1 00:00:15,096 --> 00:00:16,871 Acesta e Zeno din Elea, 2 00:00:16,871 --> 00:00:18,377 un filosof din Grecia antică 3 00:00:18,377 --> 00:00:21,042 renumit pentru inventarea unui număr de paradoxuri. 4 00:00:21,042 --> 00:00:22,560 argumente care par logice, 5 00:00:22,560 --> 00:00:25,779 dar a căror concluzie e absurdă sau contradictorie. 6 00:00:25,779 --> 00:00:27,723 Timp de mai mult de 2.000 de ani, 7 00:00:27,723 --> 00:00:29,914 ghicitorile lui Zeno au inspirat 8 00:00:29,914 --> 00:00:31,454 matematicieni și filosofi 9 00:00:31,454 --> 00:00:33,746 pentru a înțelege mai bine infinitul. 10 00:00:33,746 --> 00:00:36,135 Una dintre cele mai cunoscute probleme ale lui Zeno 11 00:00:36,135 --> 00:00:38,121 se numește paradoxul dihotomiei, 12 00:00:38,121 --> 00:00:41,827 ceea ce în greaca veche înseamnă „paradoxul tăierii în două”. 13 00:00:41,827 --> 00:00:43,315 Sună cam așa: 14 00:00:43,315 --> 00:00:46,154 După ce a petrecut mult timp gândindu-se, 15 00:00:46,154 --> 00:00:48,950 Zeno se hotărăște să se plimbe de acasă până în parc. 16 00:00:48,950 --> 00:00:50,927 Aerul proaspăt îi limpezește gândurile 17 00:00:50,927 --> 00:00:52,640 și îl ajută să gândească mai bine. 18 00:00:52,640 --> 00:00:54,055 Pentru a ajunge în parc, 19 00:00:54,055 --> 00:00:56,018 trebuie să străbată jumătate de distanță. 20 00:00:56,018 --> 00:00:57,381 Această parte a plimbării 21 00:00:57,381 --> 00:00:58,953 îi ia o perioadă finită de timp. 22 00:00:58,953 --> 00:01:00,842 Odată ajuns la jumătatea traseului, 23 00:01:00,842 --> 00:01:03,131 trebuie să mai parcurgă jumătatea rămasă. 24 00:01:03,131 --> 00:01:05,868 Îi ia, din nou, un timp anume. 25 00:01:05,868 --> 00:01:08,400 Odată ajuns acolo, mai trebuie să parcurgă 26 00:01:08,410 --> 00:01:09,882 jumătate din distanța rămasă, 27 00:01:09,882 --> 00:01:12,371 ceea ce îi ia din nou o vreme. 28 00:01:12,371 --> 00:01:15,842 Asta se întâmplă iar și iar și iar. 29 00:01:15,842 --> 00:01:18,195 Vedeți că am putea continua așa la nesfârșit, 30 00:01:18,195 --> 00:01:19,857 împărțind orice distanță rămasă 31 00:01:19,857 --> 00:01:21,772 în părți tot mai mici, 32 00:01:21,772 --> 00:01:25,278 fiecare necesitând un anumit timp pentru a fi parcursă. 33 00:01:25,278 --> 00:01:27,958 Deci cât timp îi ia lui Zeno să ajungă în parc? 34 00:01:27,958 --> 00:01:30,317 Pentru a afla, trebuie să adăugați timpul 35 00:01:30,317 --> 00:01:32,284 pentru fiecare distanță a călătoriei. 36 00:01:32,284 --> 00:01:36,726 Problema e că există un număr infinit de astfel de „fragmente” de timp finite. 37 00:01:36,726 --> 00:01:39,750 N-ar trebui, deci, ca timpul total să fie infinit? 38 00:01:39,750 --> 00:01:42,548 Apropos, acest argument e complet general. 39 00:01:42,548 --> 00:01:45,412 Spune că drumul de la orice locație până la o altă locație 40 00:01:45,412 --> 00:01:47,744 ar trebuie să dureze o perioadă infinită de timp. 41 00:01:47,744 --> 00:01:51,006 Cu alte cuvinte, spune că mișcarea e imposibilă. 42 00:01:51,006 --> 00:01:52,925 Evident, concluzia asta e absurdă, 43 00:01:52,925 --> 00:01:54,784 dar unde e fisura în logică? 44 00:01:54,784 --> 00:01:56,216 Pentru a rezolva paradoxul, 45 00:01:56,216 --> 00:01:59,171 ne ajută dacă transformăm povestea într-o problemă matematică. 