1 00:00:00,000 --> 00:00:03,000 Oceanele acoperă cam 70 la sută din planeta noastră. 2 00:00:03,000 --> 00:00:05,000 Şi cred că Arthur C. Clarke avea dreptate 3 00:00:05,000 --> 00:00:08,000 când a spus că probabil ar trebui să ne numim planeta 4 00:00:08,000 --> 00:00:10,000 Planeta Ocean. 5 00:00:10,000 --> 00:00:12,000 Şi oceanele sunt extrem de productive, 6 00:00:12,000 --> 00:00:14,000 după cum puteţi vedea în imaginea prin satelit 7 00:00:14,000 --> 00:00:16,000 a fotosintezei, producerea vieţii noi. 8 00:00:16,000 --> 00:00:19,000 De fapt, oceanele produc atât jumătate din noua viaţă de pe Pământ 9 00:00:19,000 --> 00:00:22,000 cât şi aproximativ jumătate din oxigenul pe care îl respirăm. 10 00:00:22,000 --> 00:00:25,000 De asemenea, adăposteşte o mare parte din biodiversitatea Pământului, 11 00:00:25,000 --> 00:00:27,000 din care o mare parte nu ne este cunoscută. 12 00:00:27,000 --> 00:00:29,000 Dar vă voi vorbi despre aceste lucruri astăzi. 13 00:00:29,000 --> 00:00:31,000 Asta nu intră în toată extragerea proteinelor 14 00:00:31,000 --> 00:00:33,000 din ocean. 15 00:00:33,000 --> 00:00:35,000 Asta înseamnă cam 10 la sută din nevoile noastre globale 16 00:00:35,000 --> 00:00:38,000 şi sută la sută pentru câteva naţiuni-insulă. 17 00:00:38,000 --> 00:00:40,000 Dacă ar fi să cobori 18 00:00:40,000 --> 00:00:42,000 în 95 la sută din biosfera care este locuită, 19 00:00:42,000 --> 00:00:44,000 ar deveni repede întuneric beznă, 20 00:00:44,000 --> 00:00:46,000 un întuneric întrerupt doar de mici surse de lumină 21 00:00:46,000 --> 00:00:48,000 de la organisme bioluminiscente. 22 00:00:48,000 --> 00:00:50,000 Şi dacă aprinzi lumina, 23 00:00:50,000 --> 00:00:52,000 vei vedea periodic organisme spectaculoase care înnoată, 24 00:00:52,000 --> 00:00:54,000 pentru că acestea sunt locuitorii adâncurilor, 25 00:00:54,000 --> 00:00:56,000 vieţuitoarele care trăiesc în adâncurile oceanelor. 26 00:00:56,000 --> 00:00:59,000 Şi până la urmă, fundul mării va deveni vizibil. 27 00:00:59,000 --> 00:01:02,000 Acest tip de habitat acoperă mai mult din suprafaţa Pământului 28 00:01:02,000 --> 00:01:04,000 decât toate celelalte habitate combinate. 29 00:01:04,000 --> 00:01:06,000 Şi totuşi, ştim mai mult despre suprafaţa Lunii şi a lui Marte 30 00:01:06,000 --> 00:01:08,000 decât ştim despre acest habitat, 31 00:01:08,000 --> 00:01:10,000 în ciuda faptului că încă nu am extras 32 00:01:10,000 --> 00:01:13,000 niciun gram de mâncare, o gură de oxigen sau un strop de apă 33 00:01:13,000 --> 00:01:15,000 din aceste corpuri. 34 00:01:15,000 --> 00:01:17,000 Aşa că acum 10 ani, 35 00:01:17,000 --> 00:01:20,000 un program internaţional numit Recensământul Vieţii Marine a început, 36 00:01:20,000 --> 00:01:22,000 care şi-a propus să îmbunătăţească înţelegerea noastră 37 00:01:22,000 --> 00:01:24,000 a vieţii din oceanele globului. 38 00:01:24,000 --> 00:01:27,000 A implicat 17 proiecte diferite din jurul lumii. 39 00:01:27,000 --> 00:01:29,000 După cum vedeţi, acestea sunt urmele diferitelor proiecte. 40 00:01:29,000 --> 00:01:32,000 Şi sper că veţi aprecia nivelul de acoperire globală 41 00:01:32,000 --> 00:01:34,000 pe care a reuşit să îl obţină. 42 00:01:34,000 --> 00:01:36,000 Totul a început cu doi oameni de ştiinţă, Fred Grassle şi Jesse Ausubel, 43 00:01:36,000 --> 00:01:39,000 care s-au cunoscut în Woods Hale, Massachusetts 44 00:01:39,000 --> 00:01:41,000 unde fuseseră amândoi invitaţi la un institut oceanografic faimos. 45 00:01:41,000 --> 00:01:44,000 Şi Fred se plângea de starea biodiversităţii marine, 46 00:01:44,000 --> 00:01:47,000 de faptul că avea probleme şi nu se făcea nimic în această privinţă. 47 00:01:47,000 --> 00:01:49,000 Programul a crescut din această discuţie 48 00:01:49,000 --> 00:01:51,000 care a implicat 2,700 de oameni de ştiinţă 49 00:01:51,000 --> 00:01:53,000 din mai mult de 80 de ţări din jurul lumii 50 00:01:53,000 --> 00:01:56,000 care au efectuat 540 de expediţii în ocean 51 00:01:56,000 --> 00:01:59,000 cu un cost combinat de 650 milioane de dolari 52 00:01:59,000 --> 00:02:01,000 pentru a studia distribuţia, diversitatea şi abundenţa 53 00:02:01,000 --> 00:02:04,000 vieţii în oceanul global. 54 00:02:04,000 --> 00:02:06,000 Aşadar ce am aflat? 