0:00:00.688,0:00:03.577
Acum 15 ani se presupunea

0:00:03.577,0:00:05.627
că marea parte a dezvoltării creierului

0:00:05.627,0:00:08.606
are loc în primii ani de viață.

0:00:08.606,0:00:11.318
Cu 15 ani în urmă, nu puteam privi

0:00:11.318,0:00:13.939
în interiorul creierului uman viu

0:00:13.939,0:00:16.977
să urmărim dezvoltarea pe parcursul vieții.

0:00:16.977,0:00:20.138
În ultima decadă, datorită progreselor

0:00:20.138,0:00:21.943
în tehnologia de imagistică a creierului,

0:00:21.943,0:00:24.886
ca rezonanța magnetică nucleară sau RMN,

0:00:24.886,0:00:28.013
neuroștiința a început să investigheze creierul uman

0:00:28.013,0:00:30.432
de toate vârstele și să înregistreze schimbările

0:00:30.432,0:00:33.303
din structura și funcția creierului.

0:00:33.303,0:00:36.980
Folosim RMN-ul structural ca să vedem secţiuni

0:00:36.980,0:00:40.042
cu foarte mare rezoluție în interiorul creierului uman

0:00:40.042,0:00:43.262
și să putem întreba:

0:00:43.262,0:00:45.702
câtă materie cenușie conține creierul

0:00:45.702,0:00:47.505
și cum se modifică cu vârsta?

0:00:47.505,0:00:51.217
De asemenea, folosim RMN-ul funcțional, numit RMNf,

0:00:51.217,0:00:54.612
să înregistrăm un video, un film al activității cerebrale

0:00:54.612,0:00:57.480
în timp ce participanții

0:00:57.480,0:01:00.372
gândesc, simt sau percep ceva.

0:01:00.372,0:01:03.138
Multe laboratoare din lume fac asemenea cercetări,

0:01:03.138,0:01:05.368
astfel că în prezent avem o imagine bogată și detaliată

0:01:05.368,0:01:08.892
a felului cum se dezvoltă creierul uman.

0:01:08.892,0:01:11.960
Această imagine a schimbat radical

0:01:11.960,0:01:14.593
felul cum percepem dezvoltarea creierului,

0:01:14.593,0:01:17.361
relevând că nu are loc în întregime în copilărie.

0:01:17.361,0:01:20.072
În schimb, creierul continuă să se dezvolte

0:01:20.072,0:01:24.118
în timpul adolescenței și după vârsta de 20-30 de ani.

0:01:24.118,0:01:28.097
Adolescența e definită ca perioada vieții ce începe

0:01:28.097,0:01:32.493
cu schimbările biologice, hormonale, fizice din pubertate

0:01:32.493,0:01:35.778
și sfârșește la vârsta când tânărul dobândește

0:01:35.778,0:01:39.229
un rol stabil și independent în societate.

0:01:39.229,0:01:41.019
(Râsete)

0:01:41.019,0:01:43.784
Poate dura multă vreme. (Râsete)

0:01:43.784,0:01:46.803
Partea creierului care suferă schimbările cele mai dramatice

0:01:46.803,0:01:50.067
în timpul adolescenței este cortexul prefrontal.

0:01:50.067,0:01:53.044
Acesta e un model al creierului uman,

0:01:53.044,0:01:55.924
iar acesta e cortexul prefrontal, exact în față.

0:01:55.924,0:01:58.433
Cortexul prefrontal e o zonă interesantă a creierului.

0:01:58.433,0:02:01.547
E proporțional mai mare la oameni decât la alte specii

0:02:01.547,0:02:05.174
și e implicată într-o gamă de funcții cognitive

0:02:05.190,0:02:08.462
de nivel înalt, cum sunt luarea de decizii,

0:02:08.462,0:02:10.552
planificarea pentru ziua următoare,

0:02:10.552,0:02:13.292
săptămâna viitoare sau anul viitor,

0:02:13.292,0:02:15.958
inhibând comportamentul inacceptabil,

0:02:15.958,0:02:18.883
nepoliticos sau prostesc.

0:02:18.883,0:02:20.661
E de asemenea implicat în interacțiile sociale,

0:02:20.661,0:02:23.785
în înțelegerea altor oameni și în conștiința de sine.

