1
00:00:07,051 --> 00:00:09,603
Descoperirea structurii ADN-ului

2
00:00:09,603 --> 00:00:14,170
a fost una din cele mai importante
realizări ale secolului trecut,

3
00:00:14,170 --> 00:00:16,224
de fapt din istoria omenirii.

4
00:00:16,224 --> 00:00:20,163
Faimosul helix dublu
e aproape sinonim cu Watson and Crick,

5
00:00:20,163 --> 00:00:24,327
doi dintre cercetătorii care au câștigat
Premiul Nobel pentru descoperirea sa.

6
00:00:24,327 --> 00:00:26,992
Dar există și un alt nume
pe care poate îl cunoașteți,

7
00:00:26,992 --> 00:00:28,382
Rosalind Franklin.

8
00:00:28,382 --> 00:00:30,237
Probabil ați auzit că informațiile sale

9
00:00:30,237 --> 00:00:32,677
au susținut idea genială
a lui Watson și Crick

10
00:00:32,677 --> 00:00:36,850
sau că era un om de știință
îmbrăcat modest și beligerant,

11
00:00:36,850 --> 00:00:41,799
precum a descris-o Watson
în „Helixul dublu”.

12
00:00:41,799 --> 00:00:43,852
Dar datorită biografilor lui Franklin,

13
00:00:43,852 --> 00:00:47,191
care i-au cercetat viața
și i-au intervievat apropiații,

14
00:00:47,191 --> 00:00:50,917
acum știm că acea relatare
e departe de adevăr,

15
00:00:50,917 --> 00:00:54,851
iar contribuțiile ei științifice
au fost minimalizate.

16
00:00:54,851 --> 00:00:56,871
Haideți să auzim povestea reală.

17
00:00:56,871 --> 00:01:01,475
Rosalind Elsie Franklin s-a născut
în Londra, în anul 1920.

18
00:01:01,475 --> 00:01:04,612
Își dorea să devină om de știință
chiar din adolescență,

19
00:01:04,612 --> 00:01:08,764
o carieră neobișnuită și nu prea ușoară
pentru fete în acele timpuri.

20
00:01:08,764 --> 00:01:11,039
Dar ea a excelat în știință oricum.

21
00:01:11,039 --> 00:01:14,325
Câștigase o bursă la Cambridge
pentru a studia chimia,

22
00:01:14,325 --> 00:01:16,112
unde și-a obținut doctoratul,

23
00:01:16,112 --> 00:01:19,397
iar apoi a efectuat o cercetare
despre structura cărbunelui

24
00:01:19,397 --> 00:01:21,440
ce a dus la îmbunătățirea măștilor de gaz

25
00:01:21,440 --> 00:01:23,700
pentru britanici
în al Doilea Război Mondial.

26
00:01:23,700 --> 00:01:26,256
În 1951, a intrat la King's College

27
00:01:26,256 --> 00:01:29,570
pentru a utiliza tehnica razelor X
în studierea structurii ADN-ului,

28
00:01:29,570 --> 00:01:32,414
unul din cele mai discutate
subiecte din știință pe atunci.

29
00:01:32,414 --> 00:01:35,599
Franklin și-a îmbunătățit laboratorul
de raze X și s-a pus pe muncă,

30
00:01:35,599 --> 00:01:40,120
îndreptând razele X de mare energie
spre micile cristale de ADN.

31
00:01:40,120 --> 00:01:43,804
Însă cultura academică de atunci
nu privea cu ochi buni femeile,

32
00:01:43,804 --> 00:01:46,286
iar Franklin era izolată de colegii săi.

33
00:01:46,286 --> 00:01:48,609
Ea intrase în conflict cu Maurice Wilkins,

34
00:01:48,609 --> 00:01:52,974
un coleg de laborator
ce o considera pe Franklin asistenta sa.

35
00:01:52,974 --> 00:01:54,902
Însă Franklin a continuat să muncească,

36
00:01:54,902 --> 00:02:01,193
iar în 1952 a obținut „fotografia 51”,
cea mai faimoasă radiografie a ADN-ului.