55 00:02:06,000 --> 00:02:08,000 Am găsit specii noi spectaculoase, 56 00:02:08,000 --> 00:02:11,000 cele mai frumoase şi nemaipomenite lucruri pe care le-am văzut -- 57 00:02:11,000 --> 00:02:13,000 de la mal până în abis, 58 00:02:13,000 --> 00:02:16,000 de la microbi până la peşti. 59 00:02:16,000 --> 00:02:19,000 Şi aspectul restrictiv nu a fost diversitatea vieţii necunoscute, 60 00:02:19,000 --> 00:02:21,000 ci numărul de specialişti în taxonomie 61 00:02:21,000 --> 00:02:23,000 care puteau identifica şi cataloga aceste specii, 62 00:02:23,000 --> 00:02:25,000 acest lucru au devenit aspectul restrictiv. 63 00:02:25,000 --> 00:02:28,000 Ei, de fapt, erau speciile ameninţate cu dispariţia. 64 00:02:28,000 --> 00:02:30,000 De fapt sunt patru-cinci specii noi 65 00:02:30,000 --> 00:02:32,000 care sunt descrise zilnic din oceane. 66 00:02:32,000 --> 00:02:35,000 Şi numărul ar putea fi mult mai mare. 67 00:02:35,000 --> 00:02:38,000 Eu sunt din Newfoundland din Canada -- 68 00:02:38,000 --> 00:02:40,000 este o insulă departe de coasta continentului -- 69 00:02:40,000 --> 00:02:43,000 unde a avut loc unul dintre cele mai tragice dezastre în pescuit 70 00:02:43,000 --> 00:02:45,000 din întreaga istorie umană. 71 00:02:45,000 --> 00:02:47,000 Această fotografie arată un băieţel alături de un cod. 72 00:02:47,000 --> 00:02:49,000 Este în jurul anului 1900. 73 00:02:49,000 --> 00:02:51,000 Când aveam vârsta acestui băieţel, 74 00:02:51,000 --> 00:02:53,000 mă duceam la pescuit cu bunicul meu 75 00:02:53,000 --> 00:02:55,000 şi prindeam peşti care erau cam jumătate din acesta. 76 00:02:55,000 --> 00:02:57,000 Şi credeam că aşa era normal, 77 00:02:57,000 --> 00:02:59,000 pentru că nu mai văzusem niciodată un astfel de peşte. 78 00:02:59,000 --> 00:03:02,000 Dacă ar fi să te duci acolo astăzi, la 20 de ani după ce pescuitul a fost distrus, 79 00:03:02,000 --> 00:03:05,000 dacă ai putea să prinzi un peşte, ceea ce ar fi o provocare, 80 00:03:05,000 --> 00:03:07,000 ar fi jumătate din dimensiunea asta. 81 00:03:07,000 --> 00:03:10,000 Aşadar ceea ce se întâmplă acum este ceea ce se numeşte o schimbare a standardelor. 82 00:03:10,000 --> 00:03:12,000 Aşteptările noastre cu privire la ceea ce pot produce oceanele 83 00:03:12,000 --> 00:03:14,000 este ceva ce noi nu putem aprecia 84 00:03:14,000 --> 00:03:17,000 pentru că nu am văzut aşa ceva în timpul vieţii noastre. 85 00:03:17,000 --> 00:03:20,000 Majoritatea dintre noi, inclusiv eu, 86 00:03:20,000 --> 00:03:22,000 credem că exploatarea oceanului de către oameni 87 00:03:22,000 --> 00:03:24,000 a devenit importantă 88 00:03:24,000 --> 00:03:26,000 în ultimii 50, poate 100 de ani, sau cam aşa. 89 00:03:26,000 --> 00:03:28,000 Recensământul a încercat să se ducă înapoi în timp, 90 00:03:28,000 --> 00:03:31,000 folosind orice sursă de informaţie pe care am putut să o obţinem. 91 00:03:31,000 --> 00:03:33,000 Aşadar orice de la meniurile restaurantelor 92 00:03:33,000 --> 00:03:35,000 până la arhivele mănăstirilor şi jurnalele de bord ale navelor 93 00:03:35,000 --> 00:03:37,000 pentru a vedea cum arătau oceanele. 94 00:03:37,000 --> 00:03:39,000 Pentru că informaţiile datau 95 00:03:39,000 --> 00:03:41,000 în cel mai bun caz, din timpul celui de-al doilea război mondial. 96 00:03:41,000 --> 00:03:43,000 Ce au aflat ei de fapt este că 97 00:03:43,000 --> 00:03:45,000 exploatarea din plin a început odată cu romanii. 98 00:03:45,000 --> 00:03:48,000 În acea vreme, desigur, nu existau frigidere. 99 00:03:48,000 --> 00:03:50,000 Aşa că pescarii prindeau 100 00:03:50,000 --> 00:03:52,000 numai ceea ce mâncau sau vindeau în acea zi. 101 00:03:52,000 --> 00:03:54,000 Dar romanii au dezvoltat sărarea. 102 00:03:54,000 --> 00:03:56,000 Şi odată cu sărarea, 103 00:03:56,000 --> 00:03:59,000 a devenit posibil să păstrezi peşte şi să îl transporţi pe distanţe mari. 104 00:03:59,000 --> 00:04:02,000 Aşa a început pescuitul industrial. 105 00:04:02,000 --> 00:04:05,000 Acestea sunt câteva dintre extrapolările pe care le avem 106 00:04:05,000 --> 00:04:07,000 despre pierderile care au existat 107 00:04:07,000 --> 00:04:10,000 comparativ cu impactele pre-umane asupra oceanului. 108 00:04:10,000 --> 00:04:12,000 Acestea variază între 65 şi 98 la sută 109 00:04:12,000 --> 00:04:14,000 pentru aceste grupuri majore de organisme, 110 00:04:14,000 --> 00:04:16,000 după cum se vede în liniile albastru închis. 