0:00:00.000,0:00:03.000
Azi voi vorbi despre învățare.

0:00:03.000,0:00:06.000
De aceea, vreau să pun o întrebare-fulger.

0:00:06.000,0:00:08.000
Sunteţi pregătiți?

0:00:08.000,0:00:11.000
Când începe învăţarea?

0:00:11.000,0:00:13.000
În timp ce reflectaţi la întrebare,

0:00:13.000,0:00:15.000
poate vă gândiţi la prima zi[br]ca preșcolari

0:00:15.000,0:00:17.000
sau de la grădiniţă,

0:00:17.000,0:00:20.000
prima oară când copiii sunt în clasă[br]cu o educatoare.

0:00:20.000,0:00:23.000
Sau poate v-aţi amintit[br]de primii ani de viaţă

0:00:23.000,0:00:26.000
când copiii învaţă să meargă, să vorbească

0:00:26.000,0:00:28.000
şi să folosească furculiţa.

0:00:28.000,0:00:31.000
Poate aţi auzit[br]de mişcarea „De la zero la trei”,

0:00:31.000,0:00:34.000
care susţine că cei mai importanţi ani[br]pentru învăţare

0:00:34.000,0:00:36.000
sunt primii ani de viaţă.

0:00:36.000,0:00:39.000
Așadar, răspunsul la întrebarea mea ar fi:

0:00:39.000,0:00:41.000
Învăţarea începe la naştere.

0:00:41.000,0:00:43.000
Astăzi vreau să vă prezint

0:00:43.000,0:00:46.000
o idee surprinzătoare,

0:00:46.000,0:00:49.000
și care poate părea chiar neverosimilă,

0:00:49.000,0:00:51.000
susţinută, însă, de ultimele descoperiri

0:00:51.000,0:00:54.000
din psihologie şi biologie.

0:00:54.000,0:00:57.000
Mai exact, învățăm[br]cele mai importante lucruri

0:00:57.000,0:00:59.000
înainte de a ne naşte,

0:00:59.000,0:01:02.000
când încă ne aflăm în uter.

0:01:02.000,0:01:04.000
Sunt reporter ştiinţific.

0:01:04.000,0:01:06.000
Scriu cărţi şi articole de revistă.

0:01:06.000,0:01:08.000
Şi mai sunt și mamă.

0:01:08.000,0:01:11.000
Iar aceste două roluri se întâlnesc

0:01:11.000,0:01:14.000
în cartea pe care am scris-o, „Origini.”

0:01:14.000,0:01:17.000
„Origini” e un raport din linia întâi

0:01:17.000,0:01:19.000
dintr-un domeniu nou și interesant,

0:01:19.000,0:01:21.000
numit originile fetale.

0:01:21.000,0:01:24.000
E o disciplină ştiinţifică,

0:01:24.000,0:01:27.000
apărută în urmă cu circa două decenii

0:01:27.000,0:01:30.000
şi bazată pe teoria

0:01:30.000,0:01:33.000
conform căreia sănătatea[br]şi bunăstarea noastră

0:01:33.000,0:01:35.000
sunt

0:01:35.000,0:01:38.000
de cele nouă luni pe care le petrecem în uter.

0:01:38.000,0:01:42.000
Această teorie mi-a stârnit mai mult decât interesul intelectual.

0:01:42.000,0:01:44.000
Eu însămi eram însărcinată

0:01:44.000,0:01:47.000
când făceam cercetarea pentru cartea mea.

0:01:47.000,0:01:49.000
Una dintre cele mai fascinante lecţii

0:01:49.000,0:01:51.000
pe care le-am învățat atunci

0:01:51.000,0:01:54.000
e că învăţăm despre lume

0:01:54.000,0:01:57.000
chiar înainte de a păși în ea.

0:01:57.000,0:01:59.000
Când ne ţinem copiii în braţe prima dată,

0:01:59.000,0:02:02.000
probabil ne imaginăm că sunt pagini goale,

0:02:02.000,0:02:04.000
nemarcate de viaţă,

0:02:04.000,0:02:07.000
dar ei au fost deja conturaţi de noi

0:02:07.000,0:02:11.000
şi de lumea în care trăim.

