(Oscar) Odată, m-am dus în Legoland.

(copil) Ah!

<i>(Noelle) Deoarece în clasa noastră 
se spun povești, se face actorie,</i>

<i>elevii noștri se cunosc
și se respectă mai mult.</i>

<i>E o practică de limbă și alfabetizare,
însă e mult mai mult decât atât.</i>

<i>Ajută la dezvoltarea socială 
și emoțională a copiilor.</i>

<i>Se creează o comunitate 
în cadrul clasei.</i>

(copil) M-am dus la Legoland.

♪ (muzică) ♪

(Sarah) <i>Amigos este o școală
cu dublă implicare</i>

<i>pentru elevii din Cambridge,
Massachusetts.</i>

La Amigos, încercăm să susținem
alfabetizarea bilingvă în primii ani,

<i>dezvoltând și întărind 
aptitudinile exprimării orale,</i>

<i>și capacitatea elevilor
de a spune povești,</i>

<i>de a înțelege forma unei povești,
și a o putea împărtăși</i>

<i>prin exprimare orală 
atât în spaniolă cât și în engleză.</i>

Cu mama mea, tatăl meu.

(Oscar) <i>Prin povestire și actorie,
întâi îi cerem copilului</i>

<i>să ne spună o poveste,</i>

și poate fi o poveste personală,

sau ceva inventat de ei.

<i>Și apoi, când vine momentul 
să interpreteze povestea,</i>

<i>urmărim o reprezentare vizuală 
a poveștii lor.</i>

(Oscar) Și erau petale.

<i>Ne folosim de limbaj dar,
în același timp,</i>

lucrăm cu elemente unei povești.

(Oscar) Poți folosi Lego
pentru a face o mașină.

(copiii) Vrumm, vrumm

<i>Are decor, personaje.</i>

(copil) Un frate.
(Noelle) Frate.

(Noelle) <i>Zilnic, fiecărui elev 
îi vine rândul să-mi spună o poveste.</i>

(Noelle) Era o familie de țestoase.
(copil) Da.

(Noelle) Ah, bine.
Deci, era o familie de țestoase.

<i>Îi pun să-mi dicteze povestea
în timpul de odihnă.</i>

<i>Este liniște,
așa că îl chem pe elev la mine.</i>

(copil) Rechinul.

(Noelle) E un rechin în povestea ta?
(copil) Da.

(Noelle) <i>Durează cam cinci-zece minute.</i>

Ei îmi spun povestea.

(copil) Și apoi eu-
(în spaniolă) am nevoie de patru persoane.

(Noelle) <i>Și adesea, fiind
școală bilingvă,</i>

îi motivează pe copii,
care tocmai învață spaniola

să spună povestea în spaniolă.

<i>Iar apoi strângem saltelele,
ne așezăm în cerc,</i>

<i>și apoi îi cer elevului
să vină să se așeze lângă mine.</i>

Era o familie de țestoase.

(Noelle) <i>Citesc povestea cu voce tare.</i>

(fată) Vrei să fii tu bebelușul?
(băiat) Îhî.

(Noelle) <i>Apoi ei sunt responsabili
cu alegerea actorilor.</i>

(fată) Vrei să fii tu mămica?

(Noelle) <i>Noi ne așezăm în cerc.</i>

<i>Nu e un concurs de popularitate,
ci cui îi vine rândul să joace.</i>

(fată) - Veri să fii tu sora?
(în spaniolă) - Da.

(Noelle) <i>Și îi așează
pe fiecare în parte,</i>

<i>după care eu citesc povestea
ultima oară, iar ei își joacă rolul.</i>

Țestoasa îi spuse „Bună!” fetei.

Bună.
- Nu eu sunt fata, ea e.

Ah, dacă tu ești țestoasă,
atunci trebuie să faci așa.

(Noelle) <i>Copiilor foarte timizi
le oferă o structură și o platformă</i>

<i>și reguli după care să joace.</i>

Și apoi rechinul
a mâncat toate țestoasele.

<i>Altor copii, le oferă ocazia
să spună</i>

<i>”E rândul meu. Toată ziua
mi-am dorit asta!”</i>

<i>Așa că, e în funcție de copil.</i>

<i>Și e foarte important pentru fiecare
să primească atenție.</i>

<i>Oh, uită-te la rechin.</i>

<i>Uită-te la rechin!</i>