111 00:04:16,000 --> 00:04:19,000 În ceea ce priveşte acele specii pe care am reuşit să le lăsăm în pace, pe care le protejăm -- 112 00:04:19,000 --> 00:04:21,000 de exemplu, mamiferele marine în ultimii ani şi păsările de mare -- 113 00:04:21,000 --> 00:04:23,000 există o oarecare recuperare. 114 00:04:23,000 --> 00:04:25,000 Deci nu este totul lipsit de speranţă. 115 00:04:25,000 --> 00:04:28,000 Dar în cea mai mare parte, am ajuns de la sărare la epuizare. 116 00:04:28,000 --> 00:04:30,000 Această serie de dovezi este extrem de interesantă. 117 00:04:30,000 --> 00:04:33,000 Este vorba de un peşte trofeu prins pe coasta Floridei. 118 00:04:33,000 --> 00:04:36,000 Aceasta este o fotografie din anii 1950. 119 00:04:36,000 --> 00:04:38,000 Vreau să observaţi cântarul 120 00:04:38,000 --> 00:04:40,000 pentru că atunci când vedeţi aceeaşi imagine din anii 1980, 121 00:04:40,000 --> 00:04:42,000 vedem că peştii sunt mult mai mici 122 00:04:42,000 --> 00:04:44,000 şi vedem de asemena o schimbare 123 00:04:44,000 --> 00:04:46,000 în ceea ce priveşte alcătuirea acestor peşti. 124 00:04:46,000 --> 00:04:48,000 În 2007, peştele era de-a dreptul caraghios 125 00:04:48,000 --> 00:04:50,000 pentru un peşte trofeu. 126 00:04:50,000 --> 00:04:52,000 Dar nu este ceva de care să râdem. 127 00:04:52,000 --> 00:04:54,000 Oceanele şi-au pierdul mult din productivitate 128 00:04:54,000 --> 00:04:57,000 şi responsabilitatea ne aparţine. 129 00:04:57,000 --> 00:04:59,000 Aşadar ce a rămas? De fapt, chiar destul de mult. 130 00:04:59,000 --> 00:05:02,000 Există multe lucruri captivante, şi vă voi spune câte ceva despre ele. 131 00:05:02,000 --> 00:05:04,000 Şi vreau să încep cu puţină tehnologie, 132 00:05:04,000 --> 00:05:06,000 pentru că, desigur, aceasta este o conferinţă TED 133 00:05:06,000 --> 00:05:08,000 şi vreţi să auziţi ceva despre tehnologie. 134 00:05:08,000 --> 00:05:10,000 Una dintre uneltele pe care le folosim să explorăm adâncurile oceanului 135 00:05:10,000 --> 00:05:12,000 sunt vehiculele controlate de la distanţă. 136 00:05:12,000 --> 00:05:15,000 Acestea sunt vehicule priponite pe care le coborâm pe fundul mării 137 00:05:15,000 --> 00:05:18,000 şi care sunt ochii şi mâinile noastre cu care lucrăm. 138 00:05:18,000 --> 00:05:21,000 Acum câţiva ani, trebuia să mă duc într-o croazieră oceanografică 139 00:05:21,000 --> 00:05:24,000 şi nu am putut să mă duc datorită unei neconcordanţe de program. 140 00:05:24,000 --> 00:05:27,000 Dar prin intermediul satelitului, am putut să stau în biroul meu acasă 141 00:05:27,000 --> 00:05:30,000 cu câinele ghemuit la picioare, o ceaşcă de ceai în mână, 142 00:05:30,000 --> 00:05:32,000 şi puteam să îi spun pilotului, "Vreau o mostră de aici. " 143 00:05:32,000 --> 00:05:34,000 Şi pilotul a făcut exact asta. 144 00:05:34,000 --> 00:05:37,000 Aceasta este tehnologia disponibilă astăzi 145 00:05:37,000 --> 00:05:39,000 care nu exista acum un deceniu. 146 00:05:39,000 --> 00:05:41,000 Tehnologia ne permite să luăm mostre din aceste habitate incredibile 147 00:05:41,000 --> 00:05:43,000 care sunt foarte departe de suprafaţă 148 00:05:43,000 --> 00:05:45,000 şi sunt departe de orice sursă de lumină. 149 00:05:45,000 --> 00:05:48,000 Unul dintre mijloacele prin care putem să luăm mostre din oceane 150 00:05:48,000 --> 00:05:50,000 este acustica, sau undele acustice. 151 00:05:50,000 --> 00:05:52,000 Şi avantajele undelor acustice 152 00:05:52,000 --> 00:05:54,000 este că ele pătrund bine prin apă, spre deosebire de lumină. 153 00:05:54,000 --> 00:05:56,000 Aşa că putem să trimitem unde acustice, 154 00:05:56,000 --> 00:05:59,000 care se ciocnesc de obiecte cum ar fi peştii şi sunt reflectate înapoi. 155 00:05:59,000 --> 00:06:02,000 În acest exemplu, un om de ştiinţă al recensământului a luat două vase. 156 00:06:02,000 --> 00:06:04,000 Unul ar fi transmis unde acustice care ar ajunge înapoi. 157 00:06:04,000 --> 00:06:06,000 Acestea ar fi fost recepţionate de un al doilea vas, 158 00:06:06,000 --> 00:06:09,000 iar asta ne-ar da o estimare foarte precisă, în cazul acesta, 159 00:06:09,000 --> 00:06:11,000 a 250 de miliarde de heringi 160 00:06:11,000 --> 00:06:13,000 într-un interval de un minut. 161 00:06:13,000 --> 00:06:16,000 Şi asta este o zonă similară cu Insula Manhattan. 