Sunt un student doctorand,

şi asta înseamnă că am o întrebare:

cum putem face conţinutul digital mai uşor de înţeles?

Pentru că vedeţi,

pe de-o parte, este lumea digitală,

şi, fără nicio îndoială, multe lucuri se întâmplă acolo acum.

Şi pentru noi oamenii, nu e chiar material, nu e chiar acolo.

E virtual.

Pe de altă parte, noi oameni,

trăim în lumea fizică.

Este bogată, are gust bun, se simte bine, miroase bine.

Deci întrebarea e: cum aducem lucrurile

din lumea digitală în cea fizică?

Asta e întrebarea mea.

Dacă te uiţi la iPhone cu-a sa atingere

şi la Wii cu activitatea sa fizică,

poţi vedea tendinţa; totul devine fizic.

Întrebare e: ce urmează?

Acum, am trei opţiuni pe care aş dori să vi le arăt.

Prima este greutatea.

Ca oameni, suntem sensibili

acolo unde un obiect din mâna noastră e greu.

Deci, putem folosi asta în telefoanele mobile?

Hai să vă arăt telefonul care-şi schimbă greutatea.

E o cutie cu forma unui telefon mobil

care are o greutate de fier înăuntru, pe care-o putem muta.

Şi poţi simţi unde e grea.

Îi mutam centrul de greutate.

De exemplu, putem completa conţinutul digital

cu greutatea fizică.

Deci te mişti printr-un conţinut pe un afişaj,

dar poţi să şi simţi unde este doar din greutatea dispozitivului.

Un alt lucru pentru care este bun e navigarea.

Te poate ghida printr-un oraş.

Îţi poate spune prin greutate,

"Bine, du-te în dreapta. Mergi drept înainte. Ia-o la stânga aici."

Şi lucrul bun în asta e că nu trebuie să te uiţi la dispozitiv tot timpul;

ai ochii liberi să vezi oraşul.

Acum, greutatea a fost primul lucru.

Al doilea e forma.

Suntem sensibili şi la forma obiectelor pe care le avem în mâini.

Deci dacă am luat de pe net o carte digitală şi are 20 de pagini --

ei bine, ar putea să fie subţire, corect --

Dar dacă are 500 de pagini, vreau să-l simt pe acea "Harry Potter."

E groasă.

Aşa că hai să vă arăt telefonul care-şi schimbă forma.

Din nou, e o cutie in forma unui telefon mobil.

Şi acesta-şi poate schimba forma.

Ne putem juca cu forma în sine.

Spre exemplu, poate fi subţire în buzunarul tău,

şi desigur aşa vrem să fie,

dar apoi dacă-l ai în mână, se poate apleca înspre tine, să fie gros.

E ca şi cum ar fi aplecat în partea de jos.

Dacă schimbi modul în care îl ţii, se ajustează.

E folositor şi dacă vrei să-l pui jos pe noptieră ca să vezi un film

sau să-l foloseşti pe pot de ceas de alarmă, stă.

E foarte simplu.

Un alt lucru e că,

uneori ne uităm la lucruri pe telefonul mobil,

care sunt mai mari decât telefonul în sine.

Deci în acest caz -- ca aici, e o aplicaţie mai mare decât ecranul telefonului --

forma telefonului ar putea să-ţi spună,

"Bine, pe partea asta a ecranului există mai mult conţinut.

Nu-l poţi vedea, dar e acolo."

Şi poţi simţi asta pentru că e mai gros la acea margine.

Forma e al doilea lucru.

Al treilea lucur funcţionează la alt nivel.

Ca oameni, suntem sociali, suntem empatici,

şi asta este foarte bine.

N-ar putea fi asta o modalitate prin care să face telefoanele mai intuitive?

Gândiţi-vă la un hamster în buzunar.

Ei bine, îl pot simţi. E în regulă. nu trebuie să-l verific.

Hai să vă arăt telefonul mobil viu.

Deci, încă odată, cutia în forma unui telefon.

Dar aceasta are respiraţie şi bătaie de inimă,

şi se simte foarte organică.

(Râsete)

După cum vă daţi seama, e relaxată acum.

Oh, acum, un apel pierdut, un nou apel,

poate noua prietenă.

Foarte emoţionat.

Cum putem să-l liniştim?

Îi dai o bătaie uşoară în spatele urechilor,

şi totul e în regulă din nou.

Deci, asta e foarte intuitiv, şi asta vrem.

Deci, ce-am văzut sunt trei modalităţi

de a face digitalul mai uşor de apucat.

Şi cred că a-l face fizic

e o bună modalitate de a face asta.

Ce stă în spatele acestui lucru e o postulare,

şi anume că

oamenii ar trebui să devină mai tehnici în viitor.

Mai mult decât atât,

tehnologia, puţin mai umană.

(Aplauze)