0:02:23.785,0:02:26.835
Studii RMN urmărind dezvoltarea acestei regiuni

0:02:26.835,0:02:29.305
au arătat că într-adevăr trece printr-o dezvoltare dramatică

0:02:29.305,0:02:32.238
în timpul adolescenței.

0:02:32.238,0:02:35.196
Dacă privești volumul materiei cenușii, de exemplu,

0:02:35.196,0:02:40.045
volumul crește de la vârsta de 4 la 22 de ani,

0:02:40.045,0:02:42.367
se mărește în copilărie, după cum se vede în grafic.

0:02:42.367,0:02:46.120
Atinge un maxim în prima parte a adolescenței.

0:02:46.120,0:02:48.685
Săgețile arată creșterea maximă a volumului

0:02:48.685,0:02:52.151
materiei cenușii în cortexul prefrontal.

0:02:52.151,0:02:55.661
Vârful apare cu doi ani mai târziu la băieți comparativ cu fetele,

0:02:55.661,0:02:57.500
probabil pentru că băieții intră în pubertate

0:02:57.500,0:02:59.752
în medie cu doi ani mai târziu decât fetele.

0:02:59.752,0:03:03.187
În adolescență există un declin semnificativ

0:03:03.187,0:03:05.872
în materia cenușie din cortexul prefrontal.

0:03:05.872,0:03:07.897
Poate nu sună bine, dar de fapt

0:03:07.897,0:03:11.047
acesta e un proces de dezvoltare important,

0:03:11.047,0:03:15.153
pentru că materia cenușie conține corpul celular

0:03:15.153,0:03:18.607
și conexiunile dintre celule, sinapsele, iar declinul volumului

0:03:18.607,0:03:21.352
materiei cenușii din cortexul prefrontal

0:03:21.352,0:03:24.244
se presupune că ar corespunde cu ajustările sinaptice,

0:03:24.244,0:03:26.567
cu eliminarea sinapselor nedorite.

0:03:26.567,0:03:29.700
E un proces important, parțial dependent

0:03:29.700,0:03:32.834
de mediul în care se află animalul sau omul.

0:03:32.834,0:03:36.278
Sinapsele folosite se întăresc,

0:03:36.278,0:03:38.211
iar sinapsele nefolosite în acel mediu

0:03:38.211,0:03:40.543
sunt eliminate.

0:03:40.543,0:03:43.049
Puteți gândi ca la tăierea unei tufe de trandafiri.

0:03:43.049,0:03:45.889
Elimini ramurile slabe astfel încât ce rămâne,

0:03:45.889,0:03:48.927
ramurile importante, să crească mai viguroase.

0:03:48.927,0:03:52.853
Acest proces care realizează eficient acordul fin

0:03:52.853,0:03:55.520
al creierului funcție de mediul specific speciei,

0:03:55.520,0:03:58.435
se petrece în cortexul prefrontal și în alte părți ale creierului

0:03:58.435,0:04:01.989
în perioada adolescenței umane.

0:04:01.989,0:04:05.690
Al doilea set de investigații folosit pentru observarea

0:04:05.690,0:04:08.942
modificărilor creierului de adolescent e RMN-ul funcțional,

0:04:08.942,0:04:12.215
care permite observarea modificărilor în activitatea cerebrală odată cu vârsta.

0:04:12.215,0:04:13.857
Vă dau un exemplu din laboratorul meu.

0:04:13.857,0:04:17.418
În laboratorul meu ne interesează creierul social,

0:04:17.418,0:04:21.002
adică rețeaua cerebrală pe care o folosim

0:04:21.002,0:04:23.435
pentru înţelegerea și interacționarea cu ceilalţi.

0:04:23.435,0:04:27.201
Vreau să vă arăt o fotografie a unui joc de fotbal

0:04:27.201,0:04:31.608
ca să ilustrez două aspecte ale funcționării creierului relațional.

0:04:31.608,0:04:33.041
Acesta e un joc de fotbal. (Râsete)

0:04:33.041,0:04:35.683
Michael Owen a ratat un gol și s-a aruncat la pământ.

0:04:35.683,0:04:38.485
Primul aspect al creierului social,

0:04:38.485,0:04:41.444
intuitiv ilustrat în poză, este cât de automate

0:04:41.444,0:04:44.494
și instinctive sunt reacțiile emoționale sociale.

