Gloria Steinem: Da, salut, salut!
Pat Mitchell: Salut, salut!
Ce emoție să am această oportunitate!
Atunci când ne-am întrebat comunitatea
TED, mulți dintre ei...
„De la cine ați vrea să auziți
o perspectivă progresistă de viitor
în legătură cu femeile
din întreaga lume?",
răspunsul unanim a fost:
„Gloria Steinem”.
Știu că ești mult prea modestă
ca să accepți asta cu ușurință,
așa că, înainte de a merge mai departe,
te rog să ne întoarcem un pic în timp,
având în vedere că ne cunoaștem
de ceva vreme,
și să vorbim despre acele zile timpurii
când puneai bazele unei mișcări,
interogând stereotipuri,
depășind normele culturale.
Trebuie să fi fost un pic
neînfricată în viața ta.
Care erau temerile tale
și cum le-ai depășit?
GS: Nu, desigur că am avut multe temeri,
una dintre cele mai mari
era să vorbesc în public,
cum fac în acest moment.
Deoarece, așa cum știi,
alegem să ne exprimăm
în modul în care ne vine
cel mai natural,
și eu am devenit o scriitoare
pentru ca nu doream să vorbesc.
Așadar, primul lucru
pe care a trebuit să-l cuceresc
a fost frica de a vorbi în public,
și pentru că mi-a fost frică să o fac
singură, i-am cerut unei prietene
să mi se alăture: Dorothy Pitman Hughes,
și apoi Flo Kennedy... în orice caz,
noi am devenit, oarecum întâmplător,
o femeie albă, o femeie de culoare,
care construiau un dialog,
lucru care, după cum știi,
a fost foarte util pentru a exprima
faptul că mișcarea era pentru toată lumea.
PM: Și în acele zile timpurii,
când deveneai nu doar un vorbitor public
foarte credibil, în ciuda temerilor tale,
dar ai și normalizat și creat
o reacție la un cuvânt care a devenit
un imn pentru mulți dintre noi,
schimbând literalmente vieți,
stând în fața mulțimilor și spunând:
„Feminismul este pentru fiecare femeie”.
Și văd acum, ca și tine,
că există încă anumite feluri
în care feminismul nu este înțeles
ca concept.
Neînțeles, criticat, uneori ridiculizat.
În ce fel descrii tu feminismul?
GS: E doar ideea radicală
că ființele umane sunt toate egale
și că putem renunța
la etichete de gen, clasă și rasă
și să începem să ne realizăm
individualitatea noastră unică.
Desigur, feminismul a fost înțeles greșit
la început,
ca și cum ar fi vorba
despre superioritate feminină
sau o mișcare pentru lesbiene,
nu pentru toate femeile.
Au fost tot felul de neînțelegeri,
ca să nu mai vorbim de ridiculizări.
Dar eu sper că asta aparține trecutului.
Aveam obiceiul să trimit
oamenii să consulte dicționarul,
să caute cuvântul feminism, foarte util.
(Amândouă râd)
PM: Cum simți noua generație
și următoarea generație de femei tinere,
cum se raportează
la acest cuvânt și la faptul
că „mai sunt multe de făcut
pentru a ajunge la egalitate”?
GS: Da, nu cred că...
Vreau să spun, cuvântul e încă acolo,
feminismul, eliberarea femeilor,
există tot felul de cuvinte,
dar cred că este vorba
mai mult despre conținut,
și nu despre a se preocupa
prea mult de formă.
Deci, Black Lives Matter a fost inițiat
de către trei tinere feministe de culoare.
Asta a fost creația lor
care începe să schimbe
o multitudine de lucruri
care trebuiesc schimbate.
Și au presupus
că desigur se aflau acolo în calitate
de trei tinere feministe de culoare.
PM: Și la începutul mișcării feministe
până în prezent,
una dintre modalitățile
prin care am învățat să vorbim între noi
despre subiecte dificile
despre care am putea să nu fim de acord,
erau un fel de cercuri de comunicare
sau de sensibilizare,
ai vedea asta
ca o soluție pentru a începe
să reconstruim podurile care ne separă?