162 00:06:16,000 --> 00:06:18,000 Şi această capacitate este o unealtă excepţională, 163 00:06:18,000 --> 00:06:21,000 pentru că este extrem de important să ştim câţi peşti există. 164 00:06:21,000 --> 00:06:23,000 Putem să folosim şi marcajul prin satelit 165 00:06:23,000 --> 00:06:25,000 care ne permite să monitorizăm animalele pe măsură ce se deplasează prin oceane. 166 00:06:25,000 --> 00:06:27,000 În cazul animalelor care ies la suprafaţă să respire, 167 00:06:27,000 --> 00:06:29,000 precum foca elefant, 168 00:06:29,000 --> 00:06:31,000 aceasta este o ocazie să trimită înformaţii către mal 169 00:06:31,000 --> 00:06:34,000 şi să ne spună unde anume se află în ocean. 170 00:06:34,000 --> 00:06:36,000 Pornind aici putem să creăm aceste trasee. 171 00:06:36,000 --> 00:06:38,000 De exemplu, zona albastru închis 172 00:06:38,000 --> 00:06:40,000 arată când s-a mutat foca elefant în Pacificul de nord. 173 00:06:40,000 --> 00:06:43,000 Acum îmi dau seama că cei care aveţi daltonism, acest slide nu spune prea multe, 174 00:06:43,000 --> 00:06:45,000 dar vă rog să mă urmăriţi în ciuda acestui fapt. 175 00:06:45,000 --> 00:06:47,000 În cazul animalelor care nu ies la suprafaţă, 176 00:06:47,000 --> 00:06:49,000 avem ceea ce se numeşte etichetele săritoare, 177 00:06:49,000 --> 00:06:52,000 care adună informaţii despre lumină şi despre momentul în care soarele răsare şi apune. 178 00:06:52,000 --> 00:06:54,000 Şi apoi la un moment dat 179 00:06:54,000 --> 00:06:57,000 iese la suprafaţă şi, iarăşi, transmite informaţiile către mal. 180 00:06:57,000 --> 00:07:00,000 Asta pentru că GPS-urile nu funcţionează sub apă. Din acest motiv avem nevoie de aceste unelte. 181 00:07:00,000 --> 00:07:03,000 Şi în acest fel am putut să identificăm aceste autostrăzi albastre, 182 00:07:03,000 --> 00:07:05,000 aceste zone aglomerate din ocean, 183 00:07:05,000 --> 00:07:07,000 care ar trebui să fie prioritare 184 00:07:07,000 --> 00:07:09,000 pentru protejarea oceanului. 185 00:07:09,000 --> 00:07:11,000 Unul dintre lucrurile la care e posibil să vă gândiţi 186 00:07:11,000 --> 00:07:14,000 este că, atunci când vă duceţi la supermarket să faceţi cumpărături, sunt scanate. 187 00:07:14,000 --> 00:07:16,000 Şi există un cod de bare pe acel produs 188 00:07:16,000 --> 00:07:19,000 care spune calculatorului exact despre ce produs este vorba. 189 00:07:19,000 --> 00:07:22,000 Geneticienii au dezvoltat o unealtă similară care se numeşte codul de bare genetic. 190 00:07:22,000 --> 00:07:24,000 Şi acest procedeu 191 00:07:24,000 --> 00:07:26,000 foloseşte o anumită genă numită CO1 192 00:07:26,000 --> 00:07:29,000 care este consecventă în cardul unei specii, dar este diferită la alte specii. 193 00:07:29,000 --> 00:07:31,000 Asta înseamnă că putem diferenţia fără nicio eroare 194 00:07:31,000 --> 00:07:33,000 speciile de alte specii, 195 00:07:33,000 --> 00:07:35,000 chiar şi atunci când sunt asemănătoare unele cu altele, 196 00:07:35,000 --> 00:07:37,000 dar care ar putea să fie destul de diferite din punct de vedere biologic. 197 00:07:37,000 --> 00:07:39,000 Şi unul dintre cele mai interesante exemple pe care îmi place să îl citez 198 00:07:39,000 --> 00:07:42,000 este povestea a două tinere fete, eleve de liceu din New York, 199 00:07:42,000 --> 00:07:44,000 care au lucrat în recensământ. 200 00:07:44,000 --> 00:07:47,000 Au mers şi au adunat peşti din pieţe şi de la restaurante din New York City 201 00:07:47,000 --> 00:07:49,000 şi i-au clasificat prin codul de bare. 202 00:07:49,000 --> 00:07:51,000 Şi au găsit peşti care au fost numiţi greşit. 203 00:07:51,000 --> 00:07:53,000 De exemplu, 204 00:07:53,000 --> 00:07:55,000 au găsit ceva care era vândut sub numele de ton, care este un peşte scump, 205 00:07:55,000 --> 00:07:58,000 dar de fapt era tilapia, un peşte mult mai puţin valoros. 206 00:07:58,000 --> 00:08:00,000 De asemenea au găsit o specie în pericol de dispariţie 207 00:08:00,000 --> 00:08:02,000 care era vândut precum un peşte obişnuit. 208 00:08:02,000 --> 00:08:04,000 Aşadar folosirea codului de bare ne permite să ne dăm seama cu ce avem de-a face 209 00:08:04,000 --> 00:08:07,000 şi ce mâncăm. 210 00:08:07,000 --> 00:08:09,000 Sistemul Informatic Biogeografic al Oceanului 211 00:08:09,000 --> 00:08:11,000 este o bază de date pentru toate informaţiile recensământului. 