1 00:00:01,797 --> 00:00:04,264 Vreau să vă arăt cum putem vedea lumea 2 00:00:04,264 --> 00:00:06,990 dintr-o perspectivă cu totul unică. 3 00:00:06,990 --> 00:00:10,015 mă refer la microunivers. 4 00:00:10,015 --> 00:00:12,595 Fotografiind mulți ani la rând, am descoperit 5 00:00:12,595 --> 00:00:15,311 că există o lume magică dincolo de realitate. 6 00:00:15,311 --> 00:00:18,470 vizibilă la microscop. 7 00:00:18,470 --> 00:00:20,575 Am să vă arăt câte ceva din ea. 8 00:00:20,575 --> 00:00:24,262 Să începem cu ceva nu foarte mic, 9 00:00:24,262 --> 00:00:26,526 care poate fi văzut chiar cu ochiul liber, 10 00:00:26,526 --> 00:00:28,967 o albină. Dacă o priviți, 11 00:00:28,967 --> 00:00:31,863 are cam 1 cm. 12 00:00:31,863 --> 00:00:34,151 Dar, ca să-i vezii detaliile și s-o poți aprecia, 13 00:00:34,151 --> 00:00:37,880 trebuie să privești mai îndeaproape. 14 00:00:37,880 --> 00:00:40,966 Iată ochiul albinei la microscop. 15 00:00:40,966 --> 00:00:43,313 Dintr-odată vedeți că albina are 16 00:00:43,313 --> 00:00:46,144 mii de ochi individuali numiți omatidii 17 00:00:46,144 --> 00:00:48,576 și că are niște cili senzoriali la aceşti ochi, 18 00:00:48,576 --> 00:00:50,945 care semnalează apropierea de obiecte, 19 00:00:50,945 --> 00:00:54,649 pentru că albinele nu au vedere stereoscopică. 20 00:00:54,649 --> 00:00:58,353 La o scară mai mică, iată un fir de păr uman. 21 00:00:58,353 --> 00:01:01,172 E cam cel mai mic lucru pe care-l putem vedea cu ochiul liber. 22 00:01:01,172 --> 00:01:03,906 Are cam o zecime de milimetru. 23 00:01:03,906 --> 00:01:05,082 Pe măsură ce mergem la scară și mai mică, 24 00:01:05,082 --> 00:01:08,488 de 10 ori mai mică decât asta, avem celula. 25 00:01:08,488 --> 00:01:11,071 Intră cam 10 celule pe diametrul 26 00:01:11,071 --> 00:01:14,737 unui fir de păr uman. 27 00:01:14,737 --> 00:01:16,323 De fapt, așa am ajuns să mă implic 28 00:01:16,323 --> 00:01:19,591 în biologie și știință: 29 00:01:19,591 --> 00:01:22,058 privind celule vii la microscop. 30 00:01:22,058 --> 00:01:24,129 Prima dată când le-am văzut, 31 00:01:24,129 --> 00:01:28,028 am fost fermecat și uimit. 32 00:01:28,028 --> 00:01:31,344 Dacă privești la celulele sistemului imunitar, 33 00:01:31,344 --> 00:01:33,168 ele se mișcă în toate direcțiile. 34 00:01:33,183 --> 00:01:36,933 Această celulă caută obiecte străine, 35 00:01:36,933 --> 00:01:39,290 bacterii și ce mai pot găsi. 36 00:01:39,290 --> 00:01:41,938 Caută și, când găsește ceva, 37 00:01:41,938 --> 00:01:44,234 o recunoaște ca fiind străină, 38 00:01:44,234 --> 00:01:45,526 o fagocitează, o digeră. 39 00:01:45,526 --> 00:01:49,810 Aici vedeți cum găsește bacteria, 40 00:01:49,810 --> 00:01:55,432 o înglobează și o mănâncă. 41 00:01:55,432 --> 00:01:58,613 Dacă iei celule cardiace de la un animal 42 00:01:58,613 --> 00:02:01,509 și le pui într-un vas, vor sta acolo și vor pulsa. 