1
00:00:00,000 --> 00:00:13,000
(Muzică)

2
00:00:13,000 --> 00:00:16,000
Unul dintre lucrurile importante în ştiinţă

3
00:00:16,000 --> 00:00:18,000
este că atunci când oamenii de ştiinţă fac o descoperire,

4
00:00:18,000 --> 00:00:20,000
ea nu are loc într-un mod anume,

5
00:00:20,000 --> 00:00:24,000
doar în laborator sub strictă supreveghere,

6
00:00:24,000 --> 00:00:28,000
cu halate albe şi tot felul de dispozitive științifice

7
00:00:28,000 --> 00:00:29,000
care sună: "Bip!"

8
00:00:29,000 --> 00:00:30,000
În realitate,

9
00:00:30,000 --> 00:00:34,000
faptele şi oamenii implicaţi în cele mai importante descoperiri

10
00:00:34,000 --> 00:00:37,000
sunt cât se poate de ciudaţi şi diferiţi.

11
00:00:37,000 --> 00:00:38,000
Un exemplu ar fi:

12
00:00:38,000 --> 00:00:41,000
Ciudata istorie a Teoriei Celulei.

13
00:00:41,000 --> 00:00:44,000
Există 3 părţi ale acestei teorii.

14
00:00:44,000 --> 00:00:48,000
1: Toate organismele sunt compuse din una sau mai multe celule.

15
00:00:48,000 --> 00:00:53,000
2: Celula e unitatea structurală fundamentală în organism.

16
00:00:53,000 --> 00:00:57,000
3: Toate celulele provin din celule existente.

17
00:00:57,000 --> 00:01:01,000
Sincer, sună foarte plictisitor

18
00:01:01,000 --> 00:01:06,000
până când cercetezi cum am ajuns să știm despre

19
00:01:06,000 --> 00:01:07,000
organismele microscopice și această teorie.

20
00:01:07,000 --> 00:01:10,000
Totul a început în primii ani ai sec. XVI,

21
00:01:10,000 --> 00:01:12,000
în Olanda, când un manufacturier de ochelari,

22
00:01:12,000 --> 00:01:16,000
Zcharias Jansen, a inventat primul microscop,

23
00:01:16,000 --> 00:01:18,000
și primul telescop.

24
00:01:18,000 --> 00:01:20,000
Ambele sunt adesea disputate pentru că

25
00:01:20,000 --> 00:01:25,000
el nu era singurul plictisit care se juca cu lentile la vremea aceea.

26
00:01:25,000 --> 00:01:27,000
În ciuda acestei situaţii,

27
00:01:27,000 --> 00:01:29,000
microscopul a devenit curând un obiect de interes

28
00:01:29,000 --> 00:01:33,000
cu care orice om de ştiinţă de atunci dorea să se joace,

29
00:01:33,000 --> 00:01:35,000
asemănător cu IPad-ul de astăzi.

30
00:01:35,000 --> 00:01:37,000
O asemenea persoană

31
00:01:37,000 --> 00:01:41,000
a fost un olandez pe nume Anton van Leeuwenhoek,

32
00:01:41,000 --> 00:01:43,000
care a auzit de aceste microscoape,

33
00:01:43,000 --> 00:01:45,000
şi în loc să cumpere unul,

34
00:01:45,000 --> 00:01:47,000
a decis să-și facă unul singur.

35
00:01:47,000 --> 00:01:50,000
Şi a fost o invenţie ciudată,

36
00:01:50,000 --> 00:01:54,000
pentru că arăta ca o paletă de dimensiunea unor ochelari.

37
00:01:54,000 --> 00:01:58,000
Dacă ar fi unit două ar fi obţinut o pereche ciudată de ochelari

38
00:01:58,000 --> 00:02:01,000
prin care nu ar fi văzut mare lucru.

