0:00:07.176,0:00:11.960
Fizicianul austriac Erwin Schrödinger este[br]unul dintre fondatorii mecanicii cuantice,

0:00:11.960,0:00:15.237
însă el este cel mai cunoscut[br]pentru ceva ce nu a făcut de fapt,

0:00:15.237,0:00:17.937
și anume un experiment mintal [br]care implică o pisică.

0:00:17.937,0:00:21.282
El și-a imaginat că a luat o pisică[br]și a pus-o într-o cutie sigilată,

0:00:21.282,0:00:26.572
împreună cu un dispozitiv cu șanse de 50%[br]să omoare pisica în următoarea oră.

0:00:26.572,0:00:30.418
La finalul acelei ore, el a întrebat:[br]„În ce stare se află pisica?”

0:00:30.418,0:00:33.788
Simțul rațiunii sugerează că pisica[br]ar fi ori vie, ori moartă,

0:00:33.788,0:00:36.791
însă Schrödinger a subliniat[br]că potrivit fizicii cuantice,

0:00:36.791,0:00:38.936
în momentul de dinaintea[br]deschiderii cutiei,

0:00:38.936,0:00:42.421
pisica este în raport egal[br]și vie, și moartă,

0:00:42.421,0:00:44.248
în același timp.

0:00:44.248,0:00:48.295
Doar când se deschide cutia,[br]vedem o singură stare definită.

0:00:48.295,0:00:51.561
Până atunci, starea pisicii este[br]o probabilitate înceţoşată,

0:00:51.561,0:00:53.840
jumătate într-un fel și jumătate altfel.

0:00:53.840,0:00:56.885
Acest lucru pare absurd,[br]ceea ce a fost și ideea lui Schrödinger.

0:00:56.885,0:01:00.126
El considera că fizica cuantică[br]era atât de tulburătoare filosofic,

0:01:00.126,0:01:02.768
încât a abandonat teoria[br]la care a contribuit

0:01:02.768,0:01:04.995
și s-a concentrat[br]pe scrisul despre biologie.

0:01:04.995,0:01:06.712
Pe cât de absurd poate părea însă,

0:01:06.712,0:01:08.949
„Pisica lui Schrödinger”[br]este foarte reală.

0:01:08.949,0:01:10.610
De fapt, este chiar esențială.

0:01:10.610,0:01:14.328
Dacă nu era posibil ca obiectele cuantice[br]să se afle în două stări simultan,

0:01:14.328,0:01:18.575
computerul pe care îl folosiți[br]ca să vedeți asta nu ar putea exista.

0:01:18.575,0:01:20.657
Fenomenul cuantic al superpoziției

0:01:20.657,0:01:25.708
este o consecință a naturii duale[br]de particulă și undă a fiecărui lucru.

0:01:25.708,0:01:28.014
Pentru ca un obiect[br]să aibă o lungime de undă,

0:01:28.014,0:01:30.299
trebuie să se extindă[br]într-un anumit spațiu,

0:01:30.299,0:01:33.929
ceea ce înseamnă[br]că ocupă mai multe poziții simultan.

0:01:33.929,0:01:37.070
Lungimea de undă a unui obiect[br]limitat la o mică porțiune de spațiu

0:01:37.070,0:01:39.425
nu poate fi perfect definită, totuși.

0:01:39.425,0:01:43.425
Deci, există sub forma mai multor[br]lungimi de undă, în același timp.

0:01:43.425,0:01:46.459
Nu vedem aceste proprietăți de undă[br]în obiectele uzuale

0:01:46.459,0:01:50.212
pentru că lungimea de undă[br]scade pe măsură ce impulsul crește,

0:01:50.212,0:01:52.910
iar o pisică este destul de mare și grea.

0:01:52.910,0:01:57.129
Dacă am lua un singur atom și l-am mări[br]până la mărimea Sistemului Solar,

0:01:57.129,0:01:59.653
lungimea de undă a pisicii[br]care fuge de un fizician

0:01:59.653,0:02:03.319
ar fi la fel de mică ca un atom[br]din acel Sistem Solar.

0:02:03.319,0:02:05.221
Este mult prea mică pentru a o detecta,[br]

0:02:05.221,0:02:08.044
așa că nu vom vedea[br]comportamentul de undă la o pisică.