0:04:44.494,0:04:47.458
Într-o fracțiune de secundă de la ratarea golului lui Michael Owen,

0:04:47.458,0:04:49.268
toată lumea face același lucru cu mâinile și fețele,

0:04:49.268,0:04:51.071
chiar Michael Owen pe iarbă

0:04:51.071,0:04:52.895
face același lucru cu brațele,

0:04:52.895,0:04:55.164
și probabil are o expresie facială similară,

0:04:55.164,0:04:57.138
singurii care nu o fac

0:04:57.138,0:05:00.599
sunt tipii în galben din spate -- (Râsete) --

0:05:00.599,0:05:03.142
cred că sunt în tribuna greșită a stadionului.

0:05:03.142,0:05:05.437
Aceia au o altă reacție emoțională socială

0:05:05.437,0:05:08.072
pe care toți o recunoaștem instantaneu, acesta fiind

0:05:08.072,0:05:11.708
al doilea aspect al creierului social ilustrat în imagine,

0:05:11.708,0:05:15.090
cât de buni suntem să citim comportamentul altor oameni,

0:05:15.090,0:05:17.767
acțiunile, gesturile, expresiile faciale,

0:05:17.767,0:05:21.583
intuind emoțiile și starea mentală care le determină.

0:05:21.583,0:05:23.360
Nu trebuie să întrebi pe niciunul din acei indivizi.

0:05:23.360,0:05:25.901
Ai o bună intuiție a ceea ce simt și gândesc

0:05:25.901,0:05:28.489
în exact acest moment.

0:05:28.489,0:05:30.245
Asta-i ce ne interesează în laboratorul meu.

0:05:30.245,0:05:33.817
Aducem adolescenți și adulți în laborator

0:05:33.833,0:05:36.218
să le scanăm creierul, le dăm o sarcină care implică

0:05:36.218,0:05:39.512
considerarea altor oameni, a minții lor, a stărilor mentale

0:05:39.512,0:05:42.406
şi emoțiilor lor. O descoperire confirmată repetat

0:05:42.406,0:05:45.252
de noi și de alte laboratoare din lume,

0:05:45.252,0:05:48.470
e că partea cortexului prefrontal,

0:05:48.470,0:05:51.688
numită cortex medial prefrontal, albastrul în imagine,

0:05:51.688,0:05:54.444
care e exact în mijlocul cortexului prefrontal,

0:05:54.444,0:05:56.842
în mijlocul capului,

0:05:56.842,0:06:00.125
e mai activă la adolescenți

0:06:00.125,0:06:02.252
când iau decizii și se gândesc la alții

0:06:02.252,0:06:05.053
decât este la adulți.

0:06:05.053,0:06:08.293
Acest rezultat se bazează pe 9 studii ale unor laoboaratoare diferite din lume.

0:06:08.293,0:06:10.993
Toate arată același lucru, anume că activitatea

0:06:10.993,0:06:14.363
din aria prefrontală mediană descrește

0:06:14.363,0:06:16.810
în timpul adolescenței.

0:06:16.810,0:06:19.454
Credem că se datorează faptului că adolescenții și adulții

0:06:19.454,0:06:21.820
folosesc o abordare mentală diferită,

0:06:21.820,0:06:25.238
o strategie cognitivă diferită în luarea deciziilor sociale.

0:06:25.238,0:06:28.754
O modalitate de analiză sunt studiile comportamentale

0:06:28.754,0:06:30.731
în care aducem oamenii în laborator

0:06:30.731,0:06:33.275
și le dăm o sarcină comportamentală.

0:06:33.275,0:06:36.485
Un exemplu de test folosit în laborator:

0:06:36.485,0:06:39.133
imaginați-vă că sunteți participant într-unul din experimente.

0:06:39.133,0:06:40.858
Veniți în laborator,

0:06:40.858,0:06:43.532
vedeți această temă computerizată.

0:06:43.532,0:06:46.322
În acest test vedeți un set de rafturi.

0:06:46.322,0:06:49.139
Există obiecte pe unele rafturi,

0:06:49.139,0:06:52.110
și observați un individ în spatele rafturilor,

0:06:52.110,0:06:55.695
care nu vede anumite obiecte.