39
00:02:01,000 --> 00:02:04,000
Oricum, după ce a fost gata, Leeuwenhoek

40
00:02:04,000 --> 00:02:08,000
a mers în oraş şi a studiat cu el orice prindea,

41
00:02:08,000 --> 00:02:10,000
inclusiv dinţii săi.

42
00:02:10,000 --> 00:02:12,000
Aţi înţeles bine.

43
00:02:12,000 --> 00:02:17,000
A descoperit bacteriile uitându-se la depunerile de pe dinţii săi,

44
00:02:17,000 --> 00:02:21,000
care dacă ne gândim că nu se spălau prea des pe dinţi,

45
00:02:21,000 --> 00:02:23,000
sau deloc, pe vremea aia,

46
00:02:23,000 --> 00:02:27,000
i-au oferit material suficient.

47
00:02:27,000 --> 00:02:29,000
Când a scris despre descoperirea sa,

48
00:02:29,000 --> 00:02:31,000
nu le-a numit bacterii, cum le cunoaştem noi.

49
00:02:31,000 --> 00:02:34,000
Le-a numit animalcules,

50
00:02:34,000 --> 00:02:36,000
pentru că păreau a fi nişte mici animale.

51
00:02:36,000 --> 00:02:39,000
Pe când Leeuwenhoek se uita la dinţii săi,

52
00:02:39,000 --> 00:02:42,000
a trimis o scrisoare unui coleg în Anglia,

53
00:02:42,000 --> 00:02:44,000
pe nume Robert Hooke.

54
00:02:44,000 --> 00:02:48,000
Hooke era un tip care iubea ştiinţa,

55
00:02:48,000 --> 00:02:53,000
aşa că studia de toate, fizica, chimia şi biologia.

56
00:02:53,000 --> 00:02:57,000
Lui îi datorăm termenul de "celulă", pentru că

57
00:02:57,000 --> 00:03:00,000
în timp ce se uita la o bucată de plută sub microscop,

58
00:03:00,000 --> 00:03:04,000
micile spaţii i-au adus aminte de celule,

59
00:03:04,000 --> 00:03:08,000
sau de chiliile călugărilor din mânăstire,

60
00:03:08,000 --> 00:03:14,000
ca la căminul studențesc, dar fără TV, 
calculatoare şi colegi sâcâitori.

61
00:03:14,000 --> 00:03:17,000
Hooke n-a fost apreciat ca om de ştiinţă în vremea lui.

62
00:03:17,000 --> 00:03:19,000
Și-a făcut-o cu mâna lui

63
00:03:19,000 --> 00:03:23,000
pentru că a contrazis unul dintre cei mai faimoşi oameni de

64
00:03:23,000 --> 00:03:24,000
ştiinţă care au existat vreodată, Isaac Newton.

65
00:03:24,000 --> 00:03:27,000
Vă amintiţi că Hooke studia mai multe domenii?

66
00:03:27,000 --> 00:03:30,000
După ce Newton a publicat revoluţionara carte

67
00:03:30,000 --> 00:03:32,000
despre mişcarea planetelor datorată gravitaţiei,

68
00:03:32,000 --> 00:03:34,000
Hooke a susţinut că Newton

69
00:03:34,000 --> 00:03:37,000
s-a inspirat din lucrările sale în fizică.

70
00:03:37,000 --> 00:03:40,000
Lui Newton nu i-a plăcut asta,

71
00:03:40,000 --> 00:03:45,000
relaţia dintre ei rămânând tensionată până după moartea lui Hooke,

72
00:03:45,000 --> 00:03:47,000
pentru că bună parte din cercetarea lui Hooke,

73
00:03:47,000 --> 00:03:52,000
şi fotografia sa, au fost, „mulțumită” lui Newton, dispărute.

74
00:03:52,000 --> 00:03:55,000
Multe au fost redescoperite după moartea lui Newton,

75
00:03:55,000 --> 00:04:00,000
dar nu şi portretul, aşa că nu ştim cum arăta Hooke.