GS: Știi, regret accentul
pus pe diviziuni,
pentru că suntem mai unite
decât oricare altă mișcare din istorie.
Așa că eu cred că ar trebui
să sărbătorim acest lucru.
Și asta este datorită acestor cercuri
de comunicare, cum ai subliniat,
care înainte se numeau
grupuri de conștientizare.
Și asta înseamnă doar că stai într-un cerc
așa cum ne-au învățat nativii americani
cu mult timp în urmă,
și fiecare are șansa de a vorbi pe rând.
Nativii americani foloseau un baston,
și toți ceilalți trebuie să asculte
fiecare persoană,
și în acest fel
poți spune lucruri nespuse,
și cineva de partea cealaltă
a cercului spune:
„Oh, și mie mi s-a întâmplat
același lucru".
Și așa descoperi ce este împărtășit
și, de asemenea, cum puteți
să vă ajutați reciproc.
Nu există nimic ce poate substitui
aceste cercuri de comunicare.
PM: Vreau să fiu prima voluntară
pentru a porni din nou
aceste cercuri de comunicare
cu tine, Gloria
și să oferim bastonul din nou.
Unul dintre lucrurile surprinzătoare
pentru persoanele care te întâlnesc
e că sunt mereu surprinse
să descopere ce simț al umorului ai.
Și una dintre cărțile mele preferate
dintre multele pe care le-ai scris
stă lângă patul meu,
și titlul acesteia...
îmi cer scuze celor cărora nu le place
limbajul colorat,
titlul este „Adevărul te va elibera,
dar mai întâi te va scoate din sărite!"
Mă întreb care adevăr te eliberează acum
și ce continuă să te scoată din sărite?
Deci, de fapt, chiar în acest moment,
vreau să spun, adevărul este că COVID...
iar noi înțelegem că e o experiență
universală
și un pericol cu care ne confruntăm
cu toții,
și ce mă scoate din sărite este
că nu folosim această experiență
într-un sens pozitiv.
În sensul de a învăța
atât din pericole, cât și din realizări.
Mă scoate din sărite că acest lucru
nu este folosit într-un mod pozitiv
pentru a depăși ideea categoriilor
de ființe umane
sau a granițelor naționale
sau ale țărilor.
Vreau să spun, suntem cu toții
aici pe nava spațială Pământ.
(Râde)
Suntem cu toții cetățeni ai navei spațiale
Pământ, și COVID știe asta,
deci ar trebui să ne ajute
să învățăm asta.
PM: Și dacă ne uităm
la realitatea noastră actuală,
am văzut încă o etapă
importantă pentru femei,
cu siguranță în această țară,
cu noul desemnat
Vicepreședinte, Kamala Harris,
care a spus în discursul ei:
„Poate că sunt prima,
dar nu voi fi ultima",
și mă gândesc la cât de des
tu, eu și alții am spus asta.
Ce diferență va face
în țara noastră și în întreaga lume,
când vor fi mai multe femei
în toate funcțiile de conducere,
care sunt diferențele noastre ca lideri?
GS: În primul rând,
vom avea avantajul
de a folosi toată inteligența umană
nu doar o mică parte din acesta;
acesta e un avantaj.
Și vom permite și copiilor
să se vadă ei înșiși ca lideri
în mod universal,
în loc de un singur grup mic.
Pentru că în acest moment,
când copiii se uită la lideri,
nu se recunosc.
PM: Când ne uităm la tine,
vedem un lider, Gloria,
și sunt atât de multe lucruri
cu care te-ai putea mândri,
deși știu că nu o vei face.
Dar ce te motivează pe tine
sau ce te ține motivată
în acele momente de îndoială,
sau acele momentele în care lucrurile
par sumbre sau există temeri,
sau te temi vreodată,
ai aceste sentimente?
GS: Desigur că mă tem, cu siguranță.
Dar, cum spune sloganul:
„Urmează frica și fă-o oricum.
Frica este un semn al creșterii.”
