WEBVTT 00:00:06.756 --> 00:00:09.109 Când şi cum a apărut universul? 00:00:09.109 --> 00:00:11.215 Cum s-a format? 00:00:11.215 --> 00:00:12.890 Cum se va sfârşi? 00:00:12.890 --> 00:00:15.661 Oamenii au discutat dintotdeauna aceste întrebări, 00:00:15.661 --> 00:00:18.225 dar fără să ajungă la un punct de vedere comun. 00:00:18.229 --> 00:00:22.228 Astăzi, cosmologii lucrează din greu să găsească răspunsurile. 00:00:22.228 --> 00:00:27.209 Ne putem aştepta să găsim răspunsuri concrete la întrebări aşa profunde? 00:00:27.209 --> 00:00:31.533 Cum e posibil să explori şi să studiezi ceva atât de uriaș ca universul, 00:00:31.533 --> 00:00:34.194 fără să putem vreodată călători în imensitatea lui? 00:00:34.194 --> 00:00:35.884 Răspunsul e lumina. 00:00:35.884 --> 00:00:38.198 Chiar dacă lumina de la obiecte îndepărtate 00:00:38.198 --> 00:00:40.483 ajunge la noi după miliarde de ani, 00:00:40.483 --> 00:00:43.689 ea poartă şase masaje unice, care, împreună, 00:00:43.689 --> 00:00:46.549 pot divulga un volum impresionant de informaţii 00:00:46.549 --> 00:00:49.302 astronomilor care știu cum să le afle. 00:00:49.302 --> 00:00:52.437 La fel cum lumina refractată poate fi dispersată într-un curcubeu, 00:00:52.437 --> 00:00:55.060 dispersând lumina provenită de la corpuri îndepărtate 00:00:55.060 --> 00:00:58.241 relevă diferite combinații de culori în funcţie de sursă. 00:00:58.241 --> 00:01:02.186 Codul de bare al luminii poate revela nu doar compoziţia obiectului, 00:01:02.186 --> 00:01:06.040 dar şi temperatura şi presiunea părţilor constituente. 00:01:06.040 --> 00:01:09.054 Putem descoperi și mai multe cu ajutorul luminii. 00:01:09.054 --> 00:01:12.034 Dacă ai stat pe peronul unei gări, e posibil să fi observat 00:01:12.034 --> 00:01:15.251 că trenul sună diferit în funcţie de direcţia sa, 00:01:15.251 --> 00:01:17.402 cu frecvenţă crescătoare când se apropie 00:01:17.402 --> 00:01:19.674 şi descrescătoare când se îndepărtează. 00:01:19.674 --> 00:01:23.237 Asta nu e pentru că conductorul exersează pentru o altă carieră. 00:01:23.237 --> 00:01:26.453 E datorită efectului Doppler. 00:01:26.453 --> 00:01:29.985 Atunci când sursa se apropie, undele sonore sunt comprimate, 00:01:29.985 --> 00:01:33.260 pe când cele de la o sursă ce se îndepărtează sunt alungite. 00:01:33.260 --> 00:01:35.899 Dar ce legătură are cu astronomia? 00:01:35.899 --> 00:01:40.865 Sunetul nu se deplasează prin vid. În spaţiu nimeni nu te poate auzi ţipând! 00:01:40.865 --> 00:01:43.520 Dar efectul Doppler se aplică şi unei surse de lumină 00:01:43.520 --> 00:01:46.175 ce se mişcă la viteze excepţionale. 00:01:46.175 --> 00:01:48.831 Dacă se mişcă spre noi, va avea o lungime de undă mai mică 00:01:48.831 --> 00:01:50.603 şi lumina va fi albăstruie, 00:01:50.603 --> 00:01:52.947 iar lumina de la o sursă ce se îndepărtează 00:01:52.947 --> 00:01:55.655 va avea o lungime de undă mai mare şi va vira spre roşu. 00:01:55.655 --> 00:02:00.938 Prin analiza culorii unui obiect observat cu un telescop 00:02:00.938 --> 00:02:05.238 putem afla compoziţia, temperatura şi presiunea de la nivelul său, 00:02:05.238 --> 00:02:10.264 dacă se mișcă, cu ce viteză şi în ce direcţie. 00:02:10.264 --> 00:02:13.073 Aceste şase măsurători, 00:02:13.073 --> 00:02:16.093 relevă istoria universului. 00:02:16.093 --> 00:02:19.599 Primul care a studiat lumina provenită de la galaxiile îndepărtate 00:02:19.599 --> 00:02:23.586 a fost Edwin Hubble; el a observat că lumina era virată spre roşu. 00:02:23.586 --> 00:02:26.273 Toate galaxiile se îndepărtau de noi 00:02:26.273 --> 00:02:29.995 şi cu cât se îndepărtau, cu atât viteza lor creştea. 00:02:29.995 --> 00:02:32.880 Hubble a descoperit că universul se extinde, 00:02:32.880 --> 00:02:36.203 aducând prima dovadă pentru teoria Big Bang-ului. 00:02:36.203 --> 00:02:40.235 Pe lângă ideea că universul vizibil s-a extins constant 00:02:40.235 --> 00:02:42.774 dintr-un punct foarte dens, 00:02:42.774 --> 00:02:45.295 una dintre cele mai importante pedicţii ale teoriei 00:02:45.295 --> 00:02:50.443 e că universul primitiv era format din doar două gaze: hidrogen şi helium, 00:02:50.443 --> 00:02:52.737 într-o proporţie de 3:1. 00:02:52.737 --> 00:02:55.390 Predicţia poate fi testată cu ajutorul luminii. 00:02:55.390 --> 00:02:59.654 Dacă analizăm lumina de la o sursă îndepărtată din univers şi o dispersăm, 00:02:59.654 --> 00:03:04.412 găsim amprenta acestor gaze, fix în proporţia amintită. 00:03:04.412 --> 00:03:06.613 Un alt triumf pentru teoria Big Bang. 00:03:06.613 --> 00:03:09.804 Oricum, au rămas multe enigme. 00:03:09.804 --> 00:03:12.458 Chiar dacă ştim că universul vizibil se extinde, 00:03:12.458 --> 00:03:14.620 gravitaţia ar trebui să încetinească procesul. 00:03:14.620 --> 00:03:17.876 Măsurătorile recente ale luminii de la stele îndepărtate pe moarte 00:03:17.876 --> 00:03:20.771 arată că sunt mult mai îndepărtate faţă de cum a fost prezis. 00:03:20.771 --> 00:03:24.399 Înseamnă că expansiunea univesului e accelerată. 00:03:24.399 --> 00:03:26.545 Ceva pare să-l împingă, 00:03:26.545 --> 00:03:30.103 mulţi oameni de ştiinţă cred că acest lucru e energia vidului 00:03:30.103 --> 00:03:34.275 care formează 2/3 din univers şi care îl dilată treptat. 00:03:34.275 --> 00:03:38.555 Cunoştinţele despre comportamentul materiei şi precizia instrumetelor 00:03:38.555 --> 00:03:41.977 relevă prin simpla analiză a luminii stelelor îndepărtate, 00:03:41.977 --> 00:03:44.897 mai multe despre univers decât am sperat vreodată. 00:03:44.897 --> 00:03:48.222 Mai sunt şi alte mistere, precum natura energiei vidului, 00:03:48.222 --> 00:03:51.742 mister pe care încă trebuie să-l clarificăm.