106 --> 00:33:09,348
Scapă.

279
00:33:09,348 --> 00:33:12,671
Dar petrelul e năucit.

280
00:33:12,671 --> 00:33:36,921
Bufniţa îl vede cum încearcă să se întoarcă în subteran.

281
00:33:36,921 --> 00:33:50,207
O a doua bufniţă priveşte. Acum aruncă provocarea.

282
00:33:50,207 --> 00:34:05,011
Va trebui să vâneze singură.

283
00:34:05,011 --> 00:34:09,614
Se poate doar strecura în intrarea unuia dintre tuneluri.

284
00:34:09,614 --> 00:34:37,945
Acum aşteaptă venirea petrelului.

285
00:34:37,945 --> 00:34:40,987
Sunt bufniţe cu urechi scurte şi pe alte insule,

286
00:34:40,987 --> 00:34:49,055
dar doar pe Genovesa au învăţat să vâneze aşa.

287
00:34:49,055 --> 00:34:52,032
Şi pare că fiecare insulă de pe hartă,

288
00:34:52,032 --> 00:34:59,875
are de spus o poveste, similar de ciudată.

289
00:34:59,875 --> 00:35:04,797
Nu e surprinzător că Galapagos sunt numite după aceşti uriaşi greoi.

290
00:35:04,797 --> 00:35:10,599
Carapacea lor ca un dom arata exact ca insulele pe care locuiesc.

291
00:35:10,599 --> 00:35:13,239
Acele insule destul de înalte pentru a avea ploaie,

292
00:35:13,239 --> 00:35:15,036
pot fi surprinzător de luxuriante.

293
00:35:15,036 --> 00:35:17,521
Aici, carapacele rotunjite sunt perfecte

294
00:35:17,521 --> 00:35:25,324
pentru a merge prin vegetaţie fără să se încâlcească.

295
00:35:25,324 --> 00:35:30,007
Dar pe alte insule mai joase, aproape că nu plouă,

296
00:35:30,007 --> 00:35:39,451
şi aici ţestoasele arată foarte diferit.

297
00:35:39,451 --> 00:35:45,132
Au carapacea cu un arc curbat în faţă, care arata exact ca o şa spaniolă,

298
00:35:45,132 --> 00:35:47,652
sau ''galapago''.

299
00:35:47,652 --> 00:35:53,335
lnsulele au fost numite după aceste ţestoase.

300
00:35:53,335 --> 00:35:55,577
Aici e atât de puţin de mâncat pe sol,

301
00:35:55,577 --> 00:35:57,418
încât ele trebuie să-şi întindă gâtul

302
00:35:57,418 --> 00:36:04,094
pentru a ajunge la vegetaţia mai suculentă.

303
00:36:04,094 --> 00:36:15,385
Arcul curbat al carapacei le permite să se întindă.

304
00:36:15,385 --> 00:36:23,349
Pe insule diferite, viaţa din Galapagos a luat un alt curs.

305
00:36:23,349 --> 00:36:27,071
Deocamdată, Darwin nu ştia asta.

306
00:36:27,071 --> 00:36:30,751
Dar pe măsură ce Beagle trecea de la o insulă la alta,

307
00:36:30,751 --> 00:36:34,914
profită de orice ocazie ca să coboare pe uscat.

308
00:36:34,914 --> 00:36:38,875
Pe insula Floreana, a fost întâmpinat pe plajă la oficiul poştal,

309
00:36:38,875 --> 00:36:43,036
de către guvernatorul primei aşezări din Galapagos,

310
00:36:43,036 --> 00:36:48,358
un englez pe nume Lawson.

311
00:36:48,358 --> 00:36:51,639
Poveştile lui Lawson despre viaţa ciudată din Galapagos,

312
00:36:51,639 --> 00:36:57,282
l-au încurajat pe Darwin să intre mult în interiorul insulelor.

313
00:36:57,282 --> 00:37:42,181
Şi oriunde a ajuns, a colectat.

314
00:37:42,181 --> 00:37:46,382
A văzut ţestoasele, chiar dacă numai pe cele cu carapace dom,

315
00:37:46,382 --> 00:37:53,385
aşa că nu le-a văzut secretul.

316
00:37:53,385 --> 00:37:56,266
A văzut micile păsări cu ciocurile lor diferite,

317
00:37:56,266 --> 00:37:59,306
dar n-a ghicit că toate sunt cinteze,

318
00:37:59,306 --> 00:38:04,309
uneia i-a spus mierlă, alteia pitulice.

319
00:38:04,309 --> 00:38:08,231
Mai era o pasăre, mierloiul american.

320
00:38:08,231 --> 00:38:13,474
Le văzuse în America de Sud, dar acestea erau cumva diferite,

321
00:38:13,474 --> 00:38:24,237
dar deocamdată nu ştia cât de importantă e acea diferenţă.

322
00:38:24,237 --> 00:38:28,084
Şi pe măsură ce Darwin a intrat tot mai adânc în insule,

323
00:38:28,084 --> 00:38:48,407
a descoperit o parte a Galapagos nemaivăzută de niciun naturalist.