43 00:02:01,509 --> 00:02:05,099 Asta e treaba lor. Fiecare celulă are o misiune în viață, 44 00:02:05,099 --> 00:02:06,900 iar misiunea lor e 45 00:02:06,900 --> 00:02:10,427 să facă sângele să circule. 46 00:02:10,427 --> 00:02:13,211 Următoarele sunt celule nervoase. 47 00:02:13,211 --> 00:02:16,147 Privind și înțelegând ce vedem, 48 00:02:16,147 --> 00:02:18,261 creierul și celulele nervoase fac așa chiar acum. 49 00:02:18,261 --> 00:02:20,803 Nu sunt doar statice. Se mișcă, 50 00:02:20,803 --> 00:02:24,305 formând noi conexiuni. Asta se petrece când învățăm. 51 00:02:24,305 --> 00:02:27,095 La o scară și mai mică, 52 00:02:27,095 --> 00:02:29,999 avem un micron, un micrometru, 53 00:02:29,999 --> 00:02:32,347 după care avem un nanometru 54 00:02:32,347 --> 00:02:35,104 și un angstrom. Un angstrom are mărimea 55 00:02:35,104 --> 00:02:38,471 diametrului unui atom de hidrogen. 56 00:02:38,471 --> 00:02:40,104 Așa de mic e. 57 00:02:40,104 --> 00:02:42,406 Microscoapele de azi pot vedea atomi individuali. 58 00:02:42,421 --> 00:02:45,479 Aveți aici fotografii ale unor atomi individuali. 59 00:02:45,479 --> 00:02:48,312 Fiecare umflătură de aici e un atom. 60 00:02:48,312 --> 00:02:51,141 Aici e un inel de atomi de cobalt. 61 00:02:51,141 --> 00:02:53,799 Întreaga lume nano, 62 00:02:53,799 --> 00:02:56,994 – aria dreapta-jos e lumea nano. 63 00:02:56,994 --> 00:03:00,128 Iar micro-lumea pe care o vedem 64 00:03:00,128 --> 00:03:03,161 care cuprinde universul nano, 65 00:03:03,161 --> 00:03:07,556 formează lumea moleculelor și atomilor. 66 00:03:07,556 --> 00:03:10,014 Dar vreau să vă arăt această lume mai mare, 67 00:03:10,014 --> 00:03:12,351 micro-lumea. 68 00:03:12,351 --> 00:03:16,470 Dacă ai fi un gândăcel ce trăiește într-o floare, 69 00:03:16,470 --> 00:03:19,621 cum ar arăta floarea pentru tine? 70 00:03:19,621 --> 00:03:22,136 Nu ai vedea-o și nici simți-o cum o percepem noi. 71 00:03:22,136 --> 00:03:25,430 Dacă privești această floare 72 00:03:25,430 --> 00:03:27,262 și ești o gâză mică, suprafaţa acelei flori 73 00:03:27,262 --> 00:03:31,328 ar arăta astfel. 74 00:03:31,328 --> 00:03:33,704 Așa arată petala, o furnică se târăște 75 00:03:33,704 --> 00:03:36,385 peste aceste elemente, iar dacă privești 76 00:03:36,385 --> 00:03:39,729 îndeaproape stigmatul și staminele, 77 00:03:39,729 --> 00:03:42,474 acesta e stilul pistilului, 78 00:03:42,474 --> 00:03:46,699 observi mici bobițe ca niște jeleuri 79 00:03:46,699 --> 00:03:51,441 numite glande nectarifere. 80 00:03:51,441 --> 00:03:54,058 Furnica se strecoară 81 00:03:54,058 --> 00:03:55,884 ca în lumea lui Willy Wonka. 82 00:03:55,884 --> 00:04:00,019 E ca un Disneyland pentru ele. E diferit de ce vedem noi. 83 00:04:00,019 --> 00:04:03,922 Mici părți de grăunțe de polen 84 00:04:03,922 --> 00:04:07,368 din loc în loc, iar aici e ceva 85 00:04:07,368 --> 00:04:09,946 ce pare un punctuleț galben de polen. 