0:02:11.000,0:02:13.000
Azi vreau să vă împărtăşesc câteva lucruri uimitoare

0:02:13.000,0:02:15.000
descoperite de oamenii de știință

0:02:15.000,0:02:17.000
în legătură cu ce învaţă fetuşii

0:02:17.000,0:02:20.000
când sunt în pântecele mamelor.

0:02:21.000,0:02:23.000
Mai întâi,

0:02:23.000,0:02:26.000
învaţă sunetul vocii mamei lor.

0:02:26.000,0:02:29.000
Fiindcă sunetele din exterior

0:02:29.000,0:02:32.000
străbat ţesutul abdominal al mamei

0:02:32.000,0:02:36.000
şi lichidul amniotic din jurul fătului,

0:02:36.000,0:02:38.000
vocile pe care fetuşii le aud,

0:02:38.000,0:02:41.000
începând cu luna a patra de sarcină,

0:02:41.000,0:02:43.000
sunt suprimate şi înăbuşite.

0:02:43.000,0:02:45.000
Unul dintre cercetători afirmă că,

0:02:45.000,0:02:48.000
probabil, vocile sună ca cea a profesoarei lui Charlie Brown

0:02:48.000,0:02:51.000
din desenul animat „Peanuts”

0:02:51.000,0:02:54.000
Dar vocea femeii însărcinate

0:02:54.000,0:02:56.000
reverberează prin corpul ei,

0:02:56.000,0:02:59.000
ajungând la făt mult mai clar.

0:02:59.000,0:03:02.000
Şi pentru că fătul e cu ea tot timpul,

0:03:02.000,0:03:05.000
îi aude adesea vocea.

0:03:05.000,0:03:08.000
Odată născut, bebeluşul îi recunoaşte vocea

0:03:08.000,0:03:10.000
şi preferă să o asculte

0:03:10.000,0:03:12.000
în defavoarea altor voci.

0:03:12.000,0:03:14.000
Cum putem şti asta?

0:03:14.000,0:03:16.000
Nou-născuţii nu pot face multe,

0:03:16.000,0:03:19.000
dar se pricep să sugă.

0:03:19.000,0:03:22.000
Cercetătorii profită de acest lucru

0:03:22.000,0:03:25.000
introducând voci în două sfârcuri de cauciuc,

0:03:25.000,0:03:27.000
și dacă bebeluşul suge dintr-unul,

0:03:27.000,0:03:29.000
aude o înregistrare cu vocea mamei sale

0:03:29.000,0:03:31.000
într-o pereche de căşti,

0:03:31.000,0:03:33.000
şi dacă suge din celălalt sfârc,

0:03:33.000,0:03:37.000
aude o înregistrare cu vocea unei femei necunoscute.

0:03:37.000,0:03:40.000
Rapid, bebeluşii îşi arată preferinţa

0:03:40.000,0:03:43.000
alegându-l pe primul.

0:03:43.000,0:03:46.000
Oamenii de ştiinţă profită şi de faptul

0:03:46.000,0:03:48.000
că bebeluşii îşi încetinesc suptul

0:03:48.000,0:03:50.000
când ceva le atrage atenţia

0:03:50.000,0:03:52.000
şi îşi reiau suptul rapid

0:03:52.000,0:03:55.000
când se plictisesc.

0:03:55.000,0:03:57.000
În acest fel, cercetătorii au descoperit

0:03:57.000,0:04:00.000
că, după ce femeile citesc cu voce tare, în mod repetat,

0:04:00.000,0:04:04.000
o secţiune din Dr. Seuss „The cat in the hat” în timpul sarcinii,

0:04:04.000,0:04:07.000
nou-născuţii recunosc acel pasaj

0:04:07.000,0:04:10.000
când îl aud în afara uterului.

