WEBVTT

00:00:07.040 --> 00:00:10.023
Unul dintre cele mai remarcabile
aspecte ale minţii umane

00:00:10.023 --> 00:00:13.675
e abilitatea de a recunoaşte
şi descrie tipare.

00:00:13.675 --> 00:00:16.775
Printre cele mai grele tipare
pe care am încercat să le înţelegem

00:00:16.775 --> 00:00:20.789
e conceptul de curgere turbulentă 
din dinamica fluidelor.

00:00:20.789 --> 00:00:23.296
Fizicianul german Werner Heisenberg 
a spus:

00:00:23.296 --> 00:00:27.381
„Când îl voi întâlni pe D-zeu
Îl voi întreba două lucruri:

00:00:27.381 --> 00:00:30.842
de ce relativitatea și de ce turbulența?

00:00:30.842 --> 00:00:34.932
Cred că va putea răspunde
la prima întrebare."

NOTE Paragraph

00:00:34.932 --> 00:00:38.304
Deși e dificil de înțeles matematic 
conceptul de turbulență,

00:00:38.304 --> 00:00:42.194
putem folosi arta pentru a o descrie.

00:00:42.194 --> 00:00:47.308
În iunie 1889, Vincent van Gogh a pictat
o privelişte chiar înainte de răsărit

00:00:47.308 --> 00:00:51.659
de la fereastra camerei sale din azilul
Saint-Paul-de Mausole,

00:00:51.659 --> 00:00:53.588
în Saint-Rémy-de-Provence,

00:00:53.588 --> 00:00:56.840
unde se internase după ce îşi mutilase
propria ureche


00:00:56.840 --> 00:00:59.312
într-un episod psihotic.

00:00:59.312 --> 00:01:02.056
În „Noaptea înstelată" tușele circulare 
ale pensulei sale

00:01:02.056 --> 00:01:07.827
au creat un cer plin cu nori sfredelitori 
și stele turbionare.

00:01:07.827 --> 00:01:11.748
Van Gogh şi alţi impresionişti 
prezentau lumina în moduri diferite

00:01:11.748 --> 00:01:14.872
faţă de precedesorii lor,
părând să-i capteze mişcarea,

00:01:14.872 --> 00:01:17.860
de exemplu, peste apele pătate de soare,

00:01:17.860 --> 00:01:21.530
sau aici, în lumina stelelor
ce sclipesc și se topesc

00:01:21.530 --> 00:01:24.351
printre valurile lăptoase 
ale cerului nopţii albastre.

00:01:24.602 --> 00:01:27.415
Efectul e cauzat de luminozitate,

00:01:27.415 --> 00:01:31.104
de intensitatea luminii
în culorile pânzei.

00:01:31.104 --> 00:01:33.852
Cu cât e mai primitivă partea cortexului 
nostru vizual,

00:01:33.852 --> 00:01:37.578
ce vede contrastul luminii şi al mişcării,
dar nu şi culoarea,

00:01:37.578 --> 00:01:40.627
va amesteca împreună 
două arii colorate diferit

00:01:40.627 --> 00:01:42.973
dacă au aceeaşi luminozitate.

00:01:42.973 --> 00:01:45.352
Dar subdiviziunea primară
a creierului nostru

00:01:45.352 --> 00:01:48.506
va vedea culorile contrastante
fără să le amestece.

00:01:48.506 --> 00:01:51.457
Cu aceste două interpretări
petrecându-se simultan,

00:01:51.457 --> 00:01:57.898
lumina în multe lucrări impresioniste pare
că pulsează, sclipeşte şi radiază ciudat.

00:01:57.898 --> 00:02:02.379
În acest mod această lucrare şi altele 
impresioniste foloseau tuşe rapide

00:02:02.379 --> 00:02:05.163
pentru a capta ceva izbitor de real

00:02:05.163 --> 00:02:07.533
precum oscilațiile luminii.

NOTE Paragraph

00:02:07.533 --> 00:02:11.206
60 de ani mai târziu, matematicianul rus
Andrey Kolmogorov

00:02:11.206 --> 00:02:14.007
a dus mai departe înţelegerea matematică
despre turbulenţă

00:02:14.007 --> 00:02:18.157
când a afirmat că energia dintr-un fluid
turbulent de lungime R

00:02:18.157 --> 00:02:22.491
variază în proporţie de 5/3 
din puterea lui R.

