V-ați gândit vreodată cât de importante sunt oceanele în viața noastră? Oceanele acoperă 2/3 din planetă. Ele produc jumătate din oxigenul pe care îl respirăm. Moderează clima și asigură locuri de muncă, medicamente și hrană, inclusiv 20% din proteinele necesare pentru a hrăni întreaga populație. Oamenii credeau că oceanele sunt atât de mari încât nu pot fi afectate de activitățile umane. Ei bine, o să vă vorbesc astăzi despre o situație reală care ne schimbă oceanele, numită acidificarea oceanelor, sau geamănul malefic al încălzirii globale. Știați că oceanele au absorbit 25% din totalitatea dioxidului de carbon pe care l-am degajat în atmosferă? Acesta este încă un mare serviciu oferit de oceane, dat fiind că dioxidul de carbon este unul din gazele de seră ce provoacă încălzirea globală. Și cum noi eliberăm din ce în ce mai mult dioxid de carbon în atmosferă, tot mai mult se dizolvă în oceane. Și acest lucru schimbă chimia oceanelor. Când dioxidul de carbon se dizolvă în apa de mare, produce o serie de reacții chimice. Din fericire pentru voi, nu am timp să intru în detalii despre chimie. Dar o să vă spun că cu cât intră mai mult dioxid în ocean cu atât pH-ul apei scade. Și aceasta înseamnă practic o creștere a acidității oceanelor. Acest întreg proces se numește acidificarea oceanelor. Și are loc odată cu încălzirea globală. Cercetătorii monitorizează acidificarea oceanelor de mai bine de 2 decenii. Această diagramă este un important studiu ocenografic din Hawaii și linia de sus arată o creștere constantă a concentrației dioxidului de carbon, sau a gazului CO2 în atmosferă. Acesta este un rezultat direct al activităților oamenilor. Linia de dedesubt arată concentrațiile crescânde de CO2 ce se dizolvă în ocean care, după cum se observă, cresc cu aceeași viteză cu care dioxidul de carbon crește în atmosferă de când au început măsurătorile. Linia de la baza arată schimbările chimice. Cu cât pătrunde mai mult dioxid de carbon în ocean, cu atât PH-ul apei scade, ceea ce înseamnă, de fapt, o creștere a acidității oceanului. Acum, acidifierea oceanelor este monitorizată și în Irlanda de oamenii de știință de la Institutul Marin și Universitatea din Galway. Și noi vedem acidificarea la același nivel cu principalele centre din lume unde se efectuează studii oceanice. Deci se întâmplă chiar în fața noastră. Acum aș vrea să dau un exemplu despre cum colectăm noi datele pentru a monitoriza un ocean care se schimbă. În primul rând, colectăm multe din mostrele nostre în mijlocul iernii. Deci vă puteți imagina, în Atlanticul de Nord ne confruntăm cu condiții furtunoase destul de serioase -- deci nu e pentru cei ce au rău de mișcare, dar strângem date foarte importante. Deci coborâm acest instrument în partea laterală a vasului, iar la baza lui se găsesc senzori, care ne pot da detalii despre apa ce ne înconjoară, cum ar fi temperatura sau oxigenul dizolvat. Apoi, colectăm mostre de apă în aceste recipiente mari. Deci începem cu fundul oceanului, ce poate fi la mai mult de 4 km adâncime, până la platforma continentală, luând mostre la intervale regulate până la suprafață. Aducem apa pe punte și apoi ori o analizăm pe vas ori înapoi în laborator pentru diferiți parametri chimici. Dar de ce ar trebui să ne pese? Cum o să ne afecteze acidificarea oceanelor pe toți? Păi, acestea sunt datele îngrijorătoare. Aciditatea oceanelor a crescut deja cu 26% din perioada pre-industrială, doar din cauza activităților umane. Dacă nu reducem emisiile de dioxid de carbon ne așteptăm la o creștere de 170% a acidității oceanului până la sfârșitul secolului. Asta înseamnă în timpul vieții copiilor noștri. Viteza de acidificare este de 10 ori mai mare decât orice acidificare a oceanelor în mai bine de 55 milioane de ani. Mediul marin nu a trecut niciodată printr-o schimbare atât de rapidă înainte. Și chiar nu știm cum o să facă față. A existat o acidificare naturală cu milioane de ani în urmă care a fost mult mai lentă decât ce vedem azi. Aceasta a coincis cu extincția în masă a multor specii marine. Deci, spre aceasta ne îndreptăm? Ei bine, poate. Studiile arată că unele specii se descurcă chiar bine, dar multe dintre ele răspund negativ. Una dintre cele mai mai probleme este că, odată cu creșterea acidității, concentrația de ioni carbonați din apă scade. Acești ioni sunt de fapt elementele de bază pentru multe specii marine pentru a-și construi cochiliile, ca de exemplu crabii sau midiile, stridiile. Un alt exemplu sunt coralii. Și ei au nevoie de acești ioni carbonați în apă să-și contruiască structurile de corali ce vor forma recifele. Cum aciditatea oceanului crește și concentrația de ioni carbonați scade, este din ce în ce mai greu pentru aceste specii să-și construiască cochiliile. Și la un nivel foarte scăzut, acestea pot chiar să se topească. Acesta este un pteropod, se numește fluture de mare și este o importantă sursă de hrană în ocean pentru multe specii, de la crevete la somon și până la balene. Cochilia pteropodului a fost pusă în apă la un PH la care ne așteptăm la sfârșitul acestui secol. După numai 45 de zile cu acest PH realistic, se poate observa cum această cochilie este dizolvată aproape complet. Deci acidificarea oceanelor ar putea afecta până și lanțul trofic -- și direct cina noastră. Adică, cui îi plac fructele de mare? Sau somonul? Sau multe alte specii de pește a căror sursă de hrană din ocean ar putea fi afectată? Aceștia sunt coralii de apă rece. Știați că avem corali de apă rece în apele irlandeze, chiar deasupra platformei continentale? Și că ei sprijină biodiversitatea bogată, înclusiv unele pescării foarte importante. Este proiectat astfel încât la sfârșitul acestui secol, 70% din coralii de apă rece din întregul ocean vor fi înconjurați de apă de mare ce le dizolvă structura coraliferă. Ultimul exemplu sunt acești corali tropicali sănătoși. Ei au fost plasați în apă de mare la un PH la care ne așteptăm în anul 2100. După 6 luni, coralul a fost dizolvat aproape în totalitate. Recifele de corali susțin 25% din totalitatea vieții marine din întregul ocean. Toată viața marină. Așadar vedeți: acidificarea oceanelor este o amenințare globală. Am un băiețel de 8 luni. Dacă nu începem acum să încetinim asta, mi-e groază să mă gândesc cum vor arăta oceanele când el va fi adult. Vom vedea acidificare. Am emanat deja prea mult dioxid de carbon în atmosferă. Dar îl putem încetini. Putem preveni cel mai pesimist scenariu. Singura metodă de a face asta este prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Este important pentru voi și pentru mine, pentru industrie, pentru guverne. Trebuie să lucrăm împreună, să încetinim încălzirea global să încetinim acidificarea oceanelor și să ajutăm la menținerea unui ocean sănătos și a unei planete sănătoase. pentru generația noastră și pentru cele ce vor veni. (Aplauze)