WEBVTT

00:00:00.000 --> 00:00:13.000
(Muzică)

00:00:13.000 --> 00:00:16.000
Unul dintre lucrurile importante în ştiinţă

00:00:16.000 --> 00:00:18.000
este că atunci când oamenii de ştiinţă fac o descoperire,

00:00:18.000 --> 00:00:20.000
ea nu are loc într-un mod anume,

00:00:20.000 --> 00:00:24.000
doar în laborator sub strictă supreveghere,

00:00:24.000 --> 00:00:28.000
cu halate albe şi tot felul de dispozitive științifice

00:00:28.000 --> 00:00:29.000
care sună: "Bip!"

00:00:29.000 --> 00:00:30.000
În realitate,

00:00:30.000 --> 00:00:34.000
faptele şi oamenii implicaţi în cele mai importante descoperiri

00:00:34.000 --> 00:00:37.000
sunt cât se poate de ciudaţi şi diferiţi.

00:00:37.000 --> 00:00:38.000
Un exemplu ar fi:

00:00:38.000 --> 00:00:41.000
Ciudata istorie a Teoriei Celulei.

00:00:41.000 --> 00:00:44.000
Există 3 părţi ale acestei teorii.

00:00:44.000 --> 00:00:48.000
1: Toate organismele sunt compuse din una sau mai multe celule.

00:00:48.000 --> 00:00:53.000
2: Celula e unitatea structurală fundamentală în organism.

00:00:53.000 --> 00:00:57.000
3: Toate celulele provin din celule existente.

00:00:57.000 --> 00:01:01.000
Sincer, sună foarte plictisitor

00:01:01.000 --> 00:01:06.000
până când cercetezi cum am ajuns să știm despre

00:01:06.000 --> 00:01:07.000
organismele microscopice și această teorie.

00:01:07.000 --> 00:01:10.000
Totul a început în primii ani ai sec. XVI,

00:01:10.000 --> 00:01:12.000
în Olanda, când un manufacturier de ochelari,

00:01:12.000 --> 00:01:16.000
Zcharias Jansen, a inventat primul microscop,

00:01:16.000 --> 00:01:18.000
și primul telescop.

00:01:18.000 --> 00:01:20.000
Ambele sunt adesea disputate pentru că

00:01:20.000 --> 00:01:25.000
el nu era singurul plictisit care se juca cu lentile la vremea aceea.

00:01:25.000 --> 00:01:27.000
În ciuda acestei situaţii,

00:01:27.000 --> 00:01:29.000
microscopul a devenit curând un obiect de interes

00:01:29.000 --> 00:01:33.000
cu care orice om de ştiinţă de atunci dorea să se joace,

00:01:33.000 --> 00:01:35.000
asemănător cu IPad-ul de astăzi.

00:01:35.000 --> 00:01:37.000
O asemenea persoană

00:01:37.000 --> 00:01:41.000
a fost un olandez pe nume Anton van Leeuwenhoek,

00:01:41.000 --> 00:01:43.000
care a auzit de aceste microscoape,

00:01:43.000 --> 00:01:45.000
şi în loc să cumpere unul,

00:01:45.000 --> 00:01:47.000
a decis să-și facă unul singur.

00:01:47.000 --> 00:01:50.000
Şi a fost o invenţie ciudată,

00:01:50.000 --> 00:01:54.000
pentru că arăta ca o paletă de dimensiunea unor ochelari.

00:01:54.000 --> 00:01:58.000
Dacă ar fi unit două ar fi obţinut o pereche ciudată de ochelari

00:01:58.000 --> 00:02:01.000
prin care nu ar fi văzut mare lucru.

00:02:01.000 --> 00:02:04.000
Oricum, după ce a fost gata, Leeuwenhoek

00:02:04.000 --> 00:02:08.000
a mers în oraş şi a studiat cu el orice prindea,

00:02:08.000 --> 00:02:10.000
inclusiv dinţii săi.

00:02:10.000 --> 00:02:12.000
Aţi înţeles bine.

00:02:12.000 --> 00:02:17.000
A descoperit bacteriile uitându-se la depunerile de pe dinţii săi,

00:02:17.000 --> 00:02:21.000
care dacă ne gândim că nu se spălau prea des pe dinţi,

00:02:21.000 --> 00:02:23.000
sau deloc, pe vremea aia,

00:02:23.000 --> 00:02:27.000
i-au oferit material suficient.

00:02:27.000 --> 00:02:29.000
Când a scris despre descoperirea sa,

00:02:29.000 --> 00:02:31.000
nu le-a numit bacterii, cum le cunoaştem noi.

00:02:31.000 --> 00:02:34.000
Le-a numit animalcules,

00:02:34.000 --> 00:02:36.000
pentru că păreau a fi nişte mici animale.

00:02:36.000 --> 00:02:39.000
Pe când Leeuwenhoek se uita la dinţii săi,

00:02:39.000 --> 00:02:42.000
a trimis o scrisoare unui coleg în Anglia,

00:02:42.000 --> 00:02:44.000
pe nume Robert Hooke.

00:02:44.000 --> 00:02:48.000
Hooke era un tip care iubea ştiinţa,

00:02:48.000 --> 00:02:53.000
aşa că studia de toate, fizica, chimia şi biologia.

00:02:53.000 --> 00:02:57.000
Lui îi datorăm termenul de "celulă", pentru că

00:02:57.000 --> 00:03:00.000
în timp ce se uita la o bucată de plută sub microscop,

00:03:00.000 --> 00:03:04.000
micile spaţii i-au adus aminte de celule,

00:03:04.000 --> 00:03:08.000
sau de chiliile călugărilor din mânăstire,

00:03:08.000 --> 00:03:14.000
ca la căminul studențesc, dar fără TV, 
calculatoare şi colegi sâcâitori.

