WEBVTT

00:00:13.988 --> 00:00:18.746
Sunt Awele, fiica lui Alice, 
nepoata lui Ruth,

00:00:20.052 --> 00:00:23.065
strănepoata mamei-mari Alice 
și a lui Madir Corine,

00:00:23.846 --> 00:00:28.016
stră-strănepoata Annei 
și a lui Zitii Benyen.

00:00:30.096 --> 00:00:34.042
Sper să-mi ating potențialul maxim 


00:00:34.042 --> 00:00:35.288
ajutându-i pe alții.

00:00:37.310 --> 00:00:42.740
Tata obișnuia să-mi spună povești.
Zicea adesea:

00:00:42.824 --> 00:00:45.768
„Vreau să știi cine ești și de unde vii.”

00:00:45.768 --> 00:00:50.077
„Te va ajuta să descoperi 
cine trebuie să fii.”

00:00:50.077 --> 00:00:53.160
„Așa că ascultă povestea asta, 
m-ai auzit, mititico ?”

00:00:53.160 --> 00:00:55.346
„N-o s-o găsești în cărți,”

00:00:55.346 --> 00:00:57.551
„învățătoarea n-o să ți-o spună,”

00:00:57.551 --> 00:01:00.071
„dar trebuie să înțelegi cine ești".

00:01:00.071 --> 00:01:03.223
Acesta a devenit un principiu călăuzitor

00:01:03.223 --> 00:01:05.769
în povestirile pe care am vrut să le spun.

00:01:05.769 --> 00:01:08.669
Povestiri despre moștenirea 
identității noastre.

00:01:09.930 --> 00:01:13.469
Tot timpul auzeam cum copiii sunt viitorul,

00:01:13.469 --> 00:01:15.842
dar ce înseamnă cu adevărat acest clișeu

00:01:15.842 --> 00:01:17.900
și cum îi pregătim pentru viitor ?

00:01:17.990 --> 00:01:20.717
Așa că am căutat povestiri despre tineri

00:01:20.807 --> 00:01:24.116
și despre moștenirea pe care o aduc 
ca agenți ai schimbării,

00:01:24.216 --> 00:01:27.359
puterea pe care o aveți 
în acest moment.

00:01:27.359 --> 00:01:30.786
Azi, 2 martie 1955...

00:01:30.786 --> 00:01:36.430
Povestirea pe care vreau să v-o spun 
s-a întâmplat la această dată.

00:01:36.430 --> 00:01:41.969
E vorba de Claudette Colvin, 
o fată curajoasă, de 16 ani.

00:01:41.969 --> 00:01:45.731
Toate detaliile se leagă între ele, 
fiindcă acum o săptămână, în San Francisco,

00:01:45.731 --> 00:01:50.296
elevii mei de la gimnaziu au jucat 
o piesă scrisă de mine,

00:01:50.296 --> 00:01:52.805
numită „Agenții schimbării".

00:01:52.805 --> 00:01:56.269
Aceasta începe cu reconstituirea 
procesului „Plessy contra Ferguson”,

00:01:56.269 --> 00:01:57.790
dintre 1892 și 1896,

00:01:57.880 --> 00:02:00.952
continuă 
cu „Brown contra Comisia de învățământ”

00:02:00.952 --> 00:02:03.570
și cu greva studenților 
condusă de Barbara Rose Johns,

00:02:03.570 --> 00:02:07.473
trece la cazul lui Claudette Colvin
și al boicotării autobuzelor din Montgomery

00:02:07.473 --> 00:02:11.423
și se încheie în 1960, cu mișcarea 
nonviolentă de ocupare a magazinelor,

00:02:11.423 --> 00:02:14.347
condusă de studenți.

00:02:14.367 --> 00:02:18.647
Am să vă spun povestirea,
precum și felul

00:02:18.647 --> 00:02:22.559
în care o folosesc ca studiu de caz.

00:02:23.610 --> 00:02:25.990
Am plătit biletul în față la șofer


00:02:25.990 --> 00:02:28.355
și m-am dus repede la ușa din spate

00:02:28.355 --> 00:02:32.397
cu restul copiilor de culoare,
ca șoferul să nu plece fără noi.