0:04:10.000,0:04:13.000
Experimentul meu favorit

0:04:13.000,0:04:15.000
e acela care a demonstrat că bebeluşii

0:04:15.000,0:04:17.000
femeilor ce au urmărit o anumită telenovelă

0:04:17.000,0:04:20.000
în fiecare zi a sarcinii lor

0:04:20.000,0:04:23.000
recunosc coloana sonoră a serialului

0:04:23.000,0:04:26.000
după ce se nasc.

0:04:26.000,0:04:28.000
Deci, fetuşii învaţă chiar şi

0:04:28.000,0:04:31.000
despre limba care se vorbește

0:04:31.000,0:04:33.000
în lumea în care se vor naşte.

0:04:33.000,0:04:36.000
Un studiu publicat anul trecut

0:04:36.000,0:04:39.000
arată că din momentul naşterii,

0:04:39.000,0:04:41.000
bebeluşii plâng cu accentul

0:04:41.000,0:04:44.000
limbii materne.

0:04:44.000,0:04:47.000
Bebeluşii francezi plâng pe o notă înaltă

0:04:47.000,0:04:50.000
în timp ce bebeluşii germani - pe o notă joasă,

0:04:50.000,0:04:52.000
imitând contururile muzicale

0:04:52.000,0:04:54.000
ale acelor limbi.

0:04:54.000,0:04:56.000
De ce această învăţare fetală

0:04:56.000,0:04:58.000
e folositoare?

0:04:58.000,0:05:01.000
E posibil să fi evoluat să-l ajute pe bebeluş să supravieţuiască.

0:05:01.000,0:05:03.000
Din momentul naşterii,

0:05:03.000,0:05:05.000
bebeluşul e receptiv cel mai mult la vocea

0:05:05.000,0:05:07.000
persoanei care e cel mai probabil să-l iubească -

0:05:07.000,0:05:09.000
mama sa.

0:05:09.000,0:05:11.000
Îşi modelează chiar şi plânsetele

0:05:11.000,0:05:13.000
pentru a suna ca limba mamei sale,

0:05:13.000,0:05:16.000
care ar determina-o să-şi îndrăgească copilul mai mult

0:05:16.000,0:05:18.000
şi i-ar oferi bebeluşului un avantaj

0:05:18.000,0:05:20.000
în sarcina dificilă

0:05:20.000,0:05:23.000
de a învăţa cum să înţeleagă şi să vorbească

0:05:23.000,0:05:25.000
limba maternă.

0:05:25.000,0:05:27.000
Dar fetușii nu învață

0:05:27.000,0:05:29.000
doar despre sunete.

0:05:29.000,0:05:32.000
Învață despre gusturi şi mirosuri.

0:05:32.000,0:05:34.000
După șapte luni de sarcină,

0:05:34.000,0:05:36.000
papilele gustative ale fătului sunt complet dezvoltate

0:05:36.000,0:05:39.000
şi receptorii săi olfactivi, care îi permit să miroasă,

0:05:39.000,0:05:41.000
funcţionează.

0:05:41.000,0:05:44.000
Aromele hranei consumate de femeia însărcinată

0:05:44.000,0:05:46.000
pătrund în lichidul amniotic,

0:05:46.000,0:05:48.000
care e constant înghiţit

0:05:48.000,0:05:50.000
de fǎt.

0:05:50.000,0:05:53.000
Bebeluşii par să-şi amintească şi preferă aceste arome

0:05:53.000,0:05:56.000
odată veniţi pe lume.

0:05:56.000,0:05:59.000
Într-un experiment, unui grup de femei însărcinate

0:05:59.000,0:06:01.000
i s-a cerut să bea mult suc de morcov

0:06:01.000,0:06:04.000
în al treilea trimestru de sarcină,

0:06:04.000,0:06:06.000
în timp ce un alt grup

0:06:06.000,0:06:08.000
a băut numai apă.

0:06:08.000,0:06:11.000
Şase luni mai târziu, copiii au primit

0:06:11.000,0:06:14.000
cereale amestecate cu suc de morcov,

0:06:14.000,0:06:18.000
iar expresiile lor faciale au fost studiate în timp ce mâncau.