00:02:22.491 --> 00:02:25.134
Măsurători experimentale
au arătat că Andrey Kolmogorov

00:02:25.134 --> 00:02:28.324
era foarte aproape de modul
de funcționare al curgerilor turbulente.

00:02:28.324 --> 00:02:30.501
cu toate că o descriere completă
a turbulenţei

00:02:30.501 --> 00:02:33.304
rămâne una dintre probleme
nerezolvate ale fizicii.

00:02:33.304 --> 00:02:37.515
O curgere turbulentă e auto-similară
dacă există o energie cascadă.

00:02:37.515 --> 00:02:41.373
Cu alte cuvinte, marile turbionări
îşi transferă energia în micile turbionări

00:02:41.373 --> 00:02:43.941
care fac la fel, la o altă scară.

00:02:43.941 --> 00:02:47.504
Exemple asemănătoare includ
marea pată roşie a lui Jupiter,

00:02:47.504 --> 00:02:51.408
formaţiunile noroase şi particulele
de praf interstelar.

NOTE Paragraph

00:02:51.408 --> 00:02:55.839
În 2004, cu ajutorul telescopului Hubble,
cercetătorii au văzut

00:02:55.839 --> 00:03:00.171
turbulenţele unui nor îndepărtat 
de praf şi gazul din jurul unei stele

00:03:00.171 --> 00:03:03.842
şi le-a amintit de „Noaptea înstelată" 
a lui Van Gogh.

00:03:03.842 --> 00:03:07.193
Asta a motivat oameni de știință
din Mexic, Spania și Anglia

00:03:07.193 --> 00:03:11.387
să studieze în detaliu luminozitatea
din tablourile lui Van Gogh.

00:03:11.387 --> 00:03:15.700
Au descoperit că există un tipar distinct
în structura fluidelor turbulente

00:03:15.700 --> 00:03:20.801
similare ecuaţiei lui Kolmogorov, 
ascunse în tablourile lui Van Gogh.

NOTE Paragraph

00:03:20.801 --> 00:03:23.224
Cercetătorii au digitizat tablourile,

00:03:23.224 --> 00:03:26.970
şi au măsurat variaţia luminozităţii 
între oricare doi pixeli.

00:03:26.970 --> 00:03:29.689
De la curbele măsurate 
pentru separarea pixelilor,

00:03:29.689 --> 00:03:34.455
au concluzionat că tablourile lui Van Gogh
din perioada psihotică

00:03:34.455 --> 00:03:37.945
s-au comportat similar
turbulențelor fluidelor.

00:03:37.945 --> 00:03:41.998
Autoportretul cu pipă dintr-o perioadă 
mai calmă a vieţii lui Van Gogh,

00:03:41.998 --> 00:03:44.488
nu a indicat nicio corespondenţă 
de acest fel.

00:03:44.488 --> 00:03:49.595
Şi nici alte lucrări ale altor artişti 
ce păreau turbulente la prima vedere

00:03:49.595 --> 00:03:51.648
precum „Ţipătul" lui Munch.

NOTE Paragraph

00:03:51.648 --> 00:03:54.696
Ar fi prea simplu să spunem
că geniul turbulent al lui Van Gogh

00:03:54.696 --> 00:03:57.252
l-a determinat să descrie turbulenţe,

00:03:57.252 --> 00:04:01.606
şi e de asemenea prea dificil să exprimăm 
cu acurateţe frumuseţea vibrantă

00:04:01.606 --> 00:04:04.477
a faptului că într-o perioadă
de intensă suferinţă,

00:04:04.477 --> 00:04:07.931
Van Gogh a fost capabil să perceapă
şi să reprezinte

00:04:07.931 --> 00:04:10.360
unul dintre cele mai dificile concepte

00:04:10.360 --> 00:04:13.621
pe care natura le-a dat omenirii,

00:04:13.621 --> 00:04:16.125
şi a unit ochiul minţii sale unice

00:04:16.125 --> 00:04:20.045
cu misterele cele mai profunde 
ale mişcării fluidelor şi luminii.