86 00:04:09,946 --> 00:04:11,910 Văzut la microscop, e alcătuit 87 00:04:11,910 --> 00:04:15,674 din mii de grăuncioare de polen. 88 00:04:15,674 --> 00:04:17,909 Când vedeți albine roind 89 00:04:17,909 --> 00:04:20,714 în jurul acestor plăntuțe, adunând polen, 90 00:04:20,714 --> 00:04:23,137 bobițele de polen se prind 91 00:04:23,137 --> 00:04:25,570 de picioarele lor și sunt duse înapoi în stup 92 00:04:25,570 --> 00:04:28,200 și așa se face stupul, 93 00:04:28,200 --> 00:04:32,018 din ceară. Mai colectează și nectar 94 00:04:32,018 --> 00:04:35,929 și din asta fac mierea pe care o consumăm. 95 00:04:35,929 --> 00:04:39,186 Iată o poză de detaliu obișnuită, 96 00:04:39,186 --> 00:04:41,859 a unei zambile de apă. Dacă aveți vederea bună, 97 00:04:41,859 --> 00:04:44,420 o vedeți bine și cu ochiul liber. 98 00:04:44,420 --> 00:04:47,048 Se văd staminele și pistilul. Dar priviți cum arată 99 00:04:47,048 --> 00:04:50,562 staminele și pistilul la microscop! 100 00:04:50,562 --> 00:04:53,213 Stamina cu mii de grăuncioare de polen. 101 00:04:53,213 --> 00:04:56,499 Și pistilul cu mici spinișori numiți trihomi. 102 00:04:56,499 --> 00:05:00,218 Astea sunt răspunzătoare de parfumul florilor, 103 00:05:00,218 --> 00:05:04,178 prin care plantele 104 00:05:04,178 --> 00:05:09,572 comunică între ele. 105 00:05:09,572 --> 00:05:11,940 Vreau să vorbesc despre ceva banal, 106 00:05:11,940 --> 00:05:13,864 nisipul obișnuit. 107 00:05:13,864 --> 00:05:15,794 A început să mă intereseze nisipul cu vreo 10 ani în urmă, 108 00:05:15,794 --> 00:05:18,355 când am văzut prima dată nisipul din Maui. 109 00:05:18,355 --> 00:05:21,502 Iată puţin nisip din Maui. 110 00:05:21,502 --> 00:05:24,533 Nisipul e de circa o zecime de milimetru. 111 00:05:24,533 --> 00:05:27,444 Fiecare grăunte are circa o zecime de milimetru. 112 00:05:27,444 --> 00:05:30,027 Dacă îl privim mai de aproape, iată ce vedem. 113 00:05:30,027 --> 00:05:33,529 E uimitor. Se văd scoici microscopice. 114 00:05:33,529 --> 00:05:35,722 Se văd corali. 115 00:05:35,722 --> 00:05:39,256 Bucăți din alte scoici. Olivină. 116 00:05:39,256 --> 00:05:41,452 Bucăți din vulcani. Acolo e o bucățică 117 00:05:41,452 --> 00:05:44,079 de tuf vulcanic. Se văd viermi tubulari. 118 00:05:44,079 --> 00:05:48,805 O varietate impresionantă există în acel nisip. 119 00:05:48,805 --> 00:05:51,484 Și asta pentru că pe o astfel de insulă, 120 00:05:51,484 --> 00:05:53,850 mare parte din nisip e din material organic, 121 00:05:53,850 --> 00:05:56,847 reciful fiind locul de baștină 122 00:05:56,847 --> 00:06:00,737 al acestor animale micro și macroscopice. 