1
00:00:07,176 --> 00:00:11,960
Fizicianul austriac Erwin Schrödinger este
unul dintre fondatorii mecanicii cuantice,

2
00:00:11,960 --> 00:00:15,237
însă el este cel mai cunoscut
pentru ceva ce nu a făcut de fapt,

3
00:00:15,237 --> 00:00:17,937
și anume un experiment mintal 
care implică o pisică.

4
00:00:17,937 --> 00:00:21,282
El și-a imaginat că a luat o pisică
și a pus-o într-o cutie sigilată,

5
00:00:21,282 --> 00:00:26,572
împreună cu un dispozitiv cu șanse de 50%
să omoare pisica în următoarea oră.

6
00:00:26,572 --> 00:00:30,418
La finalul acelei ore, el a întrebat:
„În ce stare se află pisica?”

7
00:00:30,418 --> 00:00:33,788
Simțul rațiunii sugerează că pisica
ar fi ori vie, ori moartă,

8
00:00:33,788 --> 00:00:36,791
însă Schrödinger a subliniat
că potrivit fizicii cuantice,

9
00:00:36,791 --> 00:00:38,936
în momentul de dinaintea
deschiderii cutiei,

10
00:00:38,936 --> 00:00:42,421
pisica este în raport egal
și vie, și moartă,

11
00:00:42,421 --> 00:00:44,248
în același timp.

12
00:00:44,248 --> 00:00:48,295
Doar când se deschide cutia,
vedem o singură stare definită.

13
00:00:48,295 --> 00:00:51,561
Până atunci, starea pisicii este
o probabilitate înceţoşată,

14
00:00:51,561 --> 00:00:53,840
jumătate într-un fel și jumătate altfel.

15
00:00:53,840 --> 00:00:56,885
Acest lucru pare absurd,
ceea ce a fost și ideea lui Schrödinger.

16
00:00:56,885 --> 00:01:00,126
El considera că fizica cuantică
era atât de tulburătoare filosofic,

17
00:01:00,126 --> 00:01:02,768
încât a abandonat teoria
la care a contribuit

18
00:01:02,768 --> 00:01:04,995
și s-a concentrat
pe scrisul despre biologie.

19
00:01:04,995 --> 00:01:06,712
Pe cât de absurd poate părea însă,

20
00:01:06,712 --> 00:01:08,949
„Pisica lui Schrödinger”
este foarte reală.

21
00:01:08,949 --> 00:01:10,610
De fapt, este chiar esențială.

22
00:01:10,610 --> 00:01:14,328
Dacă nu era posibil ca obiectele cuantice
să se afle în două stări simultan,

23
00:01:14,328 --> 00:01:18,575
computerul pe care îl folosiți
ca să vedeți asta nu ar putea exista.

24
00:01:18,575 --> 00:01:20,657
Fenomenul cuantic al superpoziției

25
00:01:20,657 --> 00:01:25,708
este o consecință a naturii duale
de particulă și undă a fiecărui lucru.

26
00:01:25,708 --> 00:01:28,014
Pentru ca un obiect
să aibă o lungime de undă,

27
00:01:28,014 --> 00:01:30,299
trebuie să se extindă
într-un anumit spațiu,

28
00:01:30,299 --> 00:01:33,929
ceea ce înseamnă
că ocupă mai multe poziții simultan.

29
00:01:33,929 --> 00:01:37,070
Lungimea de undă a unui obiect
limitat la o mică porțiune de spațiu

30
00:01:37,070 --> 00:01:39,425
nu poate fi perfect definită, totuși.

31
00:01:39,425 --> 00:01:43,425
Deci, există sub forma mai multor
lungimi de undă, în același timp.

32
00:01:43,425 --> 00:01:46,459
Nu vedem aceste proprietăți de undă
în obiectele uzuale

33
00:01:46,459 --> 00:01:50,212
pentru că lungimea de undă
scade pe măsură ce impulsul crește,

34
00:01:50,212 --> 00:01:52,910
iar o pisică este destul de mare și grea.

35
00:01:52,910 --> 00:01:57,129
Dacă am lua un singur atom și l-am mări
până la mărimea Sistemului Solar,

36
00:01:57,129 --> 00:01:59,653
lungimea de undă a pisicii
care fuge de un fizician

37
00:01:59,653 --> 00:02:03,319
ar fi la fel de mică ca un atom
din acel Sistem Solar.

38
00:02:03,319 --> 00:02:05,221
Este mult prea mică pentru a o detecta,


39
00:02:05,221 --> 00:02:08,044
așa că nu vom vedea
comportamentul de undă la o pisică.