0:06:18.000,0:06:20.000
Copiii femeilor care au băut suc de morcovi

0:06:20.000,0:06:22.000
au mâncat mai multe cereale cu aromă de morcov,

0:06:22.000,0:06:24.000
şi, se pare,

0:06:24.000,0:06:26.000
că le-a plăcut mai mult.

0:06:26.000,0:06:29.000
O variantă franceză a experimentului

0:06:29.000,0:06:31.000
a avut loc în Dijon, Franţa,

0:06:31.000,0:06:33.000
unde cercetătorii au descoperit

0:06:33.000,0:06:36.000
că mamele care au consumat mâncăruri şi băuturi

0:06:36.000,0:06:41.000
cu aromă de anason în timpul sarcinii

0:06:41.000,0:06:43.000
au preferat anasonul

0:06:43.000,0:06:45.000
în prima zi de viaţă,

0:06:45.000,0:06:47.000
şi, la fel și mai târziu,

0:06:47.000,0:06:49.000
în cea de-a patra zi de viaţă.

0:06:49.000,0:06:53.000
Bebeluşii ai căror mame nu au mâncat anason în timpul sarcinii

0:06:53.000,0:06:57.000
au prezentat o reacţie care s-a tradus prin „câh”.

0:06:57.000,0:06:59.000
Asta înseamnă

0:06:59.000,0:07:01.000
că fetuşii sunt învăţaţi de mamele lor

0:07:01.000,0:07:04.000
ce e sigur să mănânce şi ce nu.

0:07:04.000,0:07:06.000
Fetuşii sunt învăţaţi

0:07:06.000,0:07:09.000
despre cultura din care vor face parte

0:07:09.000,0:07:12.000
prin una dintre cele mai puternice expresii culturale -

0:07:12.000,0:07:14.000
mâncarea.

0:07:14.000,0:07:17.000
Li se prezintă aromele şi mirodeniile caracteristice

0:07:17.000,0:07:19.000
bucătăriei culturii lor

0:07:19.000,0:07:22.000
chiar înainte de naştere.

0:07:22.000,0:07:25.000
Se pare că bebeluşii învaţă lecţii și mai importante.

0:07:25.000,0:07:27.000
Dar, înainte de a vorbi despre asta,

0:07:27.000,0:07:31.000
vreau să vă explic o noțiune la care probabil vă gândiți.

0:07:31.000,0:07:33.000
Noţiunea de învăţare fetală

0:07:33.000,0:07:36.000
cuprinde încercările voastre de a dezvolta fătul -

0:07:36.000,0:07:38.000
cum ar fi ascultarea muzicii lui Mozart la căştile

0:07:38.000,0:07:40.000
puse pe burta unei femei însărcinate.

0:07:40.000,0:07:43.000
Dar procesul de nouă luni

0:07:43.000,0:07:46.000
de formare şi modelare din uter

0:07:46.000,0:07:50.000
e mult mai profund şi mai important decât asta.

0:07:50.000,0:07:54.000
Lucrurile pe care o femeie însărcinată le trăiește zilnic -

0:07:54.000,0:07:56.000
aerul pe care-l respiră,

0:07:56.000,0:07:58.000
mâncarea şi băutura consumate,

0:07:58.000,0:08:00.000
chimicalele la care e expusă,

0:08:00.000,0:08:02.000
chiar şi emoţiile pe care le trăiește -

0:08:02.000,0:08:05.000
sunt împărtăşite şi fătului ei.

0:08:05.000,0:08:08.000
Se formează un amestec de influenţe

0:08:08.000,0:08:10.000
la fel de unice şi idiosincrasice

0:08:10.000,0:08:12.000
ca femeia însăşi.

0:08:12.000,0:08:14.000
Fătul încorporează aceste date

0:08:14.000,0:08:16.000
în propriul organism,

0:08:16.000,0:08:19.000
în carnea și sângele său.

0:08:19.000,0:08:21.000
Adesea, face mai mult decât atât.