0:02:08.044,0:02:10.061
O particulă mică, precum electronul, însă,

0:02:10.061,0:02:13.398
poate arăta dovezi importante[br]ale naturii sale duale.

0:02:13.398,0:02:16.000
Dacă tragem cu câte un electron pe rând

0:02:16.000,0:02:18.602
către un set de două fante[br]înguste tăiate în barieră,

0:02:18.602,0:02:21.257
fiecare electron pe partea[br]îndepărtată este detectat

0:02:21.257,0:02:23.912
într-un singur loc, la un timp anume,

0:02:23.912,0:02:25.295
ca o particulă.

0:02:25.295,0:02:27.533
Dar dacă repetați[br]acest experiment de multe ori,

0:02:27.533,0:02:30.360
ținând socoteala[br]fiecărei detectări individuale,

0:02:30.360,0:02:34.643
îi veți vedea trasând un tipar[br]caracteristic comportamentului undelor:

0:02:34.643,0:02:37.373
un set de dungi,[br]regiuni cu mulți electroni

0:02:37.373,0:02:40.061
separați în zone cu niciunul.

0:02:40.061,0:02:42.867
Dacă blocați una dintre fante,[br]dungile vor dispărea.

0:02:42.867,0:02:47.692
Aceasta arată că tiparul este rezultatul[br]fiecărui electron parcurgând ambele fante

0:02:47.692,0:02:49.650
în același timp.

0:02:49.650,0:02:52.792
Un singur electron nu decide[br]dacă o ia la stânga sau la dreapta,

0:02:52.792,0:02:56.076
ci stânga și dreapta simultan.

0:02:56.076,0:03:00.029
Această suprapunere a stărilor duce,[br]de asemenea, la tehnologie modernă.

0:03:00.029,0:03:05.491
Un electron lângă nucleul unui atom[br]există într-o orbită răsfirată, ca o undă.

0:03:05.491,0:03:07.135
Apropiind doi atomi unul de altul,

0:03:07.135,0:03:10.416
electronii nu trebuie[br]să aleagă doar un atom,

0:03:10.416,0:03:12.203
ci sunt împărtășiți între ei.

0:03:12.203,0:03:14.676
Așa se formează unele legături chimice.

0:03:14.676,0:03:21.059
Un electron într-o moleculă nu aparține[br]doar atomului A sau B, ci lui A+B.

0:03:21.059,0:03:23.875
Adăugând atomi, electronii[br]se răspândesc mai mult,

0:03:23.875,0:03:27.342
fiind împărtășiți cu numere vaste[br]de atomi în același timp.

0:03:27.342,0:03:30.643
Electronii unui solid[br]nu sunt legați de un anumit atom,

0:03:30.643,0:03:35.344
ci împărțiți între ei, întinzându-se[br]peste o rază largă de spațiu.

0:03:35.344,0:03:37.860
Gigantica superpoziție a stărilor

0:03:37.860,0:03:41.607
determină modul în care electronii[br]se mișcă prin materiale,

0:03:41.607,0:03:45.625
fie printr-un conductor,[br]izolator sau semiconductor.

0:03:45.625,0:03:48.461
Înțelegând cum electronii[br]sunt împărțiți între atomi,

0:03:48.461,0:03:51.947
putem să manevrăm precis proprietățile[br]materialelor semiconductoare,

0:03:51.947,0:03:53.508
precum siliconul.

0:03:53.508,0:03:55.919
Combinând adecvat[br]diversitatea semiconductorilor,

0:03:55.919,0:03:59.501
putem crea tranzistori la scală mică,

0:03:59.501,0:04:01.863
milioane pe un singur cip de computer.

0:04:01.863,0:04:04.065
Aceste cipuri și electronii lor răsfirați

0:04:04.065,0:04:07.494
alimentează computerul folosit[br]pentru urmărirea acestui video.

0:04:07.494,0:04:10.049
O veche glumă spune că Internetul există

0:04:10.049,0:04:12.665
pentru a ne permite[br]distribuirea filmulețelor cu pisici.

0:04:12.665,0:04:15.911
La un nivel foarte adânc, totuși,[br]Internetul își datorează existența

0:04:15.911,0:04:19.310
fizicianului austriac[br]și pisicii sale imaginare.