123 00:06:00,737 --> 00:06:03,075 Când mor, carapacele, dinții, oasele lor 124 00:06:03,075 --> 00:06:05,417 se macină și se transformă în nisip, 125 00:06:05,417 --> 00:06:08,387 corali etc. 126 00:06:08,387 --> 00:06:12,180 Aici, de exemplu, e o poză a nisipului din Maui. 127 00:06:12,180 --> 00:06:14,717 Acesta din Lahaina. 128 00:06:14,717 --> 00:06:16,447 Când ne plimbăm pe plajă, de fapt 129 00:06:16,447 --> 00:06:19,901 pășim pe milioane de ani de istorie biologică și geologică. 130 00:06:19,901 --> 00:06:22,368 Nu realizăm, dar acolo e cuprinsă 131 00:06:22,368 --> 00:06:24,941 toată ecologia acelui loc. 132 00:06:24,941 --> 00:06:28,099 Aici, de exemplu, vedem spicula unui spongier, 133 00:06:28,099 --> 00:06:30,685 două bucăți de coral, 134 00:06:30,685 --> 00:06:34,535 spinul unui arici de mare. Uimitoare lucruri. 135 00:06:34,535 --> 00:06:36,912 Când am văzut asta prima dată, 136 00:06:36,912 --> 00:06:38,661 mi-am zis că-i o mică comoară. 137 00:06:38,661 --> 00:06:40,827 Nu-mi venea să cred și am început disecția 138 00:06:40,827 --> 00:06:44,136 micilor particule și fotografierea lor. 139 00:06:44,136 --> 00:06:46,647 În general, nisipul arată așa. 140 00:06:46,647 --> 00:06:49,908 Sunt cristale de cuarț și de feldspat. 141 00:06:49,908 --> 00:06:52,369 Cele mai multe nisipuri continentale 142 00:06:52,369 --> 00:06:56,119 sunt constituite din cristale de cuarț și feldspat provenite prin eroziunea granitului. 143 00:06:56,119 --> 00:07:00,470 Se formează munții și apoi sunt erodați 144 00:07:00,470 --> 00:07:02,497 de apă, ploi, gheață etc., 145 00:07:02,497 --> 00:07:03,803 devenind grăunțe de nisip. 146 00:07:03,803 --> 00:07:06,253 Există și nisipuri care sunt mult mai colorate. 147 00:07:06,253 --> 00:07:08,322 Aici e nisip de lângă Marile Lacuri. 148 00:07:08,337 --> 00:07:10,348 Se vede că e plin de minerale: 149 00:07:10,348 --> 00:07:13,840 granat roz și epidot verde, tot felul de minunății, 150 00:07:13,840 --> 00:07:16,224 și dacă examinăm nisipuri de diferite proveniențe, 151 00:07:16,224 --> 00:07:19,475 ele diferă de la plajă la plajă. Fiecare loc are un nisip unic. 152 00:07:19,475 --> 00:07:24,507 Acesta e de pe Big Sur, pare format din mici bijuterii. 153 00:07:24,507 --> 00:07:26,996 În Africa, unde se exploatează pietrele prețioase, 154 00:07:26,996 --> 00:07:31,165 dacă examinezi nisipul râurilor ce se varsă în ocean, 155 00:07:31,165 --> 00:07:33,464 e exact ca și cum te-ai uita 156 00:07:33,464 --> 00:07:36,327 la bijuterii minuscule, prin microscop. 157 00:07:36,327 --> 00:07:39,504 Fiecare grăunte de nisip e unic. Fiecare plajă e diferită. 158 00:07:39,504 --> 00:07:42,686 Fiecare grăunte de nisip e diferit. Nu există pe lume 159 00:07:42,686 --> 00:07:44,386 două fire de nisip le fel. 160 00:07:44,386 --> 00:07:47,918 Fiecare grăunte de nisip provine de undeva și merge undeva. 161 00:07:47,918 --> 00:07:51,646 Sunt ca niște cadre instant. 