212 00:08:11,000 --> 00:08:14,000 Permite accesul liber; puteţi să vă duceţi şi să descărcaţi informaţii după cum doriţi. 213 00:08:14,000 --> 00:08:17,000 Şi conţine toate informaţiile din recensământ 214 00:08:17,000 --> 00:08:19,000 plus alte informaţii oferite de alţi oameni. 215 00:08:19,000 --> 00:08:21,000 Deci ce puteţi face 216 00:08:21,000 --> 00:08:24,000 este să creaţi o distribuţie a speciilor şi unde se găsesc în ocean. 217 00:08:24,000 --> 00:08:26,000 Ce am reprezentat aici sunt informaţiile pe care le avem disponibile. 218 00:08:26,000 --> 00:08:29,000 Aici s-au concentrat eforturile noastre de prelevare a mostrelor. 219 00:08:29,000 --> 00:08:31,000 Ce puteţi vedea 220 00:08:31,000 --> 00:08:33,000 este că am luat mostre din zona Atlanticului de Nord, 221 00:08:33,000 --> 00:08:35,000 în special în Marea Nordului, 222 00:08:35,000 --> 00:08:37,000 şi în coasta de est a Americii de Nord. 223 00:08:37,000 --> 00:08:40,000 Culorile calde arată o zonă de unde s-au luat multe mostre. 224 00:08:40,000 --> 00:08:42,000 Culorile reci, albastrul şi negrul, 225 00:08:42,000 --> 00:08:44,000 arată zone despre care nu avem informaţii aproape deloc. 226 00:08:44,000 --> 00:08:46,000 Aşadar după un recensământ de 10 ani, 227 00:08:46,000 --> 00:08:49,000 au rămas zone care încă nu au fost explorate. 228 00:08:49,000 --> 00:08:52,000 Există un grup de oameni de ştiinţă care trăiesc în Texas şi care lucrează în Golful Mexicului 229 00:08:52,000 --> 00:08:54,000 care au lucrează intens şi cu pasiune 230 00:08:54,000 --> 00:08:56,000 să adune toată informaţia disponibilă 231 00:08:56,000 --> 00:08:58,000 despre biodiversitatea din Golful Mexicului. 232 00:08:58,000 --> 00:09:01,000 Aşadar au adunat totul, într-o listă a speciilor, 233 00:09:01,000 --> 00:09:03,000 unde anume se găsesc ele, 234 00:09:03,000 --> 00:09:06,000 şi chiar părea un exerciţiu ezoteric şi ştiinţific. 235 00:09:06,000 --> 00:09:09,000 Dar atunci, desigur, a fost deversarea de combustibil de la Deep Horizon. 236 00:09:09,000 --> 00:09:11,000 Brusc, aceasta muncă făcută din pasiune 237 00:09:11,000 --> 00:09:14,000 care nu avea o motivaţie economică evidentă 238 00:09:14,000 --> 00:09:16,000 a devenit o informaţie esenţială 239 00:09:16,000 --> 00:09:19,000 în ceea ce priveşte modul în care sistemul avea să îşi revină, cât va dura 240 00:09:19,000 --> 00:09:21,000 şi cum anume se vor rezolva procesele 241 00:09:21,000 --> 00:09:24,000 şi discuţiile de milioane de dolari care aveau să 242 00:09:24,000 --> 00:09:27,000 ia loc în anii următorii ani. 243 00:09:27,000 --> 00:09:29,000 Aşadar ce am aflat? 244 00:09:29,000 --> 00:09:31,000 Aş putea să stau aici ore întregi, dar desigur, nu pot să fac asta. 245 00:09:31,000 --> 00:09:33,000 Dar vă voi vorbi despre câteva dintre descoperirile mele preferate 246 00:09:33,000 --> 00:09:35,000 din recensământ. 247 00:09:35,000 --> 00:09:38,000 Unul dintre lucrurile pe care le-am aflat a fost localizarea focarelor de diversitate. 248 00:09:38,000 --> 00:09:41,000 Unde găsim cele mai multe specii a vieţii din ocean? 249 00:09:41,000 --> 00:09:43,000 Şi ce am aflat atunci când am reprezentat grafic speciile cunoscute 250 00:09:43,000 --> 00:09:45,000 este că există un fel de distribuţie. 251 00:09:45,000 --> 00:09:47,000 Şi ce vedem este că pentru zonele de coastă 252 00:09:47,000 --> 00:09:49,000 pentru acele organisme care trăiesc aproape de mal, 253 00:09:49,000 --> 00:09:51,000 sunt cele mai diversificate în tropice. 254 00:09:51,000 --> 00:09:53,000 Asta este ceva ce ştim de mai multă vreme, 255 00:09:53,000 --> 00:09:55,000 aşa că nu este o descoperire. 256 00:09:55,000 --> 00:09:57,000 Ce este cu adevărat captivant 257 00:09:57,000 --> 00:09:59,000 este că marcajele oceanice, sau acelea care trăiesc departe de coastă, 258 00:09:59,000 --> 00:10:01,000 sunt de fapt mult mai diverse la latitudini intermediare. 259 00:10:01,000 --> 00:10:04,000 Acesta este genul de informaţie de care s-ar putea folosi managerii 260 00:10:04,000 --> 00:10:07,000 dacă vor să prioritizeze zonele de ocean care au nevoie să fie protejate. 261 00:10:07,000 --> 00:10:10,000 Poţi face asta la o scară globală, dar se poate face şi la o scară regională. 