WEBVTT 00:00:07.051 --> 00:00:09.603 Descoperirea structurii ADN-ului 00:00:09.603 --> 00:00:14.170 a fost una din cele mai importante realizări ale secolului trecut, 00:00:14.170 --> 00:00:16.224 de fapt din istoria omenirii. 00:00:16.224 --> 00:00:20.163 Faimosul helix dublu e aproape sinonim cu Watson and Crick, 00:00:20.163 --> 00:00:24.327 doi dintre cercetătorii care au câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea sa. 00:00:24.327 --> 00:00:26.992 Dar există și un alt nume pe care poate îl cunoașteți, 00:00:26.992 --> 00:00:28.382 Rosalind Franklin. 00:00:28.382 --> 00:00:30.237 Probabil ați auzit că informațiile sale 00:00:30.237 --> 00:00:32.677 au susținut idea genială a lui Watson și Crick 00:00:32.677 --> 00:00:36.850 sau că era un om de știință îmbrăcat modest și beligerant, 00:00:36.850 --> 00:00:41.799 precum a descris-o Watson în „Helixul dublu”. 00:00:41.799 --> 00:00:43.852 Dar datorită biografilor lui Franklin, 00:00:43.852 --> 00:00:47.191 care i-au cercetat viața și i-au intervievat apropiații, 00:00:47.191 --> 00:00:50.917 acum știm că acea relatare e departe de adevăr, 00:00:50.917 --> 00:00:54.851 iar contribuțiile ei științifice au fost minimalizate. 00:00:54.851 --> 00:00:56.871 Haideți să auzim povestea reală. 00:00:56.871 --> 00:01:01.475 Rosalind Elsie Franklin s-a născut în Londra, în anul 1920. 00:01:01.475 --> 00:01:04.612 Își dorea să devină om de știință chiar din adolescență, 00:01:04.612 --> 00:01:08.764 o carieră neobișnuită și nu prea ușoară pentru fete în acele timpuri. 00:01:08.764 --> 00:01:11.039 Dar ea a excelat în știință oricum. 00:01:11.039 --> 00:01:14.325 Câștigase o bursă la Cambridge pentru a studia chimia, 00:01:14.325 --> 00:01:16.112 unde și-a obținut doctoratul, 00:01:16.112 --> 00:01:19.397 iar apoi a efectuat o cercetare despre structura cărbunelui 00:01:19.397 --> 00:01:21.440 ce a dus la îmbunătățirea măștilor de gaz 00:01:21.440 --> 00:01:23.700 pentru britanici în al Doilea Război Mondial. 00:01:23.700 --> 00:01:26.256 În 1951, a intrat la King's College 00:01:26.256 --> 00:01:29.570 pentru a utiliza tehnica razelor X în studierea structurii ADN-ului, 00:01:29.570 --> 00:01:32.414 unul din cele mai discutate subiecte din știință pe atunci. 00:01:32.414 --> 00:01:35.599 Franklin și-a îmbunătățit laboratorul de raze X și s-a pus pe muncă, 00:01:35.599 --> 00:01:40.120 îndreptând razele X de mare energie spre micile cristale de ADN. 00:01:40.120 --> 00:01:43.804 Însă cultura academică de atunci nu privea cu ochi buni femeile, 00:01:43.804 --> 00:01:46.286 iar Franklin era izolată de colegii săi. 00:01:46.286 --> 00:01:48.609 Ea intrase în conflict cu Maurice Wilkins, 00:01:48.609 --> 00:01:52.974 un coleg de laborator ce o considera pe Franklin asistenta sa. 00:01:52.974 --> 00:01:54.902 Însă Franklin a continuat să muncească, 00:01:54.902 --> 00:02:01.193 iar în 1952 a obținut „fotografia 51”, cea mai faimoasă radiografie a ADN-ului. 00:02:01.193 --> 00:02:03.630 Obținerea imaginii a necesitat 100 de ore, 00:02:03.630 --> 00:02:07.485 iar calculele necesare pentru analiză ar putea dura un an. 00:02:07.485 --> 00:02:10.448 Între timp, biologul american James Watson 00:02:10.448 --> 00:02:12.787 și fizicianul britanic Francis Crick 00:02:12.787 --> 00:02:15.730 erau și ei în căutarea structurii ADN-ului. 00:02:15.730 --> 00:02:17.252 Fără ca Franklin să ştie, 00:02:17.252 --> 00:02:21.667 Wilkins a luat „fotografia 51” și le-a arătat-o lui Watson și Crick. 00:02:21.667 --> 00:02:25.078 Fără a calcula poziția exactă a fiecărui atom, 00:02:25.078 --> 00:02:28.152 ei au efectuat o analiză rapidă a informației lui Franklin 00:02:28.152 --> 00:02:31.442 și au utilizat-o pentru a construi câteva structuri posibile. 00:02:31.442 --> 00:02:34.220 Într-un final, au găsit-o pe cea corectă. 00:02:34.220 --> 00:02:37.169 ADN-ul e compus din două catene elicoidale, 00:02:37.169 --> 00:02:42.416 una opusă celeilalte cu bazele în mijloc precum treptele unei scări. 00:02:42.416 --> 00:02:46.670 Watson și Crick au publicat modelul în luna aprilie a anului 1953. 00:02:46.670 --> 00:02:50.215 Între timp, Franklin își terminase calculele, 00:02:50.215 --> 00:02:51.664 ajunse la aceeași concluzie 00:02:51.664 --> 00:02:54.398 și își trimise propriul manuscris. 00:02:54.398 --> 00:02:56.721 Jurnalul publicase împreună cele două manuscrise, 00:02:56.721 --> 00:02:59.003 însă pe cel al lui Franklin l-au pus la sfârșit, 00:02:59.003 --> 00:03:02.882 lăsând impresia că experimentele ei erau doar o confirmare a descoperirii 00:03:02.882 --> 00:03:05.381 și nu o sursă de inspirație. 00:03:05.381 --> 00:03:07.920 Însă Franklin deja încetase munca asupra ADN-ului 00:03:07.920 --> 00:03:11.018 și murise de cancer în 1958, 00:03:11.018 --> 00:03:15.107 neștiind că Watson și Crick văzuseră fotografiile sale. 00:03:15.107 --> 00:03:19.326 Watson, Crick și Wilkins au primit Premiul Nobel în 1962 00:03:19.326 --> 00:03:21.421 pentru descoperirea ADN-ului. 00:03:21.421 --> 00:03:25.006 Adesea se spune că Franklin ar fi primit Premiul Nobel 00:03:25.006 --> 00:03:28.288 dacă acesta s-ar fi putut decernat postum. 00:03:28.288 --> 00:03:31.638 De fapt, e posibil să-l fi putut câștiga de două ori. 00:03:31.638 --> 00:03:37.302 Munca sa asupra structurii virusurilor i-a adus premiul unui coleg în 1982. 00:03:37.302 --> 00:03:40.346 E timpul să spunem povestea unei femei curajoase 00:03:40.346 --> 00:03:42.636 care s-a luptat cu sexismul din știință 00:03:42.636 --> 00:03:47.514 și a cărei munci a revoluționat medicina, biologia și agricultura. 00:03:47.514 --> 00:03:51.039 E timpul să o onorăm pe Rosalind Elsie Franklin, 00:03:51.039 --> 00:03:53.534 mama necunoscută a helixului dublu.