Știrile false în sine,
încercăm să evităm termenul acum,

pentru că reunește într-o
singură categorie

multe tipuri de conținut
dăunător de pe net.

Deci, facem distincție acum
între informare greșită și dezinfomare.

Ce este comun la ambele

este faptul că informația este incorectă,
nereală și inexactă.

Definiția obișnuită a știrilor false

este că, constau în minciuni,
știri false și dezinformări.

Așa că, uneori se fac greșeli

în raportările

făcute de presă.

Unele sunt minore,
altele grave.

Greșelile grave sunt legate
de informații importante

precum și cu analize
care tind să omită

alte aspecte ale
informațiilor colectate.

Există două tipuri
de știri false.

Știri false bazate pe
ceea ce spunem,

numite informări eronate,

adică „pentru că reporterul
a făcut o greșeală”

sau „deoarece informațiile oferite
de sursă pot fi greșite.”

Deci diferența dintre informații
eronate și dezinformare,

În multe privințe, dezinformarea
este organică.

Se răspândește, este naturală,

oamenii nu vor crede
unele lucruri

și asta se întâmplă,
nu-i așa?

Dezinformarea este orchestrată.

Este finanțată, este orchestrată,

este planificată.

În politică, este condusă
de profesioniști.

Este condusă de șefi,

oameni proeminenți de PR
din reclamă și personalul de campanie,

și voluntari organizați
în campaniile politice.