162 00:07:51,646 --> 00:07:55,069 Nisip există nu doar pe Pământ, 163 00:07:55,069 --> 00:07:57,667 e omniprezent în Univers. De fapt, spațiul cosmic 164 00:07:57,667 --> 00:08:01,331 e plin de nisip care se agregă 165 00:08:01,331 --> 00:08:04,528 pentru a forma Luna și planetele. 166 00:08:04,528 --> 00:08:06,110 Se pot vedea în micrometeoriți. 167 00:08:06,110 --> 00:08:08,653 Aici sunt niște micrometeoriți primiți de la armată. 168 00:08:08,653 --> 00:08:11,747 Au fost găsiți în fântânile de la Polul Sud. 169 00:08:11,747 --> 00:08:14,493 Arată extraordinar, sunt particulele minuscule 170 00:08:14,493 --> 00:08:18,917 din care e formată lumea în care trăim, 171 00:08:18,917 --> 00:08:20,832 planetele și Luna. 172 00:08:20,832 --> 00:08:24,076 NASA a dorit să pozez nisipul de pe Lună 173 00:08:24,076 --> 00:08:26,339 și mi-a trimis mostre de nisip de la toate misiunile Apollo 174 00:08:26,339 --> 00:08:30,817 de acum 40 de ani. 175 00:08:30,817 --> 00:08:34,457 Cu ajutorul microscopului tridimensional, am început să pozez. 176 00:08:34,457 --> 00:08:37,424 Iată prima poză făcută. Uluitoare. 177 00:08:37,424 --> 00:08:41,207 Mi-am zis că parcă ar fi suprafața Lunii, interesant! 178 00:08:41,207 --> 00:08:43,870 Am un microscop special. 179 00:08:43,870 --> 00:08:46,336 În mod normal, câmpul vizual al unui microscop e foarte mic. 180 00:08:46,336 --> 00:08:49,283 Trebuie refocusat în timp ce se fac poze. 181 00:08:49,283 --> 00:08:53,074 Am și un program 182 00:08:53,074 --> 00:08:55,548 care asamblează toate aceste poze 183 00:08:55,548 --> 00:08:58,670 într-una singură și vedeți cum iese. 184 00:08:58,670 --> 00:09:01,905 Fac asta în 3D. Acolo, puteți vedea, 185 00:09:01,905 --> 00:09:04,607 e o vedere de ochi-stâng. Aici, de drept. 186 00:09:04,607 --> 00:09:07,160 Ca și cum te-ai uita doar cu ochiul stâng sau drept. 187 00:09:07,160 --> 00:09:09,528 Aici e ceva interesant. Pare diferit 188 00:09:09,528 --> 00:09:11,906 de tot nisipul de pe Pământ pe care l-am văzut. 189 00:09:11,906 --> 00:09:15,706 Și, credeți-mă, am văzut mult nisip de pe Pământ. (Râsete) 190 00:09:15,706 --> 00:09:18,664 Priviți gaura din mijloc. A fost produsă 191 00:09:18,664 --> 00:09:21,003 de un micrometeorit ce a lovit Luna. 192 00:09:21,003 --> 00:09:23,360 Luna nu are atmosferă, micrometeoriții o lovesc continuu 193 00:09:23,360 --> 00:09:26,576 și, în prezent, întreaga ei suprafață 194 00:09:26,576 --> 00:09:29,176 e acoperită de pulbere, căci de patru miliarde de ani 195 00:09:29,176 --> 00:09:31,970 a fost bombardată cu micrometeoriți, 196 00:09:31,970 --> 00:09:34,360 iar când aceștia se lovesc 197 00:09:34,360 --> 00:09:38,370 cu viteze de 30-90 mii km/oră, la contact se vaporizează. 198 00:09:38,370 --> 00:09:40,280 Puteți vede aici, 199 00:09:40,280 --> 00:09:42,874 s-a vaporizat și acel material ține împreună 200 00:09:42,874 --> 00:09:45,420 acel mic buchet de grăunțe. 