[Sarah Sze: Cum vedem noi lumea] Sunt foarte interesată de acest tip de oscilare, ca de pendul. Acest tip de dorinţă de a simţi, atinge şi mirosi materialele. Iar celalat capăt al pendulului fiind faptul că există o distanţă între noi şi materiale pentru că petrecem atâta timp cu imaginile. Cred că acel timp petrecut cu imaginile este foarte diferit de orice alt timp petrecut cu imaginile pe care l-am întâlnit în viaţa mea. Şi cred că se schimbă radical cu fiecare generaţie. Nu cunoşti autorul unei imagini când aceasta ajunge la tine. O poţi manipula şi o poţi trimite. Imaginile sunt privite ca nişte rămăşiţe. Am învăţat să citim imaginile foarte rapid. Aşa că toate imaginile care se află în expoziţia galeriei se referă la imagini care îţi dau senzaţia că ar putea fi oriunde, în orice moment. Imagini cu peisaje te proiectează într-un timp şi spaţiu vast. Îţi alterează noţiunea timpului-- când le priveşti. Pentru mine, această cameră este de fapt despre intersecţia picturii şi sculpturii. Am vrut, într-un fel, să scot tot ce putea fi denumit în munca mea şi să-i fac pe oameni să privească fragmente de picturi şi imagini împletindu-se-- pătrunzându-se-- şi apoi dezintegrându-se. Când intri, începi să priveşti lucrurile ca pe nişte rupturi Toate marginile lucrării se aliniază în unghiuri foarte diferite. Practic vezi încăperea aproape îmbinându-se în ce priveşte acest tip de rame plutitoare. Aşa că ai această experienţă în timp şi spaţiu în care nu ştii când începe o lucrare-- când se termină o lucrare. Aşa vedem noi lumea. Nu vedem lucrurile în cutii albe. Cum să vorbim despre somptuozitatea materialului-- nu despre material ca reprezentând altceva. Cum se comportă vopseaua în spaţiu? Cum se simte? Cum se usucă? Cum aderă? Când priveşti hârtia ca pe un teanc, te întrebi ce s-a întâmplat cu imaginea. Cred că de fapt, ăsta e locul unde materialitatea în sculptură şi imaginea se întâlnesc. Acel tip de comportament-- acel tip de tactilitate-- cred că se iveşte volumul. Pentru că avem atât de multă iluzie, dar nu avem atingerea şi nu avem gustul şi mirosul. Nu avem acea intimitate cu imaginile.