0:06:55.695,0:06:57.974
Sunt acoperite din perspectiva lui

0:06:57.974,0:07:00.618
cu piese gri de lemn.

0:07:00.618,0:07:04.102
Acesta e setul de rafturi văzut din direcția lui.

0:07:04.102,0:07:07.595
El vede doar câteva obiecte,

0:07:07.595,0:07:10.047
iar tu vezi mai multe.

0:07:10.047,0:07:12.243
Treaba ta e să muți obiectele.

0:07:12.243,0:07:14.605
Instructorul din spatele rafturilor

0:07:14.605,0:07:17.350
te va direcționa să muți unele obiecte, dar reține,

0:07:17.350,0:07:19.244
nu-ți va cere să muți obiecte pe care nu el le vede.

0:07:19.244,0:07:22.964
Asta introduce o situație interesantă

0:07:22.964,0:07:25.157
întrucât există un gen de conflict

0:07:25.157,0:07:28.325
între perspectiva ta și cea a instructorului.

0:07:28.325,0:07:31.565
Imaginează-ți că-ți cere să muți camionul de sus, la dreapta.

0:07:31.565,0:07:33.596
Sunt trei camioane acolo. Instinctiv,

0:07:33.611,0:07:35.761
vei merge către camionul alb, pentru că acela e sus

0:07:35.761,0:07:38.579
din perspectiva ta, dar apoi trebuie să-ți amintești:

0:07:38.579,0:07:40.638
„Oh, el nu vede acel camion, trebuie că se referă

0:07:40.638,0:07:43.395
la cel albastru”, camionul de sus din perspectiva lui.

0:07:43.395,0:07:46.040
Credeți sau nu, adulți

0:07:46.040,0:07:48.991
normali, sănătoși, inteligenți ca voi fac greșeli

0:07:48.991,0:07:52.131
50% la acest gen de test.

0:07:52.131,0:07:54.974
Mută camionul alb în loc de cel albastru.

0:07:54.974,0:07:58.290
Dăm acest test adolescenților și adulților,

0:07:58.290,0:07:59.844
și cu o condiție de control

0:07:59.844,0:08:03.905
în care nu există instructor, ci o regulă.

0:08:03.905,0:08:05.819
Le spunem: „Vei face același lucru, dar fără instructor.

0:08:05.819,0:08:08.656
Ignoră obiectele

0:08:08.656,0:08:11.863
cu fundal gri.”

0:08:11.863,0:08:14.563
E aceeași situație, dar în situația fără instructor

0:08:14.563,0:08:17.409
ei trebuie să-și amintească

0:08:17.409,0:08:20.480
această regulă arbitrară, pe când

0:08:20.480,0:08:22.160
în prezenţa instructorului

0:08:22.160,0:08:25.701
trebuie să considere perspectiva lui

0:08:25.701,0:08:29.998
ca să-și ghideze acțiunea.

0:08:29.998,0:08:32.608
Vă arăt procentul de eroare

0:08:32.608,0:08:35.174
într-un studiu de dezvoltare pe care l-am făcut,

0:08:35.174,0:08:38.728
pentru vârstele între 7 ani și maturitate.

0:08:38.728,0:08:39.938
Veți vedea procentul de eroare

0:08:39.938,0:08:41.912
la adulți în ambele situații,

0:08:41.927,0:08:45.198
griul e situația cu instructor în care

0:08:45.198,0:08:47.771
adulți inteligenți greşesc 50%,

0:08:47.771,0:08:50.486
dar fac mai puține greșeli fără instructor,

0:08:50.486,0:08:52.514
când trebuie doar să-și amintească regula

0:08:52.514,0:08:55.595
de a ignora fundalul gri.

0:08:55.595,0:08:58.263
Aceste două condiții se dezvoltă în exact același fel.

0:08:58.263,0:09:01.186
Între sfîrșitul copilăriei și mijlocul adolescenței

0:09:01.186,0:09:03.427
apare o îmbunătățire, cu alte cuvinte

0:09:03.427,0:09:06.778
o reducere a erorilor, în ambele tipuri de teste,

0:09:06.778,0:09:07.898
în ambele condiții.