76
00:04:00,000 --> 00:04:02,000
Apoi, în 1800,

77
00:04:02,000 --> 00:04:07,000
doi germani au descoperit ceva care azi pare evident,

78
00:04:07,000 --> 00:04:10,000
dar care a unificat totul
în ceea ce cunoaștem azi drept teoria celulei.

79
00:04:10,000 --> 00:04:13,000
Primul om de ştiinţă a fost Matthias Schleiden,

80
00:04:13,000 --> 00:04:16,000
un botanist care studia plantele la microscop.

81
00:04:16,000 --> 00:04:20,000
După ce a cercetat ani de zile diferite specii,

82
00:04:20,000 --> 00:04:23,000
şi-a dat seama că fiecare plantă studiată

83
00:04:23,000 --> 00:04:26,000
era alcătuită din celule.

84
00:04:26,000 --> 00:04:29,000
În acelaşi timp, în altă parte a Germanei,

85
00:04:29,000 --> 00:04:30,000
se afla Theodor Schwann,

86
00:04:30,000 --> 00:04:34,000
care nu numai că studia celule animale la microscop,

87
00:04:34,000 --> 00:04:37,000
având un anumit tip de celulă nervoasă numită după el,

88
00:04:37,000 --> 00:04:41,000
dar a inventat şi masca de respirat pentru pompieri

89
00:04:41,000 --> 00:04:42,000
şi a avut o pereche de perciuni.

90
00:04:42,000 --> 00:04:45,000
După ce a studiat o vreme celule animale,

91
00:04:45,000 --> 00:04:49,000
a concluzionat că animalele sunt formate din celule.

92
00:04:49,000 --> 00:04:51,000
A mers imediat la poştă,

93
00:04:51,000 --> 00:04:54,000
pentru că nu se inventase Twitter

94
00:04:54,000 --> 00:04:56,000
şi a comunicat asta altor colegi ai săi,

95
00:04:56,000 --> 00:05:01,000
s-a întâlnit cu Schleiden, cu care a lucrat la teoria celulei.

96
00:05:01,000 --> 00:05:03,000
A apărut însă un măr al discordiei între ei

97
00:05:03,000 --> 00:05:05,000
cu privire la partea finală a teoriei celulei,

98
00:05:05,000 --> 00:05:08,000
cum că acestea provin din celulele existente.

99
00:05:08,000 --> 00:05:11,000
Schleiden nu era de acord cu asta,

100
00:05:11,000 --> 00:05:14,000
şi jura că celulele se formau independent,

101
00:05:14,000 --> 00:05:18,000
şi se cristalizau spontan.

102
00:05:18,000 --> 00:05:21,000
Atunci a apărut alt om de ştiinţă Rudolph Virchow,

103
00:05:21,000 --> 00:05:25,000
susţinând că celulele într-adevăr provin din alte celule,

104
00:05:25,000 --> 00:05:29,000
cercetare care - cum să spun - a fost împrumutată fără acord,

105
00:05:29,000 --> 00:05:32,000
de la un cercetător evreu pe nume Robert Remak,

106
00:05:32,000 --> 00:05:35,000
care a condus la și mai multă rivalitate
între oameni de știință.

107
00:05:35,000 --> 00:05:38,000
Şi aşa, de la depunerile dentare la torquingul lui Newton,

108
00:05:38,000 --> 00:05:41,000
de la cristalizare la celulele Schwann,

109
00:05:41,000 --> 00:05:44,000
teoria celulei a devenit parte importantă a biologiei de azi.

110
00:05:44,000 --> 00:05:48,000
Ştim azi despre ştiinţă lucruri care pot părea plictisitoare,

111
00:05:48,000 --> 00:05:52,000
dar cum am ajuns să le știm e fascinant.

112
00:05:52,000 --> 00:05:55,000
Aşa că dacă vă plictiseşte ceva,

113
00:05:55,000 --> 00:05:56,000
cercetați mai adânc.

114
00:05:56,000 --> 00:06:00,000
Precis există o istorie ciudată dar interesantă.