0:08:21.000,0:08:24.000
Consideră aceste contribuţii materne

0:08:24.000,0:08:26.000
ca fiind informaţii -

0:08:26.000,0:08:28.000
îmi place să le numesc cărţi poştale biologice -

0:08:28.000,0:08:31.000
din lumea exterioară.

0:08:31.000,0:08:34.000
Deci, în uter, fătul nu învaţă

0:08:34.000,0:08:36.000
„Flautul fermecat” al lui Mozart,

0:08:36.000,0:08:40.000
ci răspunsuri la întrebări vitale pentru supravieţuirea sa.

0:08:40.000,0:08:42.000
Se va naşte într-o lume a abundenţei

0:08:42.000,0:08:44.000
sau a sărăciei?

0:08:44.000,0:08:47.000
Va fi în siguranţă şi protejat,

0:08:47.000,0:08:50.000
sau va înfrunta pericole şi ameninţări constante?

0:08:50.000,0:08:52.000
Va avea o viaţă lungă şi împlinită

0:08:52.000,0:08:55.000
sau una scurtă şi chinuită?

0:08:55.000,0:08:58.000
Dieta şi nivelul de stres al femeii însărcinate

0:08:58.000,0:09:01.000
oferă indicii importante asupra condiţiilor principale,

0:09:01.000,0:09:04.000
ca un deget ridicat în vânt.

0:09:04.000,0:09:06.000
Reglările şi adaptările

0:09:06.000,0:09:09.000
creierului şi ale altor organe ale fătului

0:09:09.000,0:09:11.000
ne oferă nouă, oamenilor,

0:09:11.000,0:09:13.000
enorma noastră flexibilitate,

0:09:13.000,0:09:15.000
abilitatea noastră de a prospera

0:09:15.000,0:09:17.000
în medii extrem de variate,

0:09:17.000,0:09:19.000
de la ţară la oraş,

0:09:19.000,0:09:22.000
de la tundră la deşert.

0:09:22.000,0:09:24.000
La final, vreau să vă spun două poveşti

0:09:24.000,0:09:27.000
despre cum mamele îşi învaţă copiii despre lume

0:09:27.000,0:09:30.000
chiar înaintea naşterii lor.

0:09:31.000,0:09:33.000
În toamna anului 1944,

0:09:33.000,0:09:36.000
în al Doilea Război Mondial,

0:09:36.000,0:09:39.000
trupele germane au blocat vestul Olandei

0:09:39.000,0:09:42.000
și toate transporturile cu mâncare.

0:09:42.000,0:09:44.000
Debutul asediului nazist

0:09:44.000,0:09:47.000
a fost urmat de o iarnă extrem de aprigă -

0:09:47.000,0:09:51.000
apa din canale a îngheţat bocnǎ.

0:09:51.000,0:09:53.000
Curând, mâncarea a devenit insuficientǎ

0:09:53.000,0:09:57.000
numeroşi danezi supravieţuind cu doar 500 de calorii pe zi -

0:09:57.000,0:10:00.000
un sfert din ceea ce consumau înainte de rǎzboi.

0:10:00.000,0:10:03.000
Pe mǎsurǎ ce sǎptǎmânile de lipsuri deveneau luni,

0:10:03.000,0:10:06.000
unii au recurs la a mânca bulbi de lalea.

0:10:06.000,0:10:08.000
La începutul lunii mai,

0:10:08.000,0:10:10.000
rezerva naţionalǎ, raţionalizatǎ cu grijǎ,

0:10:10.000,0:10:12.000
a fost pe deplin epuizatǎ.

0:10:12.000,0:10:15.000
Spectrul foametei plana.

0:10:15.000,0:10:18.000
Iar apoi, pe 5 mai 1945,

0:10:18.000,0:10:20.000
asediul a luat sfârşit pe neaşteptate,

0:10:20.000,0:10:22.000
când Olanda a fost eliberatǎ

0:10:22.000,0:10:24.000
de Aliaţi.

0:10:24.000,0:10:27.000
„Iarna Foametei”, cum e cunoscutǎ,

0:10:27.000,0:10:29.000
a ucis circa 10.000 de oameni

0:10:29.000,0:10:31.000
şi a îmbolnǎvit alte mii.

