Din 2016 până în 2019, meteorologii au fost martorii valurilor de căldură record pe tot globul, incendiilor de vegetație violente din California și Australia și al celui mai lung sezon de cicloane de categoria 5 înregistrat vreodată. Numărul evenimentelor meteorologice extreme a crescut în ultimii 40 de ani și predicțiile actuale sugerează continuarea acestei tendințe. Dar sunt aceste dezastre naturale pur și simplu vreme rea? Sau se datorează schimbării climei? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie înțelese diferențele între vreme și climă: ce sunt, cum le prezicem și ce ne pot spune aceste predicții. Meteorologii definesc vremea drept condiții atmosferice într-un anumit moment și loc. Momentan, cercetătorii pot prezice vremea pe următoarea săptămână cu o precizie de aproximativ 80%. Clima descrie condițiile atmosferice medii ale unei regiuni pe perioada unei luni sau mai mult. Prognozele climatice pot prezice temperaturile medii pe decenii viitoare, dar nu ne pot spune la ce evenimente meteo specifice să așteptăm. Aceste două tipuri de predicții ne oferă informații diferite deoarece se bazează pe date diferite. Pentru a prognoza vremea, meteorologii trebuie să măsoare condițiile inițiale atmosferice. Acestea sunt nivelurile actuale de precipitații, presiune, umiditate, viteza și direcția vântului ce determină vremea unei regiuni. De două ori pe zi, meteorologii din peste 800 de stații din întreaga lume lansează baloane în atmosferă. Acestea poartă instrumente numite radiosonde care măsoară condiții inițiale și transmit rezultatele către centrele meteo internaționale. Meteorologii apoi rulează datele prin modele fizice predictive care generează prognoza meteo finală. Din păcate, ceva oprește această rețea globală de date din a face o predicție perfectă: vremea este un sistem fundamental haotic. Asta înseamnă că e extrem de sensibil și imposibil de a prognoza perfect fără cunoștințe complete despre toate elementele sistemului. Într-o perioadă de doar zece zile, chiar și tulburări extrem de mici pot afecta masiv condițiile atmosferice, făcând imposibilă prognoza corectă a vremii peste două săptămâni. Predicția climatică, pe de altă parte, este mult mai puțin turbulentă. Acesta se datorează parțial climei unei regiuni, care, prin definiție, este media tuturor datelor sale meteo. Dar și pentru că prognozele climatice ignoră ce se întâmplă în prezent în atmosferă, și se concentrează asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla. Acești parametri sunt cunoscuți drept condiții de constrângere, și după cum sugerează numele lor, acționează ca un soi de control al climei. Un exemplu de condiție de constrângere este radiația solară. Analizând distanța precisă și unghiul dintre o locație și soare, putem determina cantitatea de căldură din zona respectivă. Și pentru că știm cum se comportă soarele pe tot parcursul anului, putem prognoza cu precizie efectele sale asupra temperaturii. Calculând media pentru ani întregi de date, această dezvăluie tipare periodice, incluzând anotimpurile. Multe condiții au valori bine definite care se schimbă încet sau deloc. Aceasta permite cercetărilor să prezică fiabil anii climatici în viitor. Dar aici devine complicat. Chiar și cea mai mică schimbare în aceste condiții de limită reprezintă o schimbare mult mai mare pentru sistemul meteorologic haotic. De exemplu, temperatura Pământului s-a încălzit cu aproape un grad în ultimii 150 de ani. Acest lucru ar putea părea o schimbare minoră, dar această schimbare de un grad a adăugat echivalentul energetic al aproximativ un milion de focoase nucleare în atmosferă. Acest val masiv de energie a dus deja la o creștere dramatică a numărului de valuri de căldură, secete și furtuni. Așadar, se datorează înmulțirea fenomenelor extreme întâmplării sau schimbării climei? Răspunsul este: în timp ce vremea va fi mereu un sistem haotic, schimbările climei cresc probabilitatea evenimentelor extreme. Savanții sunt aproape în acord unanim că clima se schimbă și că activitatea umană accelerează aceste schimbări. Dar, din fericire, putem identifica ce comportamente umane au cel mai mare impact asupra climei. urmărind care condiții limită se schimbă. Deci, deși vremea lunii viitoare ar putea fi întodeauna un mister, putem lucra împreună să protejăm clima pentru secolele viitoare.