1
00:00:07,040 --> 00:00:10,023
Unul dintre cele mai remarcabile aspecte 
ale minţii umane

2
00:00:10,023 --> 00:00:13,675
e abilitatea de a recunoaşte
şi descrie tipare.

3
00:00:13,675 --> 00:00:16,355
Printre cele mai grele tipare pe care
am încercat să le înţelegem

4
00:00:16,355 --> 00:00:20,789
e conceptul de curgere turbulentă 
în dinamica fluidelor.

5
00:00:20,789 --> 00:00:23,296
Fizicianul german Werner Heisenberg 
a spus:

6
00:00:23,296 --> 00:00:27,381
„Când îl voi întâlni pe D-zeu
îi voi cere răspuns la două întrebări:

7
00:00:27,381 --> 00:00:30,842
de ce relativitatea şi de ce turbulenţa?

8
00:00:30,842 --> 00:00:34,932
Cred că va putea răspunde
la prima întrebare."

9
00:00:34,932 --> 00:00:38,304
Deși e dificil de înţeles matematic 
conceptul de turbulenţă

10
00:00:38,304 --> 00:00:42,194
putem folosi arta pentru a o descrie.

11
00:00:42,194 --> 00:00:47,308
În iunie 1889, Vincent van Gogh a pictat
o privelişte chiar înainte de răsărit

12
00:00:47,308 --> 00:00:51,659
de la fereastra camerei sale din azilul
Saint-Paul-de Mausole

13
00:00:51,659 --> 00:00:53,588
în Saint-Rémy-de-Provence,

14
00:00:53,588 --> 00:00:56,840
unde se internase după ce îşi mutilase
propria ureche


15
00:00:56,840 --> 00:00:59,312
într-un episod psihotic.

16
00:00:59,312 --> 00:01:02,056
În „Noaptea înstelată" tuşele circulare 
ale pensulei sale

17
00:01:02,056 --> 00:01:07,827
au creat un cer plin cu nori sfredelitori 
şi stele turbionare.

18
00:01:07,827 --> 00:01:11,748
Van Gogh şi alţi impresionişti 
prezentau lumina în moduri diferite

19
00:01:11,748 --> 00:01:14,872
faţă de precedesorii lor,
părând să-i capteze mişcarea,

20
00:01:14,872 --> 00:01:17,860
de exemplu, peste apele pătate de soare,

21
00:01:17,860 --> 00:01:21,530
sau aici în lumina stelelor
ce sclipesc şi se topesc

22
00:01:21,530 --> 00:01:23,491
printre valurile lăptoase 
ale cerului nopţii albastre.

23
00:01:25,452 --> 00:01:27,415
Efectul e cauzat de luminozitate,

24
00:01:27,415 --> 00:01:31,104
de intensitatea luminii în culorile pânzei

25
00:01:31,104 --> 00:01:33,632
Cu cât e mai primitivă partea cortexului 
nostru vizual,

26
00:01:33,632 --> 00:01:37,578
ce vede contrastul luminii şi al mişcării,
dar nu şi culoarea,

27
00:01:37,578 --> 00:01:40,627
va amesteca împreună 
două arii colorate diferit

28
00:01:40,627 --> 00:01:42,973
dacă au aceeaşi luminozitate.

29
00:01:42,973 --> 00:01:45,352
Dar subdiviziunea primară
a creierului nostru

30
00:01:45,352 --> 00:01:48,506
va vedea culorile contrastante
fără să le amestece.

31
00:01:48,506 --> 00:01:51,457
Cu aceste două interpretări
petrecându-se simultan,

32
00:01:51,457 --> 00:01:57,898
lumina în multe lucrări impresioniste pare
că pulsează, sclipeşte şi radiază ciudat.

33
00:01:57,898 --> 00:02:01,489
În acest mod această lucrare şi altele 
impresioniste foloseau tuşe rapide

34
00:02:01,489 --> 00:02:05,163
pentru a capta ceva izbitor de real

35
00:02:05,163 --> 00:02:07,533
precum oscilațiile luminii.

36
00:02:07,533 --> 00:02:11,206
60 de ani mai târziu, matematicianul rus
Andrey Kolmogorov

37
00:02:11,206 --> 00:02:13,787
a dus mai departe înţelegerea matematică
despre turbulenţă

38
00:02:13,787 --> 00:02:18,157
când a afirmat că energia dintr-un fluid
turbulent de lungime R

39
00:02:18,157 --> 00:02:22,491
variază în proporţie de 5/3 
din puterea lui R.