0:10:31.000,0:10:34.000
Dar a mai fost o populaţie afectatǎ -

0:10:34.000,0:10:36.000
acei 40,000 de fetuşi

0:10:36.000,0:10:39.000
aflaţi în utere în timpul asediului.

0:10:39.000,0:10:41.000
Unele efecte ale malnutriţiei din timpul sarcinii

0:10:41.000,0:10:43.000
s-au vǎzut imediat

0:10:43.000,0:10:45.000
în numǎrul mare de copii născuți morți,

0:10:45.000,0:10:47.000
în anomaliile la naştere, greutatea scǎzutǎ a copiilor

0:10:47.000,0:10:49.000
şi mortalitatea infantilǎ.

0:10:49.000,0:10:52.000
Dar alte efecte vor fi descoperite abia peste ani.

0:10:52.000,0:10:54.000
Dupǎ decenii de la „Iarna Foametei”,

0:10:54.000,0:10:56.000
cercetǎtorii au descoperit

0:10:56.000,0:11:00.000
cǎ persoanele ale cǎror mame fuseserǎ însǎrcinate în timpul asediului

0:11:00.000,0:11:02.000
prezintǎ riscuri mai mari de obezitate, diabet

0:11:02.000,0:11:05.000
şi boli de inimǎ pe parcursul vieţii

0:11:05.000,0:11:08.000
decât persoanele ale cǎror mame au avut o sarcinǎ în condiţii normale.

0:11:08.000,0:11:12.000
Experienţa prenatalǎ a înfometǎrii trǎitǎ de aceşti indivizi

0:11:12.000,0:11:14.000
se pare cǎ le-a schimbat organismul

0:11:14.000,0:11:16.000
în foarte multe feluri.

0:11:16.000,0:11:18.000
Au tensiunea arterialǎ mai ridicatǎ,

0:11:18.000,0:11:20.000
niveluri scǎzute de colesterol

0:11:20.000,0:11:22.000
şi toleranţǎ scǎzutǎ la glucozǎ -

0:11:22.000,0:11:25.000
precursoare a diabetului.

0:11:25.000,0:11:27.000
De ce subnutriţia din uter

0:11:27.000,0:11:29.000
are ca rezultat bolile de mai târziu?

0:11:29.000,0:11:31.000
O explicaţie

0:11:31.000,0:11:34.000
e cǎ fetuşii se adaptează în funcție de condiții.

0:11:34.000,0:11:36.000
Când mâncarea e insuficientǎ,

0:11:36.000,0:11:39.000
ei canalizeazǎ nutrienţii spre creier,

0:11:39.000,0:11:41.000
îndepǎrtând-o de alte organe,

0:11:41.000,0:11:43.000
ca inima sau ficatul.

0:11:43.000,0:11:46.000
Asta menţine fǎtul în viaţǎ pe termen scurt,

0:11:46.000,0:11:49.000
dar nota de platǎ vine mai târziu în viaţǎ

0:11:49.000,0:11:51.000
când celelalte organe, defavorizate la început,

0:11:51.000,0:11:54.000
devin mai sensibile la boli.

0:11:54.000,0:11:57.000
Dar asta s-ar putea să nu fie tot.

0:11:57.000,0:11:59.000
Se pare cǎ fetuşii preiau indicii

0:11:59.000,0:12:02.000
din mediul lor intrauterin

0:12:02.000,0:12:04.000
croindu-şi fiziologia conform acestora.

0:12:04.000,0:12:06.000
Se pregǎtesc

0:12:06.000,0:12:08.000
pentru lumea pe care o vor întâlni

0:12:08.000,0:12:10.000
de cealaltǎ parte a uterului.

0:12:10.000,0:12:12.000
Fǎtul îşi adapteazǎ metabolismul

0:12:12.000,0:12:15.000
şi alte procese fiziologice

0:12:15.000,0:12:18.000
anticipând mediul care-l aşteaptǎ.