324
00:38:48,407 --> 00:39:07,175
În zonele înalte din Floreana şi Santiago a găsit păduri fermecate.

325
00:39:07,175 --> 00:39:12,938
Şi în multe locuri, a găsit apă potabilă,

326
00:39:12,938 --> 00:39:18,659
singura apă potabilă pe 960 km.

327
00:39:18,659 --> 00:39:22,003
Raţele se scaldă ca într-un parc,

328
00:39:22,003 --> 00:39:29,744
ţestoasele se bălăcesc în noroi vulcanic gros.

329
00:39:29,744 --> 00:39:46,071
Fregatele vin din lumea aspră de afară ca să bea.

330
00:39:46,071 --> 00:39:57,155
Acesta nu e ''ladul pe Pământ'' ci ''Grădina Edenului''.

331
00:39:57,155 --> 00:40:02,797
Darwin şi-a pus o întrebare crucială.

332
00:40:02,797 --> 00:40:06,398
De ce sunt aceste insule mici binecuvântate cu o viaţă

333
00:40:06,398 --> 00:40:13,641
atât de ciudată şi unică?

334
00:40:13,641 --> 00:40:18,402
Dar la un pas de revelaţie, Darwin a plecat de aici,

335
00:40:18,402 --> 00:40:22,405
şi nu s-a mai întors niciodată.

336
00:40:22,405 --> 00:40:26,487
La apusul zilei de 20 octombrie 1835,

337
00:40:26,487 --> 00:40:34,451
Beagle a plecat spre Tahiti şi apoi spre casă.

338
00:40:34,451 --> 00:40:36,811
Dar nu era totul pierdut,

339
00:40:36,811 --> 00:41:11,065
insulele fermecate şi-au făcut vraja.

340
00:41:11,065 --> 00:41:13,706
Abia a plecat Darwin din Galapagos,

341
00:41:13,706 --> 00:41:17,987
că a început să vadă adevărul.

342
00:41:17,987 --> 00:41:21,909
În timp ce petrecea ore lungi pe mare, aranjându-şi colecţiile,

343
00:41:21,909 --> 00:41:25,015
un specimen i-a atras brusc atenţia.

344
00:41:25,015 --> 00:41:31,994
Nu ţestoasa, nu cinteza, ci mierloiul.

345
00:41:31,994 --> 00:41:36,114
Am specimene din patru insule diferite.

346
00:41:36,114 --> 00:41:41,398
Pe două insule par la fel, dar pe celelalte două sunt diferite.

347
00:41:41,398 --> 00:41:47,599
Pe fiecare insulă, fiecare specie este proprie insulei.

348
00:41:47,599 --> 00:41:50,081
lnsule diferite, la distanţe mici una de cealaltă,

349
00:41:50,081 --> 00:41:53,643
aveau specii diferite de mierloi, cu pene uşor diferite,

350
00:41:53,643 --> 00:41:59,085
şi specii de cinteze, cu ciocuri uşor diferite.

351
00:41:59,085 --> 00:42:01,885
Darwin şi-a amintit acum ceva ce i-a spus guvernatorul Lawson

352
00:42:01,885 --> 00:42:03,527
despre ţestoase.

353
00:42:03,527 --> 00:42:06,407
A spus că poate şti de pe ce insulă vine o ţestoasă,

354
00:42:06,407 --> 00:42:09,527
doar după forma carapacei sale.

355
00:42:09,527 --> 00:42:14,931
lnsule diferite, ţestoase diferite. Acelaşi lucru.

356
00:42:14,931 --> 00:42:18,092
A înţeles din peisajul dramatic al Galapagos,

357
00:42:18,092 --> 00:42:22,255
că insulele se schimbă constant.

358
00:42:22,255 --> 00:42:27,137
Ar putea ca şi fiinţele vii să se schimbe?

359
00:42:27,137 --> 00:42:31,898
A început să vadă înapoi în timp.

360
00:42:31,898 --> 00:42:37,086
Mi-am imaginat că sunt dus aproape de actul Creaţiei.

361
00:42:37,086 --> 00:42:42,583
A văzut că Galapagos se născuseră sterile, din foc,

362
00:42:42,583 --> 00:42:45,664
din adâncimile oceanului.

363
00:42:45,664 --> 00:42:52,666
Că viaţa a venit aici din alte locuri.

364
00:42:52,666 --> 00:43:00,389
În izolarea arhipelagului, şi apoi în izolarea fiecărei insule,

365
00:43:00,389 --> 00:43:10,994
formele se schimbă dintr-una în alta.

366
00:43:10,994 --> 00:43:15,755
Darwin apucase să vadă puţin din secretul insulelor Galapagos.

367
00:43:15,755 --> 00:43:25,096
Noi plante, noi animale, noi vietăţi formate chiar de insule.

368
00:43:25,096 --> 00:43:31,282
A căutat acelaşi tipar şi la alte specii.