00:02:32.397 --> 00:02:35.780
Plus că albilor nu le place

00:02:35.780 --> 00:02:38.099
să trecem pe lângă ei pe culoar.

NOTE Paragraph

00:02:38.099 --> 00:02:41.193
Când m-am urcat iar în autobuz, 
partea pentru negri era plină,

00:02:41.193 --> 00:02:43.615
așa că m-am așezat la mijloc.

00:02:43.615 --> 00:02:46.663
M-am așezat pe ultimul rând, în stânga, 
chiar la geam,

00:02:46.663 --> 00:02:49.616
fără să mă gândesc la ceva anume.

00:02:49.616 --> 00:02:51.435
„Bună !"

00:02:51.435 --> 00:02:54.705
N-o cunoșteam nici eu pe fata mai mare 
de lângă mine,

00:02:54.705 --> 00:02:57.348
așa că am continuat să privesc 
pe fereastră.

00:02:57.348 --> 00:03:00.357
Șoferul a mai oprit în câteva stații, 
se tot urcau oameni,

00:03:00.357 --> 00:03:02.102
albi și de culoare.

00:03:02.102 --> 00:03:04.594
Foarte curând nu mai erau locuri libere.

00:03:04.594 --> 00:03:08.488
„Cedați locurile!" a strigat șoferul,
și cei de culoare s-au ridicat în picioare.

00:03:08.488 --> 00:03:11.626
Albii le-au luat locurile, 
dar eu nu m-am ridicat.

00:03:11.626 --> 00:03:15.404
Fata de lângă mine și celelalte două 
de vizavi nu s-au ridicat nici ele.

00:03:15.404 --> 00:03:17.865
Știam că nu stau în partea interzisă.

00:03:17.865 --> 00:03:21.707
„Hai mai repede, în picioare !",
și fata de lângă mine s-a ridicat imediat.

00:03:21.707 --> 00:03:24.847
A rămas în picioare pe interval, 
urmată de celelalte două fete.

00:03:24.847 --> 00:03:27.537
Dar eu mi-am zis că asta 
nu e partea interzisă.

00:03:27.537 --> 00:03:32.120
Șoferul și-a ridicat privirile, 
s-a uitat pe geam, în oglindă...

00:03:32.550 --> 00:03:37.347
A oprit. O femeie însărcinată, 
doamna Hamilton, s-a urcat în autobuz.

00:03:37.347 --> 00:03:41.008
S-a dus repede în spate și s-a urcat, 
neștiind că șoferul încearcă să mă oblige

00:03:41.008 --> 00:03:42.867
să-mi cedez locul.

00:03:42.867 --> 00:03:44.683
S-a așezat chiar lângă mine.

00:03:44.683 --> 00:03:48.230
„Voi două, în picioare, ca să pot pleca !”

00:03:48.230 --> 00:03:51.218
„Dar domnu', am dat banu', 
am plătit biletu',”

00:03:51.218 --> 00:03:53.459
„e dreptul meu, știți, 
prin Constituție...”

00:03:53.459 --> 00:03:57.199
„Prin Constituție ?! 
Ia să chem eu poliția.”

00:03:57.199 --> 00:04:00.677
S-a dat jos, a făcut semn la doi polițiști 
să oprească, și au venit.

00:04:00.677 --> 00:04:03.600
S-au urcat în autobuz,

00:04:03.600 --> 00:04:05.983
s-au uitat la doamna Hamilton și au zis:

00:04:05.983 --> 00:04:09.536
„Voi două trebuie să vă ridicați,
ca să poată pleca șoferul."

00:04:09.536 --> 00:04:13.003
„Dar domnu' polițist, am plătit.
Sunt însărcinată.”

00:04:13.003 --> 00:04:16.286
„Dacă mă mișc acum,
o să mi se facă rău.”

00:04:16.286 --> 00:04:20.023
„Domnu', și eu mi-am plătit biletu',
și e dreptu' meu constituțional.”

00:04:20.023 --> 00:04:21.855
„Sunt cetățean american.”