(Râde)
Este un lucru pozitiv, nu-i așa?
PM: Așa este.
GS: Sunt atât de inspirată
de femeile tinere,
adică mă simt de parcă a trebuit să aștept
pentru ca unele dintre prietenele mele
să se nască.
Și a vedea că aceasta este
în mod profund o mișcare globală,
așa cum a fost dintotdeauna.
Chiar și răspunsul
la marșul de după inaugurarea
actualului președinte,
în orice... America Latină, Africa,
mărșăluiam împreună.
A devenit într-adevăr o mișcare globală,
datorită, în mare parte, tehnologiei,
pentru că ne putem vedea,
așa cum o facem acum,
și, de asemenea, datorită faptului
că ideea libertății este contagioasă.
Dacă femeile petrec nouă luni fiind
însărcinate și având grijă de un copil,
de ce bărbații nu sunt responsabili
pentru a petrece
mult mai mult decât jumătate
din timp având grijă de copil? Alo?
(Râde)
Logica este în ochiul logicianului, nu?
(Râde)
Deci, știi, oriunde te uiți,
există o descoperire a libertății,
a bunului simț, a companiei.
PM: Există...
din toate lucrurile din viața ta
care a fost cea mai mare sursă
de consolidare a încrederii și inspirație?
Este comunitatea globală
pe care ai construit-o în întreaga lume?
GS: E vorba doar de alte femei.
Adică nu aș fi reușit să cuceresc vreodată
frica mea de a vorbi în public,
acesta fiind și modul
în care am și început,
dacă n-ar fi existat prietena mea
neînfricată,
Dorothy Pitman Hughes,
pentru că am reușit împreună.
Deci, este vorba
doar de a învăța una de la alta,
și să ne aducem aminte să cerem,
pentru că ajutorul este acolo,
inspirația este acolo,
simțul comunității este acolo,
și sper că tehnologia
ne poate ajuta în acest sens,
mai ales pentru că pentru femei,
asta este important,
pentru că putem comunica în siguranță.
Dar regret și îmi fac griji
cu privire la urgența COVID
pentru că avem nevoie să fim
împreună cu toată ființa noastră
pentru a empatiza cu adevărat.
Așadar, aștept cu nerăbdare
ziua când noi două
vom putea fi din nou în aceeași cameră.
PM: Noi două am fost
de multe ori în aceeași cameră,
și chiar și atunci când nu ești în aceeași
cameră cu femeile de pretutindeni,
le-ai inspirat, Gloria.
Și pentru a vedea
povestea completă și totală,
cel puțin o parte
din povestea completă și totală,
un film a fost realizat
despre viața Gloriei.
Se numește „The Glorias”
bazat pe cartea ei „Viața mea pe drum”,
care e cu siguranță felul
în care ți-ai petrecut viața,
și este disponibil pe Amazon Prime
și pe care îl recomand cu drag.
Gloria, îți mulțumesc pentru munca ta,
pentru viața ta,
pentru felul neînfricat
în care ne-ai condus pe toți înainte,
și un ultim pas următor
pentru a ne îndrepta mai departe?
Un sfat sau o îndrumare?
GS: Ah,
fă-o și gata!
(Râde)
Cred că așteptăm
instrucțiuni de acolo de sus,
sau ne facem griji,
ori ceva de genul ăsta,
și știi, dacă ne trezim
dimineața și spunem:
„Bine, am să fac asta și voi lua legătura
cu alți trei sau patru oameni”
și gândiți-vă la schimbare
ca la un copac...
nu crește de sus în jos,
deci nu ar trebui să așteptăm
pentru ca cineva să ne spună ce să facem.
Crește de jos în sus,
și noi suntem rădăcinile schimbării.
PM: Purtăm rădăcinile muncii tale,
Gloria, cu recunoștință.
Mulțumesc foarte mult pentru că
te-ai alăturat nouă pentru TEDWomen 2020.
GS: Nu, eu vă mulțumesc vouă
pentru că ați adus laolaltă femeile;
în asta constă magia.
Mulțumesc!