Rosa Howard: IKEA are peste 500
de locații în întreaga lume
și se angajează să fie climat-pozitivă
până în 2030.
Aceasta implică toate procesele
de la materiile prime
la finalul vieții unui produs.
Datorită dimensiunii companiei...
Jesper Brodin: Amprenta de carbon
a IKEA e de 0,1 procente
din emisiile globale de carbon.
RH: ... asta e mult carbon.
Și acesta a fost Jesper Brodin,
directorul general al Grupului Ingka,
care operează IKEA Retail.
Și aceasta e Pia Heidenmark Cook,
experta lor în sustenabilitate.
Pia Heidenmark Cook:
Știm ce trebuie să schimbăm,
și căutăm cu nerăbdare
oportunitățile prin care putem
transforma afacerea noastră
într-un nou tip de afacere,
în care privim întregul lanț
de valori în moduri noi,
cum ne întâlnim
cu clienții într-un nou mod
și cum să ne conectăm cu colegii.
Vom analiza prețul și prețul scăzut,
deoarece viziunea noastră
e să și-l permită mulți,
trebuie să fie accesibil.
Dar e de asemenea vorba
de formă, de funcționare,
sustenabilitate și calitate.
RH: Cum echilibrează IKEA sustenabilitatea
cu încercarea de a convinge cumpărătorii
să consume în timpul crizei climatice?
PHC: Înseamnă să privești
întreaga noastră afacere.
Ne-am angajat să folosim doar materiale
regenerabile și reciclate până în 2030.
De exemplu,
deja tot bumbacul din produse,
precum canapeaua aceasta,
este unul sustenabil.
Suntem pe cale ca tot lemnul
să provină din surse sustenabile
până în 2020.
De asemenea, analizăm
cum proiectăm produsele,
astfel încât să poată fi folosite
în alt mod, reutilizate, reciclate, etc.
Deci ne gândim cum să creăm
parametri de proiectare circulari
în produsele noastre.
Și de asemenea,
cum implicăm și ajungem la clienți,
uitându-ne la noi modele de servicii
precum mobila ca serviciu,
începând acum testarea
de la afacere la afacere,
RH: În 2019,
afacerea IKEA a crescut cu 6,5 procente.
Dar companiei i-a scăzut
amprenta mondială de carbon
cu 4,3 procente,
începând să decupleze creșterea de emisii.
JB: Acest pas pentru noi
a adus foarte multă încredere
şi optimism, să fiu sincer,
arătând că e posibil să crești
și în același timp
să te miști în direcția corectă
când vine vorba de carbon.
RH: Da, bine, dar cum poți face
acea schimbare durabilă
și să extinzi decuplarea?
JB: Există câteva mituri
de care trebuie să scăpăm.
Mitul consumului e unul dintre ele.
Că sustenabilitatea ar trebui să vină
cu un model premium e un mit periculos,
că scopul și profitul
nu merg mână în mână...
e de fapt opusul.
RH: De ce ar trebui să aibă lumea
încredere în tine?
JB: Încrederea e poate cea mai importantă
ca să intri în sistem și în conversație.
Cred că pentru început
trebuie să te uiți la intenții.
Și examinarea cu atenție e,
bineînțeles, o parte din ecuație aici.
Dar când vezi motivele pentru care
e important să ne mișcăm în acest domeniu,
are sens pentru afaceri,
din punctul în care colegii și clienții
se vor aștepta să fim –
și deja azi se așteptă să fim –
un lider.
Și astfel, ar putea fi periculos
pentru brandul tău
dacă n-ai prelua conducerea
în segmentul tău.
Dar în final cred
că cel mai intrigant pentru mine
e faptul că sustenabilitatea
e noul cost scăzut,
e noul model al lumii.
Nu e în contrast cu a face afaceri bune,
ci opusul.
RH: Ce reacții primești de la colegi
și de la parteneri?
PHC: Unul super pozitiv
de la colegii noștri,
și sustenabilitatea
în sondajele noastre interne
e de fapt al doilea motiv pentru care
lumea alege să lucreze la IKEA
și rămâne la IKEA.
Și motivul numărul unu
sunt toți colegii dragi pe care îi avem.
RH: Criza climatică e de asemenea
o criză a justiției și echității.
Cum vede IKEA această situație?
PHC: Noi vedem că schimbarea climatică
e o problemă a drepturilor omului,
și știm că aceia cu portofele subțiri
sau poate chiar fără portofele
sunt cei mai afectați
de schimbarea climatică.
Ce facem noi este,
atât prin Fundația IKEA,
care este brațul nostru filantropic,
lucrăm prin activități climatice variate
în țările în curs de dezvoltare
și am pus deoparte cam 150 de milioane
de euro în ultimii doi ani.
Apoi, în Ingka,
unde avem centre comerciale şi magazine
și centre de alimentare,
lucrăm cu refugiații
și vedem cum am putea crea abilități
pentru programe de angajare,
unde facem calificări pentru dezvoltarea
aptitudinilor și a limbii.
RH: Companiile în general
gândesc pe trimestre.
Clima e o provocare de lungă durată
care necesită acțiune imediată.
Cum rezolvați asta?
JB: Suntem deținuți de fapt de fundații,
și avem deci mai puțină
presiunea trimestrială.
Și fondatorul nostru a fost nemaipomenit
în a gândi și a plănui pe termen lung.
Și îmi amintesc una dintre ultimele
întâlniri pe care am avut-o
acum câțiva ani, înainte să moară.
L-am întrebat cum ar trebui
să gândim şi să plănuim,
și el a spus:
„Ar trebui să gândești pe termen lung.”
Și când l-am întrebat
„Cât de lung?”, el a spus:
„Bine, păi, 200 de ani.”
Cred totuși că poate
e puțin cam prea mult,
nu avem atâta timp,
dar 10 ani e un orizont bun
pentru fiecare dintre noi.