0:12:18.000,0:12:21.000
Iar baza predicţiilor fǎtului

0:12:21.000,0:12:23.000
e hrana mamei.

0:12:23.000,0:12:25.000
Hrana unei femei însǎrcinate

0:12:25.000,0:12:27.000
constituie un fel de poveste,

0:12:27.000,0:12:29.000
un basm al abundenţei

0:12:29.000,0:12:32.000
sau o cronicǎ macabrǎ a lipsurilor.

0:12:32.000,0:12:35.000
Aceastǎ poveste oferǎ informaţii

0:12:35.000,0:12:37.000
folosite de fǎt

0:12:37.000,0:12:39.000
pentru a-şi organiza corpul şi funcţiile lui -

0:12:39.000,0:12:42.000
o adaptare la circumstanţele predominante

0:12:42.000,0:12:45.000
care-i faciliteazǎ viitoarea supravieţuire.

0:12:45.000,0:12:48.000
Confruntat cu resurse drastic limitate,

0:12:48.000,0:12:51.000
un copil mai mic, care are nevoie de mai puţinǎ energie

0:12:51.000,0:12:53.000
va avea mai multe șanse

0:12:53.000,0:12:55.000
să ajungă la maturitate.

0:12:55.000,0:12:57.000
Adevǎrata problemǎ apare

0:12:57.000,0:13:00.000
când femeile gravide nu sunt naratori de încredere,

0:13:00.000,0:13:02.000
când fetuşii sunt fǎcuţi

0:13:02.000,0:13:04.000
sǎ întrevadǎ o lume de lipsuri

0:13:04.000,0:13:07.000
şi se nasc într-o lume a abundenţei.

0:13:07.000,0:13:10.000
Asta li s-a întâmplat copiilor danezi din „Iarna Foametei.”

0:13:10.000,0:13:12.000
Iar predispoziția lor

0:13:12.000,0:13:14.000
spre diabet şi boli de inimǎ

0:13:14.000,0:13:16.000
e rezultatul.

0:13:16.000,0:13:19.000
Corpurile create pentru a economisi fiecare calorie

0:13:19.000,0:13:21.000
s-au trezit în avalanșa de calorii

0:13:21.000,0:13:24.000
a dietei occidentale postbelice.

0:13:24.000,0:13:27.000
Lumea despre care au învǎţat în uter

0:13:27.000,0:13:29.000
nu semǎna

0:13:29.000,0:13:32.000
cu lumea în care se nǎscuserǎ.

0:13:32.000,0:13:34.000
Iatǎ o altǎ poveste.

0:13:34.000,0:13:38.000
La 8:46 a.m. pe 11 septembrie 2001,

0:13:38.000,0:13:40.000
zeci de mii de oameni se aflau

0:13:40.000,0:13:42.000
în apropierea World Trade Center,

0:13:42.000,0:13:44.000
în New York -

0:13:44.000,0:13:46.000
navetiştii coborau din trenuri,

0:13:46.000,0:13:49.000
ospǎtǎriţele pregǎteau mesele pentru ora de vârf a dimineţii,

0:13:49.000,0:13:53.000
brokerii modelau Wall Street-ul.

0:13:53.000,0:13:56.000
1.700 dintre oamenii aceştia erau femei însǎrcinate.

0:13:56.000,0:13:59.000
Când avioanele au lovit și turnurile s-au prăbușit,

0:13:59.000,0:14:02.000
multe din aceste femei au trăit aceleaşi orori

0:14:02.000,0:14:05.000
ca și ceilalți supraviețuitori ai dezastrului -

0:14:05.000,0:14:07.000
copleşitorul haos şi confuzia,

0:14:07.000,0:14:09.000
norii ce se rostogoleau,

0:14:09.000,0:14:13.000
plini de praf toxic şi moloz,

0:14:13.000,0:14:15.000
teama care fǎcea inima sǎ batǎ cu putere.