37
00:02:01,193 --> 00:02:03,630
Obținerea imaginii a necesitat 100 de ore,

38
00:02:03,630 --> 00:02:07,485
iar calculele necesare pentru analiză
ar putea dura un an.

39
00:02:07,485 --> 00:02:10,448
Între timp, biologul american James Watson

40
00:02:10,448 --> 00:02:12,787
și fizicianul britanic Francis Crick

41
00:02:12,787 --> 00:02:15,730
erau și ei în căutarea
structurii ADN-ului.

42
00:02:15,730 --> 00:02:17,252
Fără ca Franklin să ştie,

43
00:02:17,252 --> 00:02:21,667
Wilkins a luat „fotografia 51”
și le-a arătat-o lui Watson și Crick.

44
00:02:21,667 --> 00:02:25,078
Fără a calcula poziția exactă
a fiecărui atom,

45
00:02:25,078 --> 00:02:28,152
ei au efectuat o analiză rapidă
a informației lui Franklin

46
00:02:28,152 --> 00:02:31,442
și au utilizat-o pentru a construi
câteva structuri posibile.

47
00:02:31,442 --> 00:02:34,220
Într-un final, au găsit-o pe cea corectă.

48
00:02:34,220 --> 00:02:37,169
ADN-ul e compus din două
catene elicoidale,

49
00:02:37,169 --> 00:02:42,416
una opusă celeilalte cu bazele în mijloc
precum treptele unei scări.

50
00:02:42,416 --> 00:02:46,670
Watson și Crick au publicat modelul
în luna aprilie a anului 1953.

51
00:02:46,670 --> 00:02:50,215
Între timp,
Franklin își terminase calculele,

52
00:02:50,215 --> 00:02:51,664
ajunse la aceeași concluzie

53
00:02:51,664 --> 00:02:54,398
și își trimise propriul manuscris.

54
00:02:54,398 --> 00:02:56,721
Jurnalul publicase împreună
cele două manuscrise,

55
00:02:56,721 --> 00:02:59,003
însă pe cel al lui Franklin
l-au pus la sfârșit,

56
00:02:59,003 --> 00:03:02,882
lăsând impresia că experimentele ei
erau doar o confirmare a descoperirii

57
00:03:02,882 --> 00:03:05,381
și nu o sursă de inspirație.

58
00:03:05,381 --> 00:03:07,920
Însă Franklin deja încetase
munca asupra ADN-ului

59
00:03:07,920 --> 00:03:11,018
și murise de cancer în 1958,

60
00:03:11,018 --> 00:03:15,107
neștiind că Watson și Crick
văzuseră fotografiile sale.

61
00:03:15,107 --> 00:03:19,326
Watson, Crick și Wilkins au primit
Premiul Nobel în 1962

62
00:03:19,326 --> 00:03:21,421
pentru descoperirea ADN-ului.

63
00:03:21,421 --> 00:03:25,006
Adesea se spune că Franklin
ar fi primit Premiul Nobel

64
00:03:25,006 --> 00:03:28,288
dacă acesta s-ar fi putut decernat postum.

65
00:03:28,288 --> 00:03:31,638
De fapt, e posibil
să-l fi putut câștiga de două ori.

66
00:03:31,638 --> 00:03:37,302
Munca sa asupra structurii virusurilor
i-a adus premiul unui coleg în 1982.

67
00:03:37,302 --> 00:03:40,346
E timpul să spunem povestea
unei femei curajoase

68
00:03:40,346 --> 00:03:42,636
care s-a luptat cu sexismul din știință

69
00:03:42,636 --> 00:03:47,514
și a cărei munci a revoluționat
medicina, biologia și agricultura.

70
00:03:47,514 --> 00:03:51,039
E timpul să o onorăm
pe Rosalind Elsie Franklin,

71
00:03:51,039 --> 00:03:53,534
mama necunoscută a helixului dublu.