În primul rînd, sunt o tocilară. Sunt o tocilară consumatoare de mîncare organică minimizatoare a amprentei de carbon, o tocilară în chirurgie robotică, și vreau cu adevărat să construiesc verde, dar sunt foarte suspicioasă în ce privește toate aceste articole binevoitoare, ale oamenilor largi în autoritate morală și saraci în date care-mi spun cum să fac acest gen de lucruri. Și astfel trebuie să descifrez singură asta. De exemplu: Este asta rău? Am scăpat un strop de iaurt organic de la fericite vaci locale, fericite și auto-realizate pe tejgheaua barului meu, și apuc un prosop de hîrtie, și vreau să-l șterg. Dar pot să folosesc un prosop de hîrtie? (Rîsete) Răspunsul la asta poate fi găsit în energia înmagazinată. Asta este cantitatea de energie care intră în fiecare prosop de hîrtie sau apă înmagazinată. Și de fiecare dată cînd folosesc un prosop din hîrtie, folosesc atîta energie virtuală și apă. Șterge-l, aruncă-l. Acuma, dacă compar aia cu un prosop din bumbac pe care-l pot folosi de o mie de ori, nu am prea multă energie înmagazinată pînă cînd spăl acel prosop murdar cu iaurt. Asta este acum energie operativă. Deci dacă arunc prosopul în mașina de spălat, am pus energie și apă înapoi în acel prosop, în afară de cazul în care folosesc o mașină de spălat cu alimentare frontală de eficiență mare, iar apoi arată puțin mai bine. Dar cum stăm în cazul unui prosop din hîrtie reciclată care vine în acele coli de jumate? Ei bine, acum un prosop din hîrtie arată mai bine. Dă-le-ncolo de prosoape de hîrtie. Să vedem un burete. Îl șterg cu un burete, și-l pun sub apă, și am mult mai puțină energie și mult mai multă apă, in afară de cazul în care sînteți ca mine și lăsați mînerul în poziția fierbinte chiar atunci cînd îl deschideți, și apoi începi să folosești mai multă energie, sau mai rău, îl lași să curgă pînă e cald pentru a curăța prosopul. Și acum toate pariurile sînt anulate. (Rîsete) Deci asta ne arată că uneori lucrurile la care te aștepți cel mai puțin, poziția în care pui mînerul, au un efect mai mare decît oricare din celelalte lucruri pe care încercai să le optimizezi. Acum imaginați-vă pe cineva atît de sucit ca mine încercînd să construiască o casă. (Rîsete) Asta facem, eu și cu soțul meu acum. Și astfel, am vrut să știm cît de verde putem fi. Și există o mie și una de articole care ne spun cum să facem toate aceste compromisuri verzi. Și sunt la fel de suspecte cînd ne spun să optimizăm aceste mici lucruri de pe margine și astfel pierdem din vedere elefantul din sufragerie. Acuma, casa obișnuită are aproximativ 300 de megawați oră de energie înmagazinată în ea. Asta este energia necesară pentru a o construi, milioane și milioane de prosoape din hîrtie. Am vrut să aflăm cît de bine am putea-o face noi. Și astfel, ca mulți oameni, începem cu o casă pe un lot, și vă voi arăta o construcție tipică la suprafață și ce facem la bază. Deci, întîi o demolăm. Se folosește ceva energie, dar dacă o deconstruiești, o demontezi complet, folosești bucățile, poți să recuperezi o parte din acea energie. Apoi am săpat o groapă mare pentru a pune un bazin de captare a apei pluviale pentru a ne face apa din curte independentă. Și apoi am turnat o fîntînă mare pentru un solar pasiv. Acuma, poți să reduci energia incorporată cu aproximativ 25 de procente folosind beton cu multă cenușă volantă. Apoi montăm cadrul. Și astfel, asta este cadrul, lemn, materiale compozite, și este cam greu să scoți energia înmagazinată din aia, dar poate fi o resursă sustenabilă dacă folosești lemn certificat F.S.C. Continuăm apoi cu primul lucru care a fost foarte surprinzător. Dacă punem ferestre de aluminiu în această casă, am dubla valoarea energiei folosite chiar acum. Acuma, PVC este puțin mai bun, dar totuși nu la fel de bun ca lemnul pe care l-am ales. Apoi am montat instalațiile, electrice și aer condiționat, și am izolat. Acuma, spuma este un izolator excelent, umple toate crăpăturile, dar are destul de multă energie înmagazinată. Și, celuloza pulverizată sau blugii sunt o alternativă energetică mult mai redusă la spumă. De asemenea am folosit baloturi de paie ca umplutură pentru biblioteca noastră, care are zero energie înmagazinată. Cînd vine vorba de gips carton, dacă folosești EcoRock, are aproximativ un sfert din energia înmagazinată a gips cartonului standard. Și apoi ajungi la finisaje, subiectul tuturor acelor articole „fii verde”. Și la scara unei case, aproape că nu au nici o importanță. Și totuși, toată presa se concentrează pe ele. În afară de podea. Dacă pui parchet în casă, are aproape o zecime din energia înmagazinată a întregii case, în afară de cazul cînd folosești beton sau lemn pentru o energie înmagazinată mult mai mică. Și acum adunăm energia finală de construcție, o adunăm pe toată, și am construit o casă cu mai puțin de jumătate din energia incorporată de obicei la construirea unei asemenea case. Dar înainte de a ne bate prea mult pe umăr, am turnat 151 megawați horă de energie la construirea acestei case, cînd era deja o casă acolo. Și astfel întrebarea este: Cum putem recupera asta? Și dacă rulez casa mea eficientă energetic înainte, comparată cu cea veche, casa ineficientă energetic, recuperăm în aproximativ șase ani. Acuma, probabil că aș fi îmbunătățit vechea casă pentru a fi mai eficientă energetic. Și în acest caz, mi-ar trebui aproximativ 20 de ani ca să recuperez. Acuma, dacă n-aș fi acordat atenție energiei înmagazinate, ne-ar fi luat mai mult de 50 de ani ca să recuperăm în comparație cu casa îmbunătățită. Și ce înseamnă asta? Pe scara porțiunii mele de casă, asta e echivalent cu aproximativ cît conduc într-un an, este aproape de cinci ori mai mult dacă aș fi devenit complet vegetariană. Dar elefantul meu din sufragerie zboară. În mod clar, trebuie să merg pe jos acasă de la TED. Dar toate calculele pentru energia înmagazinată sunt pe blog. Și, nu uitați, cîteodată este vorba de lucrurile la care nu te aștepți să fie cele mai mari schimbări care se dovedesc a fi. Mulțumesc. (Aplauze)