0:09:07.898,0:09:10.183
Dar când compari ultimele două grupuri,

0:09:10.183,0:09:12.135
cei de adolescență medie și adulții, lucrurile devin interesante.

0:09:12.135,0:09:15.295
Aici nu există îmbunătățire

0:09:15.295,0:09:18.333
în situația fără instructor.

0:09:18.333,0:09:21.263
Cu alte cuvinte, tot ce ai nevoie ca să-ți amintești regula

0:09:21.263,0:09:23.969
și s-o aplici e pe deplin dezvoltat

0:09:23.969,0:09:26.500
până în adolescența medie.

0:09:26.500,0:09:28.897
În contrast, dacă te uiți la ultimele două bare gri,

0:09:28.897,0:09:32.047
apare o îmbunătățire semnificativă în prezența instructorului

0:09:32.047,0:09:34.488
între adolescența medie și maturitate.

0:09:34.488,0:09:37.864
Îneamnă că abilitatea de a lua în considerare perspectiva

0:09:37.864,0:09:41.149
altcuiva în scopul de a ghida coportamentul în desfășurare,

0:09:41.149,0:09:43.408
ceea ce facem în viața curentă tot timpul,

0:09:43.408,0:09:48.014
încă se dezvoltă în adolescența medie.

0:09:48.014,0:09:50.554
Deci, dacă ai un fiu sau fiică adolescenți și uneori crezi

0:09:50.554,0:09:52.963
că nu pot lua în considerare perspectiva altora,

0:09:52.963,0:09:56.719
ai dreptate. Nu pot. Din această cauză.

0:09:56.719,0:10:00.232
Uneori râdem de adolescenți.

0:10:00.232,0:10:04.095
Sunt ironizați, uneori demonizați în mass-media

0:10:04.095,0:10:07.622
pentru comportamentul lor tipic adolescent.

0:10:07.622,0:10:10.393
Riscă, au toane, sunt rușinoși.

0:10:10.393,0:10:12.886
Un prieten îmi povestea

0:10:12.886,0:10:15.373
că schimbarea cea mai evidentă

0:10:15.373,0:10:18.354
la fiicele lui adolescente, înainte și după pubertate,

0:10:18.354,0:10:20.598
a fost nivelul de jenă față de el:

0:10:20.614,0:10:23.103
Înainte de pubertate, dacă fetele nu erau cuminți în magazin

0:10:23.103,0:10:25.357
le spunea: „Hei, dacă sunteți cuminți

0:10:25.357,0:10:27.106
vă cânt cântecul vostru favorit”

0:10:27.106,0:10:29.007
și instantaneu se cumințeau, iar el le cânta.

0:10:29.007,0:10:32.478
După pubertate, asta a devenit o amenințare.

0:10:32.478,0:10:34.295
(Râsete)

0:10:34.295,0:10:37.772
Simpla idee ca tatăl lor să cânte în public

0:10:37.772,0:10:40.135
era destul să le cumințească.

0:10:40.135,0:10:41.563
Oamenii adesea întreabă:

0:10:41.563,0:10:44.196
„Adolescența e un fenomen recent?

0:10:44.196,0:10:46.318
E ceva ce am inventat recent în Occident?”

0:10:46.318,0:10:48.986
Răspunsul e probabil nu.

0:10:48.986,0:10:52.409
Există multe descrieri ale adolescenței în istorie

0:10:52.409,0:10:54.566
similare cu descrierile din prezent.

0:10:54.566,0:10:58.799
Un renumit citat din „Povestea iernii” a lui Shakespeare

0:10:58.799,0:11:01.574
descrie adolescența astfel:

0:11:01.574,0:11:04.420
„De n-ar exista vârsta între 10 și 23,

0:11:04.420,0:11:07.660
tinerețea ar dormi în rest;

0:11:07.660,0:11:09.751
pentru că nu-i nimic decât ceartă de copii,

0:11:09.751,0:11:15.974
blamarea înaintașilor, furt, încăierare”

0:11:15.974,0:11:20.508
Continuă: „Altcineva decât aceste creiere fierte

0:11:20.508,0:11:23.653
de 19 și 22 de ani

0:11:23.653,0:11:26.151
ar vâna pe o asemenea vreme?” (Râsete)

0:11:26.151,0:11:29.077
Acum 400 de ani, Shakespeare caracteriza

0:11:29.077,0:11:31.801
adolescenții într-o lumină similară celei de azi,

0:11:31.801,0:11:35.260
dar azi încercăm să le înțelegem comportamentul

0:11:35.260,0:11:38.347
analizând schimbările fundamentale

0:11:38.347,0:11:40.285
ce se petrec în creierul lor.