262 00:10:10,000 --> 00:10:13,000 Şi de aceea informaţiile despre biodiversitate pot fi atât de valoroase. 263 00:10:13,000 --> 00:10:16,000 În timp ce majoritatea speciilor pe care le-am descoperit în recensământ 264 00:10:16,000 --> 00:10:18,000 sunt lucruri care sunt mici şi dificilt de văzut, 265 00:10:18,000 --> 00:10:20,000 acest lucru nu s-a întâmplat mereu. 266 00:10:20,000 --> 00:10:22,000 De exemplu, în timp ce este greu de crezut 267 00:10:22,000 --> 00:10:24,000 că un homar de trei kilograme poate să se ferească de oamenii de ştiinţă, 268 00:10:24,000 --> 00:10:26,000 asta chiar s-a întâmplat până acum câţiva ani 269 00:10:26,000 --> 00:10:29,000 când pescarii din Africa de Sud au solicitat un permis de export 270 00:10:29,000 --> 00:10:32,000 iar oamenii de ştiinţă au înţeles că acest lucru este ceva nou ştiinţei. 271 00:10:32,000 --> 00:10:34,000 În acelaşi fel, algele marine Golden V 272 00:10:34,000 --> 00:10:36,000 care au fost adunate din Alaska chiar sub nivelul apei 273 00:10:36,000 --> 00:10:38,000 este probabil o specie nouă. 274 00:10:38,000 --> 00:10:40,000 Chiar dacă are o lungime de trei metri, 275 00:10:40,000 --> 00:10:42,000 chiar a reuşit să se ferească de ştiinţă. 276 00:10:42,000 --> 00:10:45,000 Tipul ăsta, calmarul uriaş, are o lungime de şapte metri. 277 00:10:45,000 --> 00:10:48,000 Să fim corecţi, trăieşte în apele adânci din zona de mijloc a Atlanticului, 278 00:10:48,000 --> 00:10:50,000 aşa că era foarte greu de găsit. 279 00:10:50,000 --> 00:10:53,000 Dar încă mai există potenţial pentru descoperiri mari şi captivante. 280 00:10:53,000 --> 00:10:56,000 Acestă crevetă, am denumit-o creveta Jurassic, 281 00:10:56,000 --> 00:10:58,000 se credea că a dispărut acum 50 de ani -- 282 00:10:58,000 --> 00:11:00,000 era dispărută, până când recensământul a descoperit 283 00:11:00,000 --> 00:11:03,000 că trăia bine mersi aproape de coasta Australiei. 284 00:11:03,000 --> 00:11:06,000 Acest lucru arată că oceanul, datorită vastităţiii sale, 285 00:11:06,000 --> 00:11:08,000 poate ascunde secrete mult timp. 286 00:11:08,000 --> 00:11:11,000 Aşadar, Steven Spielberg, perpeleşte-te de supărare. 287 00:11:11,000 --> 00:11:14,000 Dacă ne uităm la distribuţii, de fapt distribuţiile se schimbă dramatic. 288 00:11:14,000 --> 00:11:17,000 Aşadar una dintre înregistrările pe care le-am avut 289 00:11:17,000 --> 00:11:20,000 este această pasăre, care trece prin aceste migraţii spectaculoase 290 00:11:20,000 --> 00:11:22,000 din Noua Zeelandă 291 00:11:22,000 --> 00:11:24,000 spre Alaska şi înapoi 292 00:11:24,000 --> 00:11:26,000 în căutarea verii fără sfârşit 293 00:11:26,000 --> 00:11:28,000 pe măsură ce finalizează ciclul vieţii. 294 00:11:28,000 --> 00:11:30,000 De asemenea, am vorbit despre Cafeneaua Rechinului Alb. 295 00:11:30,000 --> 00:11:33,000 Aceasta este o locaţie în Pacific unde se adună rechinii albi. 296 00:11:33,000 --> 00:11:35,000 Nu ştim de ce se adună aici, pur şi simplu nu ştim. 297 00:11:35,000 --> 00:11:37,000 Asta este o întrebare pentru viitor. 298 00:11:37,000 --> 00:11:39,000 Unul dintre lucrurile pe care le-am predat la liceu 299 00:11:39,000 --> 00:11:42,000 este că toate animalele au nevoie de oxigen pentru a supravieţui. 300 00:11:42,000 --> 00:11:45,000 Creatura asta mică, măsoară cam jumătate de milimetru, 301 00:11:45,000 --> 00:11:47,000 nu este prea carismatică. 302 00:11:47,000 --> 00:11:49,000 A fost descoperită abia la începutul deceniului '80. 303 00:11:49,000 --> 00:11:51,000 Dar lucrul interesant cu privire la ea 304 00:11:51,000 --> 00:11:54,000 este că, acum câţiva ani, oamenii de ştiinţă ai recensământului au descoperit 305 00:11:54,000 --> 00:11:56,000 că aceasta creatură se dezvoltă în sedimente sărace în oxigen 306 00:11:56,000 --> 00:11:58,000 în adâncurile Mării Mediterane. 307 00:11:58,000 --> 00:12:00,000 Acum ei ştiu că, de fapt, 308 00:12:00,000 --> 00:12:02,000 animalele pot trăi fără oxigen, sau cel puţin câteva dintre ele, 309 00:12:02,000 --> 00:12:05,000 şi că se pot adapta celor mai dificile condiţii. 310 00:12:05,000 --> 00:12:08,000 Dacă ai absorbi toată apa din ocean, 311 00:12:08,000 --> 00:12:10,000 asta ar rămâne în urmă, 312 00:12:10,000 --> 00:12:12,000 iar aceasta este biomasa de viaţă existentă pe fundul mării. 