40
00:02:22,491 --> 00:02:24,414
Măsurători experimentale
au arătat că Andrey Kolmogorov

41
00:02:24,414 --> 00:02:27,804
era foarte aproape de modul în care 
curgerile turbulente funcţionează

42
00:02:27,804 --> 00:02:30,441
cu toate că o descriere completă
a turbulenţei

43
00:02:30,441 --> 00:02:33,304
rămâne una dintre probleme
nerezolvate ale fizicii.

44
00:02:33,304 --> 00:02:37,515
O curgere turbulentă e auto-similară
dacă există o energie cascadă.

45
00:02:37,515 --> 00:02:41,373
Cu alte cuvinte, marile turbionări
îşi transferă energia în micile turbionări

46
00:02:41,373 --> 00:02:43,941
care fac la fel, la o altă scară.

47
00:02:43,941 --> 00:02:47,504
Exemple asemănătoare includ
marea pată roşie a lui Jupiter,

48
00:02:47,504 --> 00:02:51,408
formaţiunile noroase şi particulele
de praf interstelar.

49
00:02:51,408 --> 00:02:54,909
În 2004, cu ajutorul telescopului Hubble,
cercetătorii au văzut

50
00:02:54,909 --> 00:03:00,171
turbulenţele unui nor îndepărtat 
de praf şi gazul din jurul unei stele

51
00:03:00,171 --> 00:03:03,842
şi le-a amintit de „Noaptea înstelată" 
a lui Van Gogh.

52
00:03:03,842 --> 00:03:07,193
Asta a motivat oameni de ştiinţă
din Mexic, Spania, Anglia

53
00:03:07,193 --> 00:03:11,387
să studieze în detaliu luminozitatea
din tablourile lui Van Gogh.

54
00:03:11,387 --> 00:03:15,700
Au descoperit că există un tipar distinct
în structura fluidelor turbulente

55
00:03:15,700 --> 00:03:20,801
similare ecuaţiei lui Kolmogorov, 
ascunse în tablourile lui Van Gogh.

56
00:03:20,801 --> 00:03:23,224
Cercetătorii au digitizat tablourile,

57
00:03:23,224 --> 00:03:26,970
şi au măsurat variaţia luminozităţii 
între oricare doi pixeli.

58
00:03:26,970 --> 00:03:29,689
De la curbele măsurate 
pentru separarea pixelilor,

59
00:03:29,689 --> 00:03:34,455
au concluzionat că tablourile lui Van Gogh
din perioada psihotică

60
00:03:34,455 --> 00:03:37,945
s-au comportat similar 
turbulenţelor fluidelor.

61
00:03:37,945 --> 00:03:41,998
Autoportretul cu pipă dintr-o perioadă 
mai calmă a vieţii lui Van Gogh,

62
00:03:41,998 --> 00:03:44,488
nu a indicat nicio corespondenţă 
de acest fel.

63
00:03:44,488 --> 00:03:49,595
Şi nici alte lucrări ale altor artişti 
ce păreau turbulente la prima vedere

64
00:03:49,595 --> 00:03:51,648
precum „Ţipătul" lui Munch.

65
00:03:51,648 --> 00:03:54,696
Ar fi prea simplu să spunem
că geniul turbulent al lui Van Gogh

66
00:03:54,696 --> 00:03:57,692
l-a determinat să descrie turbulenţe,

67
00:03:57,692 --> 00:04:02,026
şi e de asemenea prea dificil să exprimăm 
cu acurateţe frumuseţea vibrantă

68
00:04:02,026 --> 00:04:04,477
a faptului că într-o perioadă
de intensă suferinţă,

69
00:04:04,477 --> 00:04:07,931
Van Gogh a fost capabil să perceapă
şi să reprezinte

70
00:04:07,931 --> 00:04:10,360
unul dintre cele mai dificile concepte

71
00:04:10,360 --> 00:04:13,621
pe care natura le-a dat omenirii,

72
00:04:13,621 --> 00:04:16,125
şi a unit ochiul minţii sale unice

73
00:04:16,125 --> 00:04:19,605
cu misterele cele mai profunde 
ale mişcării fluidelor şi luminii.