00:03:14.000 --> 00:03:17.000
Hooke n-a fost apreciat ca om de ştiinţă în vremea lui.

00:03:17.000 --> 00:03:19.000
Și-a făcut-o cu mâna lui

00:03:19.000 --> 00:03:23.000
pentru că a contrazis unul dintre cei mai faimoşi oameni de

00:03:23.000 --> 00:03:24.000
ştiinţă care au existat vreodată, Isaac Newton.

00:03:24.000 --> 00:03:27.000
Vă amintiţi că Hooke studia mai multe domenii?

00:03:27.000 --> 00:03:30.000
După ce Newton a publicat revoluţionara carte

00:03:30.000 --> 00:03:32.000
despre mişcarea planetelor datorată gravitaţiei,

00:03:32.000 --> 00:03:34.000
Hooke a susţinut că Newton

00:03:34.000 --> 00:03:37.000
s-a inspirat din lucrările sale în fizică.

00:03:37.000 --> 00:03:40.000
Lui Newton nu i-a plăcut asta,

00:03:40.000 --> 00:03:45.000
relaţia dintre ei rămânând tensionată până după moartea lui Hooke,

00:03:45.000 --> 00:03:47.000
pentru că bună parte din cercetarea lui Hooke,

00:03:47.000 --> 00:03:52.000
şi fotografia sa, au fost, „mulțumită” lui Newton, dispărute.

00:03:52.000 --> 00:03:55.000
Multe au fost redescoperite după moartea lui Newton,

00:03:55.000 --> 00:04:00.000
dar nu şi portretul, aşa că nu ştim cum arăta Hooke.

00:04:00.000 --> 00:04:02.000
Apoi, în 1800,

00:04:02.000 --> 00:04:07.000
doi germani au descoperit ceva care azi pare evident,

00:04:07.000 --> 00:04:10.000
dar care a unificat totul
în ceea ce cunoaștem azi drept teoria celulei.

00:04:10.000 --> 00:04:13.000
Primul om de ştiinţă a fost Matthias Schleiden,

00:04:13.000 --> 00:04:16.000
un botanist care studia plantele la microscop.

00:04:16.000 --> 00:04:20.000
După ce a cercetat ani de zile diferite specii,

00:04:20.000 --> 00:04:23.000
şi-a dat seama că fiecare plantă studiată

00:04:23.000 --> 00:04:26.000
era alcătuită din celule.

00:04:26.000 --> 00:04:29.000
În acelaşi timp, în altă parte a Germanei,

00:04:29.000 --> 00:04:30.000
se afla Theodor Schwann,

00:04:30.000 --> 00:04:34.000
care nu numai că studia celule animale la microscop,

00:04:34.000 --> 00:04:37.000
având un anumit tip de celulă nervoasă numită după el,

00:04:37.000 --> 00:04:41.000
dar a inventat şi masca de respirat pentru pompieri

00:04:41.000 --> 00:04:42.000
şi a avut o pereche de perciuni.

00:04:42.000 --> 00:04:45.000
După ce a studiat o vreme celule animale,

00:04:45.000 --> 00:04:49.000
a concluzionat că animalele sunt formate din celule.

00:04:49.000 --> 00:04:51.000
A mers imediat la poştă,

00:04:51.000 --> 00:04:54.000
pentru că nu se inventase Twitter

00:04:54.000 --> 00:04:56.000
şi a comunicat asta altor colegi ai săi,

00:04:56.000 --> 00:05:01.000
s-a întâlnit cu Schleiden, cu care a lucrat la teoria celulei.

00:05:01.000 --> 00:05:03.000
A apărut însă un măr al discordiei între ei

00:05:03.000 --> 00:05:05.000
cu privire la partea finală a teoriei celulei,

00:05:05.000 --> 00:05:08.000
cum că acestea provin din celulele existente.

00:05:08.000 --> 00:05:11.000
Schleiden nu era de acord cu asta,

00:05:11.000 --> 00:05:14.000
şi jura că celulele se formau independent,

00:05:14.000 --> 00:05:18.000
şi se cristalizau spontan.

00:05:18.000 --> 00:05:21.000
Atunci a apărut alt om de ştiinţă Rudolph Virchow,

00:05:21.000 --> 00:05:25.000
susţinând că celulele într-adevăr provin din alte celule,

00:05:25.000 --> 00:05:29.000
cercetare care - cum să spun - a fost împrumutată fără acord,

00:05:29.000 --> 00:05:32.000
de la un cercetător evreu pe nume Robert Remak,

00:05:32.000 --> 00:05:35.000
care a condus la și mai multă rivalitate
între oameni de știință.

00:05:35.000 --> 00:05:38.000
Şi aşa, de la depunerile dentare la torquingul lui Newton,

00:05:38.000 --> 00:05:41.000
de la cristalizare la celulele Schwann,

00:05:41.000 --> 00:05:44.000
teoria celulei a devenit parte importantă a biologiei de azi.

00:05:44.000 --> 00:05:48.000
Ştim azi despre ştiinţă lucruri care pot părea plictisitoare,

00:05:48.000 --> 00:05:52.000
dar cum am ajuns să le știm e fascinant.

00:05:52.000 --> 00:05:55.000
Aşa că dacă vă plictiseşte ceva,

00:05:55.000 --> 00:05:56.000
cercetați mai adânc.

00:05:56.000 --> 00:06:00.000
Precis există o istorie ciudată dar interesantă.