313 00:12:12,000 --> 00:12:15,000 Ce vedem aici este o biomasă uriaşă spre poli 314 00:12:15,000 --> 00:12:18,000 şi nu atât de multă biomasă între. 315 00:12:18,000 --> 00:12:20,000 Am găsit viaţă în extreme. 316 00:12:20,000 --> 00:12:22,000 Şi s-au găsit noi specii 317 00:12:22,000 --> 00:12:24,000 care trăiesc în gheaţă 318 00:12:24,000 --> 00:12:26,000 şi care ajută în susţinerea reţelei de mâncare bazată pe gheaţă. 319 00:12:26,000 --> 00:12:28,000 Şi am găsit şi acest incredibil crab yeti 320 00:12:28,000 --> 00:12:31,000 care trăieşte lângă lângă deschizăturile hidrotermale foarte fierbinţi din Insula Paştelui. 321 00:12:31,000 --> 00:12:33,000 Şi această specie 322 00:12:33,000 --> 00:12:36,000 a atras atenţia publicului. 323 00:12:36,000 --> 00:12:39,000 Am aflat de asemenea, că cele mai adânci deschizături descoperite până acum -- 5.000 de metri -- 324 00:12:39,000 --> 00:12:42,000 cele mai fierbinţi deschizături la 407 grade Celsius -- 325 00:12:42,000 --> 00:12:44,000 deschizături din Pacificul de Sud şi din zona Arctică 326 00:12:44,000 --> 00:12:46,000 se află acolo unde nu s-a mai găsit nimic înainte. 327 00:12:46,000 --> 00:12:49,000 Aşadar există anumite medii noi care încă nu au fost descoperite. 328 00:12:49,000 --> 00:12:51,000 În ceea ce priveşte necunoscutul, rămâne mult de descoperit. 329 00:12:51,000 --> 00:12:53,000 Şi voi menţiona doar câteva dintre ele 330 00:12:53,000 --> 00:12:55,000 foarte rapid. 331 00:12:55,000 --> 00:12:58,000 Înainte de toate, ne putem întreba, câţi peşti sunt în mare? 332 00:12:58,000 --> 00:13:00,000 Ştim mai multe despre peşti decât ştim despre orice alt grup din ocean 333 00:13:00,000 --> 00:13:02,000 în afară de mamiferele marine. 334 00:13:02,000 --> 00:13:05,000 Aşa că putem extrapola pe baza ratei de descoperire 335 00:13:05,000 --> 00:13:08,000 asupra numărului de specii pe care e posibil să le descoperim. 336 00:13:08,000 --> 00:13:10,000 Şi pornind de la asta, am calculat 337 00:13:10,000 --> 00:13:13,000 că am descoperit cam 16,500 de specii marine 338 00:13:13,000 --> 00:13:15,000 şi că au mai rămas de la 1,000 la 4,000 de specii nedescoperite. 339 00:13:15,000 --> 00:13:17,000 Aşa că ne-am descurcat destul de bine. 340 00:13:17,000 --> 00:13:19,000 Avem aproximativ 75 la sută din peşti, 341 00:13:19,000 --> 00:13:21,000 probabil cel mult 90 la sută. 342 00:13:21,000 --> 00:13:24,000 Dar peştii, după cum am spus, sunt cei mai cunoscuţi. 343 00:13:24,000 --> 00:13:27,000 Nivelul nostru de cunoaştere este mult mai scăzut pentru alte grupuri de organisme. 344 00:13:27,000 --> 00:13:29,000 Această cifră este bazată pe o lucrare nouă 345 00:13:29,000 --> 00:13:32,000 care va fi publicată în revista PLoS Biology. 346 00:13:32,000 --> 00:13:34,000 Lucrarea prezice câte alte specii mai sunt 347 00:13:34,000 --> 00:13:36,000 pe pământ şi în ocean. 348 00:13:36,000 --> 00:13:38,000 Şi ce au descoperit 349 00:13:38,000 --> 00:13:41,000 este că ştim aproximativ 9 la sută din speciile din ocean. 350 00:13:41,000 --> 00:13:43,000 Asta înseamnă că 91 la sută, chiar după recensământ, 351 00:13:43,000 --> 00:13:45,000 va trebui să fie descoperit. 352 00:13:45,000 --> 00:13:47,000 Asta înseamnă că sunt cam 2 milioane de specii 353 00:13:47,000 --> 00:13:49,000 după ce se termină totul. 354 00:13:49,000 --> 00:13:51,000 Aşa că mai avem mult de muncă 355 00:13:51,000 --> 00:13:53,000 în ceea ce priveşte necunoscutul. 356 00:13:53,000 --> 00:13:55,000 Această bacterie 357 00:13:55,000 --> 00:13:58,000 se regăseşte în zona coastei din Chile. 358 00:13:58,000 --> 00:14:00,000 Şi această zonă este echivalentă cu dimensiunea Greciei. 359 00:14:00,000 --> 00:14:03,000 Această bacterie poate fi văzută cu ochiul liber. 360 00:14:03,000 --> 00:14:06,000 Dar vă puteţi imagina biomasa pe care o reprezintă. 361 00:14:06,000 --> 00:14:08,000 Dar lucrul cu adevărat fascinant cu privire la microbi 362 00:14:08,000 --> 00:14:10,000 este diversitatea lor. 363 00:14:10,000 --> 00:14:12,000 Un singur strop de apă de mare 364 00:14:12,000 --> 00:14:14,000 poate conţine 160 de microbi diferiţi. 365 00:14:14,000 --> 00:14:16,000 Şi oceanele 366 00:14:16,000 --> 00:14:19,000 probabil conţin în jur de un miliard de diverse alte tipuri. 367 00:14:19,000 --> 00:14:22,000 Asta este cu adevărat captivant. Ce fac toate acestea acolo? 