Iată un tonomat din Los Angeles. Este într-un mall și vinde icre. E un tonomat cu caviar. Acesta e Art-o-mat, un tonomat de obiecte de artă care vinde creații mici ale diverșilor artiști, din piese mici de lemn sau cutii de chibrite, în ediție limitată. Acesta e Oliver Medvedik. Nu este un tonomat, dar e unul dintre fondatorii Genspace, un biolaborator communitar din Brooklyn, New York, unde oricine poate lua cursuri să învețe să facă lucruri cum ar fi să cultive E. coli care strălucesc la întuneric sau cum să preleve ADN de căpșună. L-am văzut pe Oliver făcând una dintre extracțiile lui de ADN în urmă cu un an și asta m-a adus pe calea această bizară despre care vă voi spune acum. Pentru că ADNul de căpșună e fascinant, e atât de frumos. Nu mi-ar fi trecut prin cap că ANDul ar fi ceva frumos, până să-l văd în această formă. Mulți, mai ales în comunitatea artiștilor, nu se prea implică în știință. M-am înscris la Genspace imediat și l-am întrebat pe Oliver: ”Dacă putem face așa ceva cu căpșuni, putem face la fel și cu oamenii?” 10 minute mai târziu, agitam mostre în fiole și puneam la cale un protocol pentru prelevarea de ADN uman. Am început să fac asta pe cont propriu și iată cum arată ADNul meu. Eram la o cină cu niște prieteni artiști și le spuneam despre acest proiect și nu le venea să creadă că ADNul e vizibil. Așa că am decis să scoatem mostre pe loc. Am inițiat cinele acestea ciudate acasă vineri seara la care puteau veni oameni cărora le făceam prelevări de ADN și le și capturau pe film deoarece creau un fel de portrete nostime. (Râsete) Sunt oameni care nu se implică în știință de nicio formă. Îți poți da seama din reacțiile lor. Dar au devenit fascinați de asta și era palpitant pentru mine să-i văd entuziasmați de știintă. Am început să fac asta regulat. E oarecum ciudat de făcut în fiecare vineri, dar asta am început să fac și am strâns ANDul unui grup întreg de prieteni în fiole mici și le categorisesc. Iată cum arăta. M-a făcut să mă gîndesc la două lucruri. În primul rând, semăna mult cu pagina mea de Facebook. Într-un fel, am creat un fel de rețea genetică, o rețea socială genetică, de fapt. În al doilea rând, a venit un prieten la mine odată, s-a uitat pe masa mea și a zis: “Oh. De ce sunt numerotate? Persoana asta e mai rară decât cealaltă?” Nici măcar nu mă gândisem la asta. Erau numerotați pentru că așa fusese ordinea în care am extras ADNul. Dar m-a făcut să mă gândesc la colecționarea jucăriilor și la ceea ce se întâmplă în momentul de față cu jucării în cutii luate orbește și la colecționarea acestor jucării rare. Cumperi jucării. Nu știi sigur ce e înăuntru. Dar când le deschizi, ai grade diferite de raritate a jucăriilor. Mi s-a părut interesant. M-am gândit la asta, la tonomatul de caviar și la Art-o-mat, și dintr-un oarecare motiv, desenam într-o noapte un tonomat, gândindu-mă să fac tablouri după un tonomat și fiola mică cu ADNul meu stătea acolo și mi-am imaginat un fel de colaborare frumoasă între catenelee de ADN și bobinele unui tonomat. Și evident, m-am hotărât să creez o instalație de artă numită Tonomatul de ADN. Iată-l. (Muzică) [“Tonomatul de ADN - o instalație artistică despre accesul crescând la biotehnologie.”] [“La un preț rezonabil, puteți cumpăra o mostră de ADN uman de la un tonomat convențional”] [“Fiecare mostră vine împachetată cu un portret colecționabil în ediție limitată a specimenului uman”] [“Tonomatul de ADN tratează ADNul drept material colecționabil și aduce în evidență probleme legale asupra împroprietăririi de ADN.”] Gabriel Garcia-Colombo. Tonomatul de ADN e momentan expus la câteva galerii din New York și chiar vinde destul de bine. Suntem la prima ediție cu 100 de piese și sperăm să pregătim încă o ediție în curând. Mi-ar plăcea mai degrabă să-l aduc într-o stație centrală de metrou, cum ar fi Grand Central sau Stația Penn, chiar lângă alte tonomate din acea locație. Cu acest proiect și cu multe proiecte artistice ale mele vreau să întreb publicul un lucru: atunci când biotehnologia și secvențierea ADNului devin la fel de ieftine precum, să zicem, tăierea cu laser, imprimarea 3D sau cumpărarea caviarului de la tonomat, v-ați mai ceda mostra de ADN ca să facă parte dintr-un tonomat? Și cât vor valora aceste mostre? Veți mai cumpăra mostra altcuiva? Și ce veți putea face cu acea mostră? Vă mulțumesc. (Aplauze)