0:14:15.000,0:14:17.000
La un an de la 9/11

0:14:17.000,0:14:20.000
cercetǎtorii au examinat un grup de femei

0:14:20.000,0:14:22.000
gravide în momentul

0:14:22.000,0:14:24.000
atacurilor de la World Trade Center.

0:14:24.000,0:14:26.000
Copiii acelor femei,

0:14:26.000,0:14:29.000
care au dezvoltat sindromul stresului posttraumatic, sau SSTP

0:14:29.000,0:14:31.000
dupǎ chinul trăit,

0:14:31.000,0:14:34.000
prezentau un indiciu biologic

0:14:34.000,0:14:36.000
de predispoziţie la SSPT -

0:14:36.000,0:14:39.000
care era mai pronunţat

0:14:39.000,0:14:42.000
la copiii ai cǎror mame au trăit catastrofa

0:14:42.000,0:14:44.000
în al III-lea trimestru de sarcinǎ.

0:14:44.000,0:14:46.000
Cu alte cuvinte,

0:14:46.000,0:14:49.000
mamele cu sindromul de stres posttraumatic

0:14:49.000,0:14:52.000
au transmis o vulnerabilitate sǎnǎtǎţii

0:14:52.000,0:14:55.000
copiilor când aceştia se aflau încǎ în uter.

0:14:55.000,0:14:57.000
Gândiți-vă la urmǎtorul lucru:

0:14:57.000,0:14:59.000
sindromul de stres posttraumatic

0:14:59.000,0:15:02.000
se pare cǎ e o reacţie anormală la stres,

0:15:02.000,0:15:06.000
cauzând victimelor o enormǎ suferinţǎ nefondatǎ.

0:15:06.000,0:15:09.000
Dar mai e un mod de a aborda SSPT-ul.

0:15:09.000,0:15:12.000
Ceea ce noi considerǎm a fi patologic,

0:15:12.000,0:15:14.000
poate fi, de fapt, o adaptare utilǎ

0:15:14.000,0:15:16.000
în anumite situaţii.

0:15:16.000,0:15:19.000
Într-un mediu foarte periculos,

0:15:19.000,0:15:22.000
manifestǎrile specifice SSPT-ului -

0:15:22.000,0:15:25.000
hiper-conştientizarea propriului mediu,

0:15:25.000,0:15:28.000
rǎspuns rapid la pericole -

0:15:28.000,0:15:31.000
pot salva viaţa cuiva.

0:15:31.000,0:15:35.000
Teoria că transmiterea prenatalǎ a riscului SSPT ține de adaptare

0:15:35.000,0:15:37.000
e încǎ o speculaţie,

0:15:37.000,0:15:40.000
dar cred că e interesantǎ.

0:15:40.000,0:15:42.000
Ar însemna cǎ, înainte de naştere,

0:15:42.000,0:15:44.000
mamele îşi avertizeazǎ copiii

0:15:44.000,0:15:46.000
cǎ lumea e dură,

0:15:46.000,0:15:49.000
spunându-le, „Aveţi grijǎ.”

0:15:49.000,0:15:51.000
Sǎ clarific.

0:15:51.000,0:15:54.000
Cercetarea originilor fetale nu învinovǎţește femeile

0:15:54.000,0:15:56.000
pentru lucrurile petrecute de-a lungul sarcinii.

0:15:56.000,0:15:59.000
Ea cercetează cum putem asigura mai bine

0:15:59.000,0:16:02.000
sǎnǎtatea şi bunǎstarea noii generaţii.

0:16:02.000,0:16:04.000
Acest efort trebuie să se îndrepte și

0:16:04.000,0:16:06.000
spre ceea ce învaţǎ fetuşii

0:16:06.000,0:16:09.000
în cele nouǎ luni petrecute în uter.

0:16:09.000,0:16:12.000
Învǎţarea e una din activitǎţile esenţiale ale vieţii

0:16:12.000,0:16:14.000
şi începe mult mai devreme

0:16:14.000,0:16:16.000
decât ne-am fi imaginat vreodatǎ.

0:16:16.000,0:16:18.000
Vǎ mulţumesc!

0:16:18.000,0:16:25.000
(Aplauze)