368 00:14:22,000 --> 00:14:24,000 De fapt, nu ştim. 369 00:14:24,000 --> 00:14:26,000 Cel mai captivant lucru, cred, cu privire la acest recensământ 370 00:14:26,000 --> 00:14:28,000 este rolul ştiinţei globale. 371 00:14:28,000 --> 00:14:30,000 După cum vedem în această imagine de lumină în timpul nopţii, 372 00:14:30,000 --> 00:14:32,000 sunt multe zone de pe Pământ 373 00:14:32,000 --> 00:14:35,000 unde dezvoltarea umană este mult mai mare 374 00:14:35,000 --> 00:14:37,000 şi alte zone unde dezvoltarea este mult mai mică, 375 00:14:37,000 --> 00:14:39,000 dar între ele vedem zone întunecare mari 376 00:14:39,000 --> 00:14:41,000 de ocean care nu a fost explorat prea mult. 377 00:14:41,000 --> 00:14:43,000 Un alt lucru pe care vreau să îl spun în această privinţă 378 00:14:43,000 --> 00:14:45,000 este că oceanul este interconectat. 379 00:14:45,000 --> 00:14:47,000 Organismelor marine nu le pasă de graniţe 380 00:14:47,000 --> 00:14:49,000 şi se deplasează unde vor. 381 00:14:49,000 --> 00:14:52,000 Aşadar importanţa colaborării globale 382 00:14:52,000 --> 00:14:54,000 devine şi mai mare. 383 00:14:54,000 --> 00:14:56,000 Am pierdut o mare parte din paradis. 384 00:14:56,000 --> 00:14:59,000 De exemplu, acest ton care era odată atât de abundent în Marea Nordică 385 00:14:59,000 --> 00:15:01,000 aproape că a dispărut. 386 00:15:01,000 --> 00:15:04,000 Erau traulere care s-au dus la mare adâncime în Marea Mediterană 387 00:15:04,000 --> 00:15:06,000 şi au adunat mai mult gunoi decât animale. 388 00:15:06,000 --> 00:15:09,000 Şi vorbim de zonele adânci, considerate 389 00:15:09,000 --> 00:15:11,000 printre mediile cele mai curate de pe Pământ. 390 00:15:11,000 --> 00:15:13,000 Şi sunt multe alte presiuni. 391 00:15:13,000 --> 00:15:16,000 Acidificarea oceanului este o problemă majoră de care sunt preocupaţi oamenii, 392 00:15:16,000 --> 00:15:19,000 de asemenea încălzirea globală, şi efectele care se vor răsfrânge asupra recifelor. 393 00:15:19,000 --> 00:15:22,000 În câteva decenii, în timpul vieţilor noastre, 394 00:15:22,000 --> 00:15:24,000 vom vedea multe vătămări asupra recifelor. 395 00:15:24,000 --> 00:15:27,000 Şi aş putea să folosesc restul timpului meu care devine foarte scurt, 396 00:15:27,000 --> 00:15:29,000 trecând prin această litanie de griji legate de ocean, 397 00:15:29,000 --> 00:15:31,000 dar vreau să închei într-un mod pozitiv. 398 00:15:31,000 --> 00:15:33,000 Marea provocare 399 00:15:33,000 --> 00:15:35,000 este să încercăm să păstrăm ceea ce a mai rămas, 400 00:15:35,000 --> 00:15:37,000 pentru că încă mai există frumuseţe spectaculoasă. 401 00:15:37,000 --> 00:15:39,000 Oceanele sunt aşa de productive, 402 00:15:39,000 --> 00:15:42,000 se întâmplă acolo atât de multe lucruri care sunt relevante pentru oameni 403 00:15:42,000 --> 00:15:45,000 că avem nevoie, chiar dintr-o perspectivă egoistă, 404 00:15:45,000 --> 00:15:47,000 să încercăm să ne descurcăm mai bine în viitor faţă de trecut. 405 00:15:47,000 --> 00:15:49,000 Aşadar este nevoie să găsim aceste focare 406 00:15:49,000 --> 00:15:51,000 şi să ne străduim să le protejăm. 407 00:15:51,000 --> 00:15:53,000 Când ne uităm la imagini precum acestea, ne taie răsuflarea, 408 00:15:53,000 --> 00:15:55,000 pe lângă faptul că ne ajută să respirăm 409 00:15:55,000 --> 00:15:57,000 cu oxigenul pe care ni-l oferă oceanul. 410 00:15:57,000 --> 00:16:00,000 Oamenii de ştiinţă ai recensământului au lucrat în ploaie, în frig, 411 00:16:00,000 --> 00:16:02,000 au lucrat sub apă şi deasupra apei 412 00:16:02,000 --> 00:16:04,000 în încercarea de a aduce lumină asupra acestei descoperiri nemaipomenite, 413 00:16:04,000 --> 00:16:06,000 care încă este aproape complet necunoscută, 414 00:16:06,000 --> 00:16:09,000 a adaptărilor spectaculoase pe care le vedem în ocean. 415 00:16:09,000 --> 00:16:12,000 Aşadar, fie că ai o turmă de iaci în munţii din Chile, 416 00:16:12,000 --> 00:16:15,000 fie că lucrezi la bursă în New York City 417 00:16:15,000 --> 00:16:17,000 sau fie dacă eşti un om de la TED care trăieşte în Edinburgh, 418 00:16:17,000 --> 00:16:19,000 oceanul contează. 419 00:16:19,000 --> 00:16:21,000 Şi dacă dispar oceanele, vom dispărea şi noi. 420 00:16:21,000 --> 00:16:23,000 Vă mulţumesc pentru atenţie. 421 00:16:23,000 --> 00:16:25,000 (Aplauze)