00:04:21.855 --> 00:04:25.239
„Citiți amendamentele XIII și XIV 
și-o să vedeți că așa e.”

00:04:25.239 --> 00:04:28.220
„Cunosc legea. M-a învățat la școală
doamna profesoară.”

00:04:28.220 --> 00:04:30.516
„Doamna ne-a predat Constituția,”

00:04:30.516 --> 00:04:33.439
„Carta Drepturilor, 
Declarația de Independență,”

00:04:33.439 --> 00:04:36.926
„discursul lui Patrick Henry, 
pe care l-am învățat pe de rost.”

00:04:36.926 --> 00:04:40.619
„Doamna ne iscodea mereu mintea,
ca să afle cum gândim.”

00:04:40.619 --> 00:04:45.609
Zicea: „Cine ești ? Cine ești tu, 
cel care stă acum pe scaun ?”

00:04:45.609 --> 00:04:49.907
„Cel pe care oamenii cred că-l văd 
din afară ?”

00:04:49.907 --> 00:04:54.151
„Cine ești pe dinăuntru ? Cum gândești ?
Ce simți ? În ce crezi ?”

00:04:54.151 --> 00:04:56.943
„Ai fi dispus să lupți 
pentru ceea ce crezi,”

00:04:56.943 --> 00:05:00.921
„chiar dacă cineva încearcă să te oprească
fiindcă ești diferit ?”

00:05:00.921 --> 00:05:04.632
„Ții la copiii cu pielea cafenie ?”

00:05:04.632 --> 00:05:07.211
„Ești american ?”

00:05:07.211 --> 00:05:09.761
„Ce înseamnă să fii american ?”

00:05:09.761 --> 00:05:13.352
„Temă pentru diseară, un eseu numit 
«Ce înseamnă să fii american ?»”

00:05:13.352 --> 00:05:15.556
„Trebuie să știți cine sunteți, copii !"

00:05:15.556 --> 00:05:19.018
Doamna ne preda istorie și ne vorbea 
despre evenimentele curente.

00:05:19.148 --> 00:05:22.632
Spunea că doar așa vom înțelege
ce se întâmplă în jur

00:05:22.632 --> 00:05:24.809
și vom putea să facem ceva.

00:05:24.809 --> 00:05:27.322
„Domnu', tot ce știu 
e că-s sătulă de rasism”

00:05:27.322 --> 00:05:30.012
„și că, dacă n-am nimic
pentru care merită să trăiesc,”

00:05:30.012 --> 00:05:31.709
„n-am nimic 
pentru care merită să mor !”

00:05:31.709 --> 00:05:33.932
„Așa că dați-mi libertate
sau dați-mi moarte !”


00:05:33.972 --> 00:05:35.801
„Nu-mi pasă !
Duceți-mă la închisoare !”

00:05:35.861 --> 00:05:38.360
Au târât-o afară din autobuz.

00:05:38.410 --> 00:05:42.971
Apoi Claudette Colvin a fost împinsă 
pe scaunul din spate al mașinii de poliție

00:05:42.971 --> 00:05:46.916
și încătușată prin geam...

00:05:49.226 --> 00:05:55.592
În anul următor, pe 11 mai 1956, 
Claudette Colvin a fost martorul principal

00:05:55.592 --> 00:06:00.070
în cazul „Browder contra Gayle”,
judecat la un tribunal federal.

00:06:00.070 --> 00:06:05.182
Ea, o fată de 18 ani, alte două femei
și doamna Browder...

00:06:08.602 --> 00:06:12.806
Cazul lor, „Browder contra Gayle”, 
a ajuns la Curtea Supremă a SUA.

00:06:13.283 --> 00:06:16.272
Datorită cazului 
„Brown contra Comisia de învățământ”,

00:06:16.272 --> 00:06:19.335
a amendamentului XIV,
și a mărturiei sale impresionante,

00:06:19.335 --> 00:06:23.033
știți bine ce a urmat.

00:06:24.501 --> 00:06:27.427
De ce nu cunoaștem această întâmplare ?

00:06:27.427 --> 00:06:29.698
Când vine vorba de boicotul din Montgomery,

00:06:29.698 --> 00:06:31.782
vorbim de Rosa Parks 
și Martin Luther King,

00:06:31.792 --> 00:06:33.346
care vor fi mereu venerați.