40
00:02:08,044 --> 00:02:10,061
O particulă mică, precum electronul, însă,

41
00:02:10,061 --> 00:02:13,398
poate arăta dovezi importante
ale naturii sale duale.

42
00:02:13,398 --> 00:02:16,000
Dacă tragem cu câte un electron pe rând

43
00:02:16,000 --> 00:02:18,602
către un set de două fante
înguste tăiate în barieră,

44
00:02:18,602 --> 00:02:21,257
fiecare electron pe partea
îndepărtată este detectat

45
00:02:21,257 --> 00:02:23,912
într-un singur loc, la un timp anume,

46
00:02:23,912 --> 00:02:25,295
ca o particulă.

47
00:02:25,295 --> 00:02:27,533
Dar dacă repetați
acest experiment de multe ori,

48
00:02:27,533 --> 00:02:30,360
ținând socoteala
fiecărei detectări individuale,

49
00:02:30,360 --> 00:02:34,643
îi veți vedea trasând un tipar
caracteristic comportamentului undelor:

50
00:02:34,643 --> 00:02:37,373
un set de dungi,
regiuni cu mulți electroni

51
00:02:37,373 --> 00:02:40,061
separați în zone cu niciunul.

52
00:02:40,061 --> 00:02:42,867
Dacă blocați una dintre fante,
dungile vor dispărea.

53
00:02:42,867 --> 00:02:47,692
Aceasta arată că tiparul este rezultatul
fiecărui electron parcurgând ambele fante

54
00:02:47,692 --> 00:02:49,650
în același timp.

55
00:02:49,650 --> 00:02:52,792
Un singur electron nu decide
dacă o ia la stânga sau la dreapta,

56
00:02:52,792 --> 00:02:56,076
ci stânga și dreapta simultan.

57
00:02:56,076 --> 00:03:00,029
Această suprapunere a stărilor duce,
de asemenea, la tehnologie modernă.

58
00:03:00,029 --> 00:03:05,491
Un electron lângă nucleul unui atom
există într-o orbită răsfirată, ca o undă.

59
00:03:05,491 --> 00:03:07,135
Apropiind doi atomi unul de altul,

60
00:03:07,135 --> 00:03:10,416
electronii nu trebuie
să aleagă doar un atom,

61
00:03:10,416 --> 00:03:12,203
ci sunt împărtășiți între ei.

62
00:03:12,203 --> 00:03:14,676
Așa se formează unele legături chimice.

63
00:03:14,676 --> 00:03:21,059
Un electron într-o moleculă nu aparține
doar atomului A sau B, ci lui A+B.

64
00:03:21,059 --> 00:03:23,875
Adăugând atomi, electronii
se răspândesc mai mult,

65
00:03:23,875 --> 00:03:27,342
fiind împărtășiți cu numere vaste
de atomi în același timp.

66
00:03:27,342 --> 00:03:30,643
Electronii unui solid
nu sunt legați de un anumit atom,

67
00:03:30,643 --> 00:03:35,344
ci împărțiți între ei, întinzându-se
peste o rază largă de spațiu.

68
00:03:35,344 --> 00:03:37,860
Gigantica superpoziție a stărilor

69
00:03:37,860 --> 00:03:41,607
determină modul în care electronii
se mișcă prin materiale,

70
00:03:41,607 --> 00:03:45,625
fie printr-un conductor,
izolator sau semiconductor.

71
00:03:45,625 --> 00:03:48,461
Înțelegând cum electronii
sunt împărțiți între atomi,

72
00:03:48,461 --> 00:03:51,947
putem să manevrăm precis proprietățile
materialelor semiconductoare,

73
00:03:51,947 --> 00:03:53,508
precum siliconul.

74
00:03:53,508 --> 00:03:55,919
Combinând adecvat
diversitatea semiconductorilor,

75
00:03:55,919 --> 00:03:59,501
putem crea tranzistori la scală mică,

76
00:03:59,501 --> 00:04:01,863
milioane pe un singur cip de computer.

77
00:04:01,863 --> 00:04:04,065
Aceste cipuri și electronii lor răsfirați

78
00:04:04,065 --> 00:04:07,494
alimentează computerul folosit
pentru urmărirea acestui video.

79
00:04:07,494 --> 00:04:10,049
O veche glumă spune că Internetul există

80
00:04:10,049 --> 00:04:12,665
pentru a ne permite
distribuirea filmulețelor cu pisici.

81
00:04:12,665 --> 00:04:15,911
La un nivel foarte adânc, totuși,
Internetul își datorează existența

82
00:04:15,911 --> 00:04:19,310
fizicianului austriac
și pisicii sale imaginare.