[Sarah Sze: Cum vedem noi lumea]
Sunt foarte interesată de acest tip de
oscilare, ca de pendul.
Acest tip de dorinţă de a simţi, atinge
şi mirosi materialele.
Iar celalat capăt al pendulului fiind
faptul că există
o distanţă între noi şi materiale
pentru că petrecem atâta timp
cu imaginile.
Cred că acel timp petrecut cu imaginile
este foarte diferit de orice alt timp
petrecut cu imaginile
pe care l-am întâlnit în viaţa mea.
Şi cred că se schimbă radical
cu fiecare generaţie.
Nu cunoşti autorul unei imagini când
aceasta ajunge la tine.
O poţi manipula
şi o poţi trimite.
Imaginile sunt privite ca nişte rămăşiţe.
Am învăţat să citim imaginile
foarte rapid.
Aşa că toate imaginile care se află
în expoziţia galeriei
se referă la imagini care îţi dau senzaţia
că ar putea fi oriunde, în orice moment.
Imagini cu peisaje
te proiectează într-un timp
şi spaţiu vast.
Îţi alterează noţiunea timpului--
când le priveşti.
Pentru mine, această cameră este de fapt
despre intersecţia
picturii şi sculpturii.
Am vrut, într-un fel,
să scot tot ce putea fi
denumit în munca mea
şi să-i fac pe oameni
să privească fragmente
de picturi şi imagini împletindu-se--
pătrunzându-se--
şi apoi dezintegrându-se.
Când intri,
începi să priveşti lucrurile
ca pe nişte rupturi
Toate marginile lucrării
se aliniază în unghiuri foarte diferite.
Practic vezi încăperea
aproape îmbinându-se
în ce priveşte acest tip
de rame plutitoare.
Aşa că ai această experienţă
în timp şi spaţiu
în care nu ştii când începe o lucrare--
când se termină o lucrare.
Aşa vedem noi lumea.
Nu vedem lucrurile în cutii albe.
Cum să vorbim despre
somptuozitatea materialului--
nu despre material
ca reprezentând altceva.
Cum se comportă vopseaua în spaţiu?
Cum se simte? Cum se usucă?
Cum aderă?
Când priveşti hârtia ca pe un teanc,
te întrebi ce s-a întâmplat cu imaginea.
Cred că de fapt, ăsta e locul unde
materialitatea în sculptură
şi imaginea
se întâlnesc.
Acel tip de comportament--
acel tip de tactilitate--
cred că se iveşte
volumul.
Pentru că avem atât de multă iluzie,
dar nu avem atingerea
şi nu avem gustul şi mirosul.
Nu avem acea intimitate cu imaginile.