Dacă am evoluat din maimuțe, de ce mai există maimuțe? (Râsete) Ei bine, pentru că nu suntem maimuțe, suntem pești. (Râsete) Acum, știind că ești un pește și nu o maimuță, e foarte important să înțelegem de unde venim. Predau la una dintre cele mai mari școli de biologie evolutivă din SUA, și când elevii mei înțeleg într-un final de ce le spun tot timpul că sunt pești, atunci știu că mi-am făcut bine treaba. Dar întotdeauna trebuie să-mi încep orele combatând niște mituri adânc înrădăcinate, pentru că fără să ne dăm seama, multora dintre noi ni s-a predat greșit evoluția. De exemplu, suntem învățați să spunem „Teoria Evoluției". Există, de fapt, multe teorii și, la fel ca și procesul în sine, cele care corespund cel mai bine datelor sunt cele care au rezistat până azi. Cea pe care o știm cel mai bine e selecția naturală darwiniană. Este procesul prin care acele organisme care se potrivesc cel mai bine cu mediul supraviețuiesc și se reproduc, iar cele care sunt mai puțin potrivite mediului, dispar gradual. Asta e totul. Evoluția e atât de simplă, și e un fapt. Evoluția e un fapt, exact ca și „teoria gravitației". O poți dovedi la fel de ușor. Trebuie doar să te uiți la buricul tău pe care îl ai in comun cu celelalte mamifere Placentalia, sau coloana vertebrală pe care o ai în comun cu celelalte vertebrate, sau ADN-ul tău pe care îl ai în comun cu toate viețuitoarele de pe Pământ. Aceste trăsături nu au apărut pur și simplu la oameni. Ele au fost moștenite de la diferiți strămoși către toți descendenții lor, nu doar nouă. Dar nu așa am învățat biologia, nu-i așa? Am învățat că plantele și bacteriile sunt chestii primitive, că din pești au ieșit amfibienii urmați de reptile și mamifere, și apoi voi, această creatură perfect evoluată la sfârșitul liniei. Dar viața nu are o evoluţie liniară și nici nu se termină cu noi. Dar întotdeauna ni s-a arătat evoluția cam așa, o maimuță și un cimpanzeu, niște specii de oameni dispărute, toate într-un marș continuu spre a deveni noi. Dar ei nu se transformă în noi cum nici noi nu ne transformăm în ei. De asemenea, noi nu suntem scopul evoluției. Dar de ce contează? De ce trebuie să învățăm evoluția exact așa cum s-a întâmplat? Ei bine, neînțelegerea evoluției a condus spre multe probleme, dar nu poți să pui vechea întrebare: „De unde suntem?" fără să înțelegem evoluția în modul corect. Neînțelegerea ei a condus către multe opinii complicate și corupte despre cum ar trebui să tratăm alte vietăți sau cum ar trebui să ne tratăm unii pe alții în termeni de rasă și gen. Asa că haideți să ne întoarcem în urma cu patru miliarde de ani. Acesta e organismul unicelular din care provenim cu toții. La început, a dat naștere altor organisme unicelulare, dar acestea evoluează și în ziua de azi, și unii ar spune că arheele și bacteriile care formează mare parte din acest grup sunt cele mai de succes de pe planetă. Cu siguranță vor mai trăi mult timp după ce noi vom muri. Acum aproximativ trei miliarde de ani, organismele multicelulare au evoluat. Aici se includ ciupercile, plantele și animalele voastre. Primele animale care au dezvoltat o coloană vertebrală au fost peștii. Deci practic, toate vertebratele sunt pești, deci practic tu și cu mine suntem pești. Să nu ziceți că nu v-am avertizat. O linie de pești a ieșit pe uscat și a dat naștere, printre altele, mamiferelor și reptilelor. Unele reptile au devenit păsări, unele mamifere au devenit primate, unele primate au devenit maimuțe cu coadă, iar altele au devenit maimuțe fără coadă, incluzând o varietate de specii umane. Deci, vedeți voi, nu am evoluat din maimuțe, dar avem un strămoș comun cu acestea. Tot timpul, viața din jurul nostru a continuat să evolueze: mai multe bacterii, fungii, mulți pești, pești, pești. Dacă nu v-ați dat seama, da, ei sunt grupul meu favorit. (Râsete) Așa cum viața evoluează, poate să și dispară. Cele mai multe specii trăiesc doar câteva milioane de ani. Vedeți voi, mare parte din viața pe care o vedem în jurul nostru are aproximativ aceeași vârstă ca și specia noastră. Deci e egoist sa gândești: „Oh, plantele și bacteriile sunt primitive, și noi suntem aici de un minut evolutiv, deci suntem cumva speciali." Gândește-te la viață ca și cum ar fi o carte, una neterminată. Vedem doar ultimele pagini din fiecare capitol. Dacă te uiți la cele 8 milioane de specii cu care împărțim planeta, gândește-te la toate ca având patru miliarde de ani de evoluție. Toate sunt produsul acesteia. Gândește-te la noi ca fiind frunze tinere al acestui copac al vieții vechi și gigant cu toții fiind conectați de ramuri invizibile nu doar între noi, ci și cu rudele noastre dispărute precum și cu strămoșii noștri evolutivi. Ca biolog, încă încerc să învăț, cu ceilalți, cum suntem toți înrudiți unul cu altul, cine cu cine. Poate că e mai bine să ne gândim la noi ca încă fiind un mic pește ieșit din apă. Da, unul care a învățat să meargă și să vorbească, dar unul care încă mai are multe de învățat despre cine suntem și de unde am venit. Vă mulțumesc. (Aplauze)