Imaginaţi-vă că vă uitaţi cu un prieten
la o comedie,

în care un amic insolent
intră într-o cameră,

ducând un tort cu patru etaje.

Se împiedică, cade 
și se înfige cu faţa în tort.

Prietenul se cocoșează de râs 
şi spune: „Ce ridicol, ce ironic !”

Repede, ce faceți ?

Râdeți și voi şi acceptați 
interpretarea greşită a ironiei ?

Sau renunțați la prudență şi-i explicați 
adevărata semnificaţie a ironiei ?

Dacă sunteți în locul meu, 
alegeți a doua variantă.

Din păcate, ironia a fost înţeleasă 
complet greşit.

Folosim termenul ori de câte ori vedem 
ceva amuzant sau întâmplător.

Deși multe exemple de ironie autentică
pot fi amuzante,

nu acesta e factorul principal al ironiei.

O situaţie e ironică 
numai dacă ceea ce se întâmplă

e exact opusul a ceea ce se aştepta.

Dacă te aştepți la A, dar obţii B,
atunci vorbim de ironie.

Să luăm ca exemplu situaţia cu tortul.

Când cineva intră de-abia ținând ceva 
ce n-ar trebui să care singur,

se împiedică, cade şi face mizerie,
e amuzant, dar nu e ironic.

De fapt, probabil că te aştepţi ca cineva 
care cară singur un tort uriaș să cadă.

Când o face, realitatea se aliniază 
la aşteptări, deci aceasta nu e ironie.

Dar dacă amicul insolent ar intra
purtând o medalie de aur

câştigată la concursul de cărat torturi
de la Jocurile Olimpice din Atlanta ?

Dacă amicul ar fi un purtător 
profesionist de torturi ?

Atunci ne-am fi putut aștepta 
în mod rezonabil ca el să fie mai priceput

când cară un tort ridicol de mare.

Când așteptările rezonabile n-ar fi fost
împlinite de amicul împiedicat,

atunci ar fi fost exemplificată ironia.

Alt exemplu: o persoană în vârstă 
trimițând SMS-uri şi scriind pe blog.

În mod normal, ne așteptăm 
ca persoanelor mai mature

să nu le placă sau să nu se priceapă 
la tehnologie,

să le fie greu să pornească un computer

sau să aibă celulare vechi tip „cărămidă” 
din anii '80.

Nu te-ai aștepta să fie conectați,
high-tech

sau suficient de pricepuți 
pentru SMS-uri ori bloguri,

ce sigur le par a fi ultimul răcnet,
ceva ce nu aveau „pe vremea mea”.

Aşa că atunci când buni
scoate smartphone-ul

și postează poze cu proteze dentare
sau cu nepoţi, apare ironia.

Aşteptările rezonabile legate de situație
nu sunt satisfăcute. Asta e ironia.

Deși s-ar putea ca situația cu tortul 
să nu fie ironică,

există tot felul de situaţii în viaţă 
care sunt.

Ieşiţi şi găsiţi exemplele autentice
de ironie !