369
00:43:31,282 --> 00:43:34,164
Într-o zi, micile cinteze vor fi numite după el,

370
00:43:34,164 --> 00:43:37,565
dar chiar dacă el avea cea mai bună colecţie a momentului,

371
00:43:37,565 --> 00:43:39,806
cu o întreagă gamă de ciocuri diferite,

372
00:43:39,806 --> 00:43:42,887
nu s-a gândit să noteze de pe ce insule proveneau,

373
00:43:42,887 --> 00:43:50,409
deci deocamdată, nu-l puteau ajuta.

374
00:43:50,409 --> 00:43:55,811
Cât despre ţestoase, 45 de adulţi au fost aduse la bordul Beagle,

375
00:43:55,811 --> 00:44:00,693
dar toate au fost mâncate, şi carapacele aruncate peste bord,

376
00:44:00,693 --> 00:44:05,697
pierdute pentru totdeauna.

377
00:44:05,697 --> 00:44:07,536
Neputând să se întoarcă,

378
00:44:07,536 --> 00:44:11,297
Darwin nu va şti niciodată povestea adevărată a ciocurilor cintezelor

379
00:44:11,297 --> 00:44:14,034
şi a carapacelor ţestoaselor.

380
00:44:14,034 --> 00:44:25,184
Dar în mierloi văzuse o frântură din Evoluţie.

381
00:44:25,184 --> 00:44:29,826
În 1859, la 24 de ani după ce părăsise Galapagos,

382
00:44:29,826 --> 00:44:32,827
''Originea speciilor'' a lui Charles Darwin

383
00:44:32,827 --> 00:44:38,067
a fost publicată în sfârşit. A schimbat lumea pentru totdeauna.

384
00:44:38,067 --> 00:44:43,472
Şi până la sfârşitul vieţii sale a păstrat o certitudine,

385
00:44:43,472 --> 00:44:45,952
că singuraticele insule Galapagos,

386
00:44:45,952 --> 00:44:49,434
au fost originea tuturor ideilor sale,

387
00:44:49,434 --> 00:45:21,085
originea ''Originii speciilor''.

388
00:45:21,085 --> 00:45:25,009
Ţestoasele uriaşe i-au impresionat atât de tare pe vechii marinari,

389
00:45:25,009 --> 00:45:32,331
încât ei au numit aceste insule după ele.

390
00:45:32,331 --> 00:45:39,375
Carnea lor grasă a furnizat mâncare piraţilor.

391
00:45:39,375 --> 00:45:42,255
În carapacele lor stă cheia celui mai mare mister

392
00:45:42,255 --> 00:45:48,018
de pe Pământ.

393
00:45:48,018 --> 00:45:56,141
Dar pentru o ţestoasă, viaţa e simplă.

394
00:45:56,141 --> 00:45:58,862
Ploaia recentă le atrage pe pajiştile verzi

395
00:45:58,862 --> 00:46:03,184
de pe vârful vulcanului Alcedo, nu doar pentru iarba luxuriantă,

396
00:46:03,184 --> 00:46:37,958
ci pentru înmulţire.

397
00:46:37,958 --> 00:46:44,161
El încearcă să o seducă...

398
00:46:44,161 --> 00:46:55,005
Totul la timpul său.

399
00:46:55,005 --> 00:47:02,208
Acest ritual străvechi ne poate reaminti de permanenţă,

400
00:47:02,208 --> 00:47:11,331
dar asta nu ar putea fi mai departe de adevăr.

401
00:47:11,331 --> 00:47:16,134
Puii acestor ţestoase poate vor avea o carapace uşor diferită,

402
00:47:16,134 --> 00:47:18,893
care le va da o şansă puţin mai bună

403
00:47:18,893 --> 00:47:23,496
de a supravieţui pe insula lor.

404
00:47:23,496 --> 00:47:26,538
Chiar şi aceste animale care merg atât de încet

405
00:47:26,538 --> 00:47:32,579
şi trăiesc atât de mult, se schimbă.

406
00:47:32,579 --> 00:47:35,501
De când oamenii au venit prima dată pe aceste insule,

407
00:47:35,501 --> 00:47:40,184
s-a schimbat şi înţelegerea noastră despre ele.

408
00:47:40,184 --> 00:47:45,585
Galapagos nu este iadul pe Pământ, ci o vibrantă demonstraţie

409
00:47:45,585 --> 00:47:54,869
a evoluţiei vieţii.

410
00:47:54,869 --> 00:48:00,911
Aici, în această mică lume în sine, pare să fim aduşi cumva mai aproape

411
00:48:00,911 --> 00:48:06,634
de marele adevăr, misterul tuturor misterelor,

412
00:48:06,634 --> 00:48:17,358
prima apariţie a noilor fiinţe pe acest pământ.

413
00:48:17,358 --> 00:48:21,008
În episodul următor, vom descoperi cum viaţa din Galapagos

414
00:48:21,008 --> 00:48:25,641
este condusă de forţele elementare ale schimbării,

415
00:48:25,641 --> 99:59:59,999
trecut, prezent şi viitor.