46 00:01:59,171 --> 00:02:02,048 Să presupunem că parcul e la un kilometru de casa lui Zeno. 47 00:02:02,048 --> 00:02:04,341 și că Zeno merge cu un kilometru pe oră. 48 00:02:04,341 --> 00:02:06,692 Logica ne spune că timpul necesar pentru călătorie 49 00:02:06,692 --> 00:02:08,205 ar trebui să fie o oră. 50 00:02:08,205 --> 00:02:10,867 Dar hai să privim lucrurile prin raționamentul lui Zeno 51 00:02:10,867 --> 00:02:13,179 și să împărțim călătoria în porțiuni. 52 00:02:13,179 --> 00:02:15,786 Prima jumătate a călătoriei durează o jumătate de oră, 53 00:02:15,786 --> 00:02:17,962 următoarea porțiune durează un sfert de oră, 54 00:02:17,962 --> 00:02:20,064 a treia parte durează o optime de oră, 55 00:02:20,064 --> 00:02:20,969 și așa mai departe. 56 00:02:20,969 --> 00:02:22,516 Adunând toate aceste perioade, 57 00:02:22,516 --> 00:02:24,372 obținem o serie care arată cam așa. 58 00:02:24,372 --> 00:02:25,754 „Acum”, ar spune Zeno, 59 00:02:25,754 --> 00:02:27,964 „din moment ce există o infinitate de termeni 60 00:02:27,964 --> 00:02:29,621 în partea dreaptă a ecuației, 61 00:02:29,621 --> 00:02:32,183 și fiecare termen e finit, 62 00:02:32,183 --> 00:02:34,778 suma ar trebui să fie egală cu infinitul, nu-i așa?” 63 00:02:34,778 --> 00:02:36,840 Asta e problema în paradoxul lui Zeno. 64 00:02:36,840 --> 00:02:39,015 După cum au realizat matematicienii, 65 00:02:39,015 --> 00:02:42,618 e posibil să aduni o infinitate de numere finite 66 00:02:42,618 --> 00:02:44,814 și să obții un număr finit. 67 00:02:44,814 --> 00:02:45,989 „Cum?” veți întreba. 68 00:02:45,989 --> 00:02:47,846 Hai să privim lucrurile astfel. 69 00:02:47,846 --> 00:02:50,510 Să începem cu o suprafață cu aria de un metru pătrat. 70 00:02:50,510 --> 00:02:52,528 Apoi să împărțim pătratul în jumătate, 71 00:02:52,528 --> 00:02:55,119 și jumătatea care rămâne în jumătate, 72 00:02:55,119 --> 00:02:56,432 și așa mai departe. 73 00:02:56,432 --> 00:02:57,639 În timp ce facem asta, 74 00:02:57,639 --> 00:03:00,380 să ținem evidența ariilor. 75 00:03:00,380 --> 00:03:02,319 Prima „felie” împarte pătratul în două, 76 00:03:02,319 --> 00:03:04,158 fiecare cu o arie de o jumătate. 77 00:03:04,158 --> 00:03:07,295 Următoarea felie împarte una dintre cele două jumătăți în jumătate, 78 00:03:07,295 --> 00:03:08,266 și așa mai departe. 79 00:03:08,266 --> 00:03:10,227 Dar indiferent de câte ori o înjumătățim, 80 00:03:10,227 --> 00:03:15,164 aria totală e suma ariilor tuturor părților. 81 00:03:15,164 --> 00:03:17,802 Înțelegeți acum de ce alegem acest fel 82 00:03:17,802 --> 00:03:18,971 de a tăia pătratul. 83 00:03:18,971 --> 00:03:21,138 Am obținut aceeași serie infinită 84 00:03:21,138 --> 00:03:23,616 pe care am avut-o pentru timpul călătoriei lui Zeno. 85 00:03:23,616 --> 00:03:25,991 Pe măsură ce tăiem tot mai multe bucăți, 86 00:03:25,991 --> 00:03:27,314 în jargon matematic, 87 00:03:27,314 --> 00:03:30,742 atingem limita pentru n tinzând la infinit 88 00:03:30,742 --> 00:03:33,356 când întregul pătrat e acoperit de albastru. 89 00:03:33,356 --> 00:03:35,427 Dar aria pătratului e doar o unitate, 90 00:03:35,427 --> 00:03:38,700 deci suma infinită trebuie să fie egală cu unu. 91 00:03:38,700 --> 00:03:40,614 Întorcându-ne la plimbarea lui Zeno, 92 00:03:40,614 --> 00:03:42,580 vedem acum cum e rezolvat paradoxul. 93 00:03:42,580 --> 00:03:45,713 Nu numai că seria infinită are o sumă finită, 94 00:03:45,713 --> 00:03:47,745 dar acel număr finit e același 95 00:03:47,745 --> 00:03:50,172 cu cel pe care ni-l indică rațiunea. 96 00:03:50,172 --> 00:03:52,877 Plimbarea lui Zeno durează o oră.