0:11:40.285,0:11:43.893
De ex., asumarea riscului. Știm că adolescenții

0:11:43.893,0:11:46.218
au tendința să-și asume riscuri. Așa e.

0:11:46.218,0:11:48.850
Își asumă riscuri mai multe decât copiii sau adulții,

0:11:48.850,0:11:51.310
în special când sunt cu prietenii lor.

0:11:51.310,0:11:54.278
Există o nevoie importantă

0:11:54.278,0:11:56.764
de-a deveni independent de părinți

0:11:56.764,0:11:59.588
și să-și impresioneze prietenii în adolescență.

0:11:59.588,0:12:02.187
Acum încercăm să înțelegem

0:12:02.187,0:12:05.180
analizând dezvoltarea părții creierului numită sistemul limbic.

0:12:05.180,0:12:07.723
Vă voi arăta sistemul limbic în roșu,

0:12:07.723,0:12:09.588
în imagine și pe acest mulaj.

0:12:09.588,0:12:12.697
Sistemul limbic se află adânc în interiorul creierului,

0:12:12.697,0:12:16.430
e implicat în procesarea emoțiilor și recompenselor.

0:12:16.430,0:12:19.580
Generează sentimentul de recompensă atunci

0:12:19.580,0:12:22.876
când faci ceva distractiv și/sau riscant.

0:12:22.876,0:12:25.241
Produce incitarea dată de risc.

0:12:25.241,0:12:28.289
Această regiune din sistemul limbic s-a demonstrat

0:12:28.289,0:12:31.708
că e hipersensibilă la gratificația provenită din risc

0:12:31.708,0:12:35.477
la adolescenţi comparativ cu adulții.

0:12:35.477,0:12:39.179
În același timp, cortexul prefrontal,

0:12:39.179,0:12:41.453
indicat în albastru,

0:12:41.453,0:12:44.320
care ne oprește să riscăm excesiv,

0:12:44.320,0:12:47.718
e încă în dezvoltare la adolescenți.

0:12:47.718,0:12:51.385
Cercetările pe creier au arătat că

0:12:51.385,0:12:54.727
creierul adolescent trece printr-o dezvoltare profundă,

0:12:54.727,0:12:58.683
cu implicații în educație, reabilitare și intervenție.

0:12:58.683,0:13:02.703
Mediul și educația

0:13:02.703,0:13:06.112
pot influența dezvoltarea creierului adolescent,

0:13:06.112,0:13:08.914
cu toate că doar recent am început

0:13:08.914,0:13:11.419
să educăm adolescenții în Occident.

0:13:11.419,0:13:15.172
Toți cei patru bunici ai mei, de ex., au abandonat școala

0:13:15.172,0:13:19.006
la începutul adolescenței. N-au avut de ales.

0:13:19.006,0:13:21.780
Asta-i încă situația pentru mulți adolescenți din lume.

0:13:21.780,0:13:24.947
40% din adolescenți nu au acces

0:13:24.947,0:13:29.169
la educație după școala elementară.

0:13:29.169,0:13:31.808
Asta-i o perioadă a vieții în care creierul

0:13:31.808,0:13:34.655
e deosebit de adaptabil și maleabil.

0:13:34.655,0:13:38.425
E o ocazie fantastică pentru învățare și creativitate.

0:13:38.425,0:13:40.658
Ceea ce-i perceput uneori ca o problemă

0:13:40.658,0:13:43.134
cu adolescenții -- asumarea sporită de risc, slab control al impulsurilor,

0:13:43.134,0:13:47.076
conștiinta de sine -- n-ar trebui stigmatizate.

0:13:47.076,0:13:49.913
Reflectă schimbări în creier care oferă

0:13:49.913,0:13:52.827
o ocazie excelentă pentru educație

0:13:52.827,0:13:57.257
și dezvoltare socială. Mulțumesc!

0:13:57.257,0:14:05.027
(Aplauze)