201 00:09:45,420 --> 00:09:47,599 Tot ăsta e un grăunte de nisip foarte mic. 202 00:09:47,599 --> 00:09:49,759 Se numește un inel aglutinat. 203 00:09:49,759 --> 00:09:53,703 Multe din firele de nisip selenar arată așa, 204 00:09:53,703 --> 00:09:57,160 ceea ce nu veți găsi niciodată pe Pământ. 205 00:09:57,160 --> 00:10:00,413 Mare parte a nisipului, selenar mai ales. 206 00:10:00,413 --> 00:10:02,112 Dacă vă uitați la Lună, 207 00:10:02,112 --> 00:10:04,472 vedeți zone mai închise și zone mai deschise. 208 00:10:04,472 --> 00:10:08,613 Zonele închise sunt scurgeri de lavă. 209 00:10:08,613 --> 00:10:11,278 Lavă bazaltică, și așa arată acest nisip, 210 00:10:11,278 --> 00:10:15,041 asemănător cu cel din Haleakala. 211 00:10:15,041 --> 00:10:18,464 Alte tipuri de nisip, la impactul cu acești micrometeoriți, 212 00:10:18,464 --> 00:10:21,553 se vaporizează formând aceste „fântâni” microscopice 213 00:10:21,553 --> 00:10:24,176 care țâșnesc spre... era să zic „aer”. 214 00:10:24,176 --> 00:10:26,540 Dar acolo nu există aer. 215 00:10:26,540 --> 00:10:30,760 Țâșnesc în sus, formând pe loc aceste perle de gheață microscopice. 216 00:10:30,791 --> 00:10:33,304 Se întăresc și, cu timpul, 217 00:10:33,304 --> 00:10:36,689 cad înapoi pe suprafața Lunii. 218 00:10:36,689 --> 00:10:39,585 Aceste bobițe de gheață colorate. 219 00:10:39,585 --> 00:10:41,130 Sunt microscopice, 220 00:10:41,130 --> 00:10:44,098 se văd doar la microscop. 221 00:10:44,098 --> 00:10:47,535 Aici e un grăunte de nisip selenar 222 00:10:47,535 --> 00:10:49,689 și se vede că structura cristalină 223 00:10:49,689 --> 00:10:52,172 s-a păstrat. 224 00:10:52,172 --> 00:10:54,320 Are o vârstă de circa 225 00:10:54,320 --> 00:10:56,602 3,5 la 4 miliarde de ani 226 00:10:56,602 --> 00:10:58,793 și nu s-a erodat cum se erodează pe pământ 227 00:10:58,793 --> 00:11:02,812 din cauza apei, prăbușirilor, a aerului etc. 228 00:11:02,812 --> 00:11:06,062 Tot ce se vede e o mică eroziune solară, 229 00:11:06,062 --> 00:11:10,669 datorată furtunilor solare, 230 00:11:10,669 --> 00:11:15,432 eroziune făcută de radiația solară. 231 00:11:15,432 --> 00:11:18,018 Am încercat azi să vă arăt 232 00:11:18,018 --> 00:11:21,587 că lucruri banale cum ar fi un fir de nisip 233 00:11:21,587 --> 00:11:24,562 pot fi extraordinare dacă le examinăm cu atenție 234 00:11:24,562 --> 00:11:27,867 și din perspective noi, diferite. 235 00:11:27,867 --> 00:11:32,242 Cred că acest lucru a fost cel mai bine exprimat de William Blake: 236 00:11:32,242 --> 00:11:34,784 „Să vezi întreaga lume într-un bob 237 00:11:34,784 --> 00:11:37,538 Și raiul într-o floare, 238 00:11:37,538 --> 00:11:39,871 Și infinitu-ntreg în strop, 239 00:11:39,871 --> 00:11:42,204 Eternul într-o oră.” 240 00:11:42,204 --> 00:11:45,933 Mulțumesc. (Aplauze)