WEBVTT 00:00:18.708 --> 00:00:20.792 La finele lui 1905, 00:00:20.792 --> 00:00:27.370 tânărul de aproape 26 de ani, Albert Einstein, eşuase academic. 00:00:27.370 --> 00:00:30.486 Majoritatea fizicienilor timpului râdeau la ideea 00:00:30.486 --> 00:00:35.015 că acest mărunt funcţionar va avea o asemenea contribuţie în ştiinţă. 00:00:35.015 --> 00:00:41.339 Totuşi, anul următor, Einstein va publica nu una, nu două, nu trei, 00:00:41.420 --> 00:00:45.577 ci patru lucrări extraordinare, fiecare cu alt subiect, 00:00:45.577 --> 00:00:51.159 care urmau să ne schimbe radical înţelegerea asupra Universului. NOTE Paragraph 00:00:51.159 --> 00:00:54.740 Mitul că Einstein fusese corijent la Matematică e doar un mit. 00:00:54.740 --> 00:00:58.097 Se perfecţionase singur în teoria probabilităţilor, până la 15 ani 00:00:58.097 --> 00:01:00.672 şi avusese note mari atât la liceul din Munchen, 00:01:00.672 --> 00:01:04.141 cât şi la Politehnica din Elveţia, unde se pregătise pentru profesorat 00:01:04.141 --> 00:01:06.309 în Matematică şi Fizică. 00:01:06.309 --> 00:01:09.247 Chiulind de la ore ca să petreacă timp în laborator 00:01:09.247 --> 00:01:12.232 şi neglijând să dea respectul cuvenit profesorilor săi, 00:01:12.232 --> 00:01:15.643 l-a deraiat de pe această traiectorie de carieră. 00:01:15.643 --> 00:01:18.034 Ratând şi postul de asistent de laborator, 00:01:18.034 --> 00:01:21.520 a trebuit să se mulţumească cu o slujbă la biroul elveţian de patente 00:01:21.520 --> 00:01:24.189 obţinută prin intermediul unui prieten al tatălui său. NOTE Paragraph 00:01:24.189 --> 00:01:26.842 Lucrând şase zile pe săptămână ca funcţionar la patente, 00:01:26.842 --> 00:01:29.832 Eistein reuşea să-şi facă timp de Fizică, 00:01:29.832 --> 00:01:33.074 discutând ce lucra cu câţiva prieteni apropiaţi, 00:01:33.074 --> 00:01:35.638 şi publicând lucrări minore. 00:01:35.638 --> 00:01:37.149 A fost o mare surpriză când, 00:01:37.149 --> 00:01:42.737 în martie 1905, a prezentat o lucrare cu o ipoteză şocantă. 00:01:42.737 --> 00:01:45.469 În ciuda dovezilor de zeci de ani că lumina e o undă, 00:01:45.469 --> 00:01:49.132 Einstein a propus că putea fi, de fapt, o particulă, 00:01:49.132 --> 00:01:53.049 dovedind că misteriosul efect fotoelectric, 00:01:53.049 --> 00:01:56.097 putea fi explicat cu ipoteza sa. 00:01:56.097 --> 00:01:58.341 Ideea a fost nesocotită în anii următori, 00:01:58.341 --> 00:02:01.997 dar Einstein era pur şi simplu 20 de ani înaintea vremii sale. 00:02:01.997 --> 00:02:07.811 Dualitatea corpuscul-undă avea să devină piatra de temelie a evoluţiei cuanticii. NOTE Paragraph 00:02:07.811 --> 00:02:11.050 Două luni mai târziu, în mai, Einstein a prezentat o a doua lucrare, 00:02:11.050 --> 00:02:16.528 abordând de data asta problema seculară a existenţei sau nonexistenţei atomilor. 00:02:16.528 --> 00:02:19.866 Deşi anumite teorii se bazau pe ideea invizibilităţii atomilor, 00:02:19.866 --> 00:02:24.393 cercetători proeminenţi încă credeau că sunt mai mult o ficţiune utilă, 00:02:24.393 --> 00:02:26.901 decât obiecte propriu-zise. 00:02:26.901 --> 00:02:29.028 Dar Einstein a folosit un argument ingenios, 00:02:29.028 --> 00:02:31.270 arătând că comportamentul particulelor 00:02:31.270 --> 00:02:35.372 mişcându-se haotic într-un lichid, cunoscut ca mişcare browniană, 00:02:35.372 --> 00:02:37.085 putea fi prezis exact 00:02:37.085 --> 00:02:40.424 prin coliziunea a milioane de atomi invizibili. 