00:06:33.346 --> 00:06:36.835
Dar rolul pe care l-au jucat femeile 
în această acțiune,

00:06:36.925 --> 00:06:40.043
rolul lui Claudette, de luptătoare,

00:06:40.043 --> 00:06:45.272
ne învață niște lecții importante,
ce reclamă atenție.

00:06:45.272 --> 00:06:48.290
Ce înseamnă să te implici,

00:06:48.290 --> 00:06:52.572
să fii un cetățean responsabil
într-o democrație ?

00:06:52.612 --> 00:06:56.827
Să dai o lecție de curaj și loialitate ?

00:06:56.847 --> 00:07:01.297
De aceea spun povestiri despre tineri, 
ca ei înșiși să poată analiza

00:07:01.297 --> 00:07:05.337
ideile legate de identitate,
identitatea pe care și-o construiesc

00:07:05.337 --> 00:07:07.471
și cea care le e impusă.

00:07:07.471 --> 00:07:13.240
Ce înseamnă să fii membru al societății ?
Cine are calitatea asta ? Cum ne revanșăm ?

00:07:13.240 --> 00:07:20.876
Ce înseamnă rasa și violența în America,
dar cetăţenia participativă ?

00:07:20.876 --> 00:07:24.569
Aceste povestiri îmi permit 
să port conversații

00:07:24.569 --> 00:07:29.567
despre ceea ce nu poate fi spus,
pe care multora le e teamă să le poarte.

00:07:29.567 --> 00:07:33.339
Odată, in Eugene, Oregon, un elev 
de gimnaziu, blond, cu ochi albaștri

00:07:33.339 --> 00:07:35.877
m-a întrebat la sfârșitul piesei:

00:07:35.877 --> 00:07:38.405
„Dar, dna Awele, rasismul a dispărut, nu ?"

00:07:38.405 --> 00:07:41.188
Cum nu voiam să răspund în locul lui, 
i-am spus:

00:07:41.188 --> 00:07:43.753
„Întoarce-te spre cel de lângă tine 
și vezi dacă poți”

00:07:43.773 --> 00:07:45.979
„să vii cu dovezi".

00:07:45.979 --> 00:07:48.041
I-am lăsat să vorbească patru minute.

00:07:48.041 --> 00:07:54.131
Au început să povestească, 
dând exemple de rasism din comunitate.

00:07:54.131 --> 00:07:57.636
O liceană din San Francisco 
mi-a scris așa:

00:07:57.636 --> 00:07:59.854
„Aveam de gând să chiulesc,”

00:07:59.854 --> 00:08:02.565
„dar apoi au auzit că avem o întrunire, 
așa că m-am dus.”

00:08:02.565 --> 00:08:06.178
„După ce am ascultat discuțiile studenților
și v-am văzut piesa,”

00:08:06.178 --> 00:08:08.992
„m-am gândit să-mi adun prietenii,”

00:08:08.992 --> 00:08:13.056
„să mergem la o adunare a conducerii 


00:08:13.056 --> 00:08:16.710
și să cerem cursuri 
pentru admiterea la facultate”.

00:08:16.710 --> 00:08:21.965
Vă spun această povestire azi
în cinstea moștenirii lăsate de tinerii

00:08:21.965 --> 00:08:24.284
care au fost înaintea noastră,

00:08:24.284 --> 00:08:27.069
pentru ca ei să devină repere 
ale schimbărilor

00:08:27.069 --> 00:08:31.108
pe care doreau să le producă,

00:08:31.108 --> 00:08:33.371
așa cum a fost Claudette Colvin.

00:08:33.371 --> 00:08:37.682
Fiindcă ea a anulat constituționalitatea 
segregaționsimului din autobuzele

00:08:37.682 --> 00:08:40.580
din Montgomery, Alabama.

00:08:40.580 --> 00:08:42.041
Vă mulțumesc.

00:08:42.041 --> 00:08:43.714
(Aplauze)

00:08:46.714 --> 00:08:48.445
Vă mulțumesc.