00:02:40.424 --> 00:02:43.331 Curând, experimentele au confirmat modelul lui Einstein, 00:02:43.331 --> 00:02:47.009 iar scepticii s-au dat bătuţi. NOTE Paragraph 00:02:47.009 --> 00:02:49.942 A treia lucrare a apărut în iunie. 00:02:49.942 --> 00:02:53.252 De mult timp Einstein era deranjat de inconsistenţa 00:02:53.252 --> 00:02:56.073 a două principii fundamentale din fizică. 00:02:56.094 --> 00:02:58.637 Bine stabilitul principiu al relativităţii 00:02:58.637 --> 00:03:00.655 de pe vremea lui Galileo Galilei, 00:03:00.655 --> 00:03:04.178 afirma că mişcarea absolută nu se poate defini. 00:03:04.178 --> 00:03:07.357 Totuşi, teoria electro-magnetismului, bine-cunoscută şi ea, 00:03:07.357 --> 00:03:10.181 afirma că există mişcare absolută. 00:03:10.181 --> 00:03:13.322 Discrepanţa şi incapacitatea lui de a o rezolva, 00:03:13.322 --> 00:03:17.635 l-au adus pe Einstein într-o stare de tensiune psihică. 00:03:17.635 --> 00:03:18.715 Dar într-o zi de mai, 00:03:18.715 --> 00:03:21.838 după ce a-ntors-o pe toate părţile cu prietenul său Michele Besso, 00:03:21.838 --> 00:03:24.016 norii s-au risipit. 00:03:24.016 --> 00:03:26.871 Einstein şi-a dat seama că contradicţia se putea rezolva 00:03:26.871 --> 00:03:29.861 dacă viteza luminii rămânea constantă, 00:03:29.861 --> 00:03:32.110 indiferent de sistemul de referinţă, 00:03:32.110 --> 00:03:36.381 în timp ce atât spaţiul cât şi timpul depindeau de observator. 00:03:36.381 --> 00:03:39.434 I-au trebuit câteva săptămâni să definitiveze detaliile 00:03:39.434 --> 00:03:43.614 şi să formuleze ce urma să devină teoria specială a relativităţii. 00:03:43.614 --> 00:03:46.821 Teoria nu doar a scuturat din temelii ce se ştia despre realitae 00:03:46.821 --> 00:03:49.189 dar a pavat calea pentru tehnologii 00:03:49.189 --> 00:03:51.186 de la acceleratoare de particule, 00:03:51.186 --> 00:03:53.752 la sisteme de poziţionare globale. NOTE Paragraph 00:03:53.752 --> 00:03:55.587 Unii ar crede că asta ar fi deajuns, 00:03:55.587 --> 00:03:56.593 dar în septembrie, 00:03:56.593 --> 00:04:02.071 a apărut a patra lucrare, ca o notă la teoria specială a relativităţii. 00:04:02.071 --> 00:04:04.931 Eistein se mai gândise un pic la ea 00:04:04.931 --> 00:04:08.694 şi şi-a dat seam că implica masa şi energia, 00:04:08.694 --> 00:04:12.479 prima aparent solidă şi cealaltă presupus eterică, 00:04:12.479 --> 00:04:15.059 erau echivalente. 00:04:15.059 --> 00:04:18.928 Relaţia dintre ele se putea exprima prin ce urma să devină 00:04:18.928 --> 00:04:21.831 faimoasa ecuaţie cu consecinţe istorice: 00:04:21.831 --> 00:04:25.304 E = mc^2. NOTE Paragraph 00:04:25.304 --> 00:04:29.947 Einstein n-a devenit faimos încă 15 ani. 00:04:29.947 --> 00:04:34.795 În 1919, când ultima teorie generală a relativităţii a fost confirmată 00:04:34.795 --> 00:04:38.515 determinându-se devierea luminii stelelor în timpul unei eclipse solare, 00:04:38.515 --> 00:04:41.441 abia atunci presa l-a făcut celebru. 00:04:41.441 --> 00:04:44.590 Chiar dacă ar fi dispărut în spatele biroului de patente 00:04:44.590 --> 00:04:47.745 şi n-ar mai făcut nimic după 1905, 00:04:47.745 --> 00:04:50.046 acele patru lucrări din acel an miraculos pentru el 00:04:50.046 --> 00:04:55.697 ar fi rămas standardul de aur al unui geniu uimitor neaşteptat.