WEBVTT 00:00:00.000 --> 00:00:03.000 Pe măsură ce tehnologia evoluează, 00:00:03.000 --> 00:00:05.000 şi pe măsură ce avansează, 00:00:05.000 --> 00:00:07.000 mulţi dintre noi presupunem că aceste progrese 00:00:07.000 --> 00:00:09.000 ne fac mai inteligenţi, 00:00:09.000 --> 00:00:11.000 ne fac mai deştepţi şi mai conectaţi la mediu. 00:00:11.000 --> 00:00:13.000 Şi ce vreau să argumentez 00:00:13.000 --> 00:00:15.000 este faptul că nu este neapărat aşa, 00:00:15.000 --> 00:00:18.000 deoarece progresul e doar un cuvânt pentru schimbare, 00:00:18.000 --> 00:00:20.000 iar prin schimbare câştigi ceva, 00:00:20.000 --> 00:00:22.000 dar şi pierzi ceva. NOTE Paragraph 00:00:22.000 --> 00:00:24.000 Şi pentru a demonstra acest punct de vedere, ce aş vrea să fac 00:00:24.000 --> 00:00:27.000 este să vă arăt cum a abordat tehnologia 00:00:27.000 --> 00:00:32.000 o problemă actuală foarte simplă, foarte comună. 00:00:32.000 --> 00:00:34.000 Iar întrebarea este următoarea. 00:00:34.000 --> 00:00:37.000 Cât e ceasul? Cât e ceasul? 00:00:37.000 --> 00:00:40.000 Dacă aruncaţi o privire la iPhone, este atât de uşor să spuneţi cât este ceasul. 00:00:40.000 --> 00:00:42.000 Dar aş vrea să vă întreb, cum aţi spune cât este ceasul 00:00:42.000 --> 00:00:44.000 dacă nu aţi avea un iPhone? 00:00:44.000 --> 00:00:47.000 Cum aţi spune câte este ceasul, să zicem, acum 600 de ani? 00:00:47.000 --> 00:00:49.000 Cum aţi face asta? NOTE Paragraph 00:00:49.000 --> 00:00:52.000 Ei bine, aţi face asta folosind acest dispozitiv 00:00:52.000 --> 00:00:56.000 numit astrolab. 00:00:56.000 --> 00:01:00.000 Aşadar, un astrolab este relativ necunoscut lumii de azi. 00:01:00.000 --> 00:01:02.000 Dar atunci, în secolul al 13-lea, 00:01:02.000 --> 00:01:04.000 era un mecanism uzual. 00:01:04.000 --> 00:01:08.000 A fost primul calculator popular. 00:01:08.000 --> 00:01:12.000 Şi era un dispozitiv care, de fapt, reprezenta un model al cerului. 00:01:12.000 --> 00:01:14.000 Astfel, diferitele părţi ale astrolabului, în acest caz, 00:01:14.000 --> 00:01:17.000 reţeaua corespunde diferitelor poziţii ale stelelor. 00:01:17.000 --> 00:01:20.000 Placa corespunde unui sistem de coordonate. 00:01:20.000 --> 00:01:24.000 Aceasta are nişte gradaţii şi pune totul cap la cap. NOTE Paragraph 00:01:24.000 --> 00:01:26.000 Dacă ai fi un copil educat, 00:01:26.000 --> 00:01:28.000 ai şti nu numai cum să foloseşti acest astrolab, 00:01:28.000 --> 00:01:31.000 ai şti şi cum să faci un astrolab. 00:01:31.000 --> 00:01:34.000 Şi ştim acest lucru deoarece primul tratat despre astrolab, 00:01:34.000 --> 00:01:36.000 primul manual tehnic în engleză, 00:01:36.000 --> 00:01:38.000 a fost scris de Geoffrey Chaucer. 00:01:38.000 --> 00:01:41.000 Da, acel Geoffrey Chaucer, în 1391, 00:01:41.000 --> 00:01:45.000 pentru micuţul Lewis, fiul său de 11 ani. 00:01:45.000 --> 00:01:50.000 Iar în această carte, micuţul Lewis ar înţelege ideea. NOTE Paragraph 00:01:50.000 --> 00:01:52.000 Iar ideea principală care face acest calculator să funcţioneze 00:01:52.000 --> 00:01:55.000 este un lucru numit proiecţie stereografică. 00:01:55.000 --> 00:01:57.000 În esenţă, conceptul este 00:01:57.000 --> 00:02:00.000 cum să reprezinţi o imagine tri-dimensională 00:02:00.000 --> 00:02:02.000 a cerului de noapte care ne înconjoară 00:02:02.000 --> 00:02:05.000 pe o suprafaţă plată, portabilă, bi-dimensională. 00:02:05.000 --> 00:02:07.000 Ideea este, de fapt, relativ simplă. 00:02:07.000 --> 00:02:10.000 Imaginaţi-vă că Pământul se află în centrul universului, 00:02:10.000 --> 00:02:13.000 iar în jurul lui este cerul, proiectat pe o sferă. 00:02:13.000 --> 00:02:16.000 Fiecare punct de pe suprafaţa sferei 00:02:16.000 --> 00:02:18.000 este cartografiat prin polul de jos, 00:02:18.000 --> 00:02:20.000 pe o suprafaţă plată, unde este înregistrat. NOTE Paragraph 00:02:20.000 --> 00:02:24.000 Astfel, Steaua Nordului corespunde centrului acestui dispozitiv. 00:02:24.000 --> 00:02:27.000 Elipsa, care reprezintă traiectoria soarelui, lunii şi planetelor 00:02:27.000 --> 00:02:29.000 corespunde unui cerc. 00:02:29.000 --> 00:02:33.000 Stelele strălucitoare corespund crucilor mici din reţea. 00:02:33.000 --> 00:02:36.000 Iar înălţimea corespunde sistemului de pe placă. 00:02:36.000 --> 00:02:39.000 Acum, adevăratul geniu al astrolabului nu se află doar în proiectare. 00:02:39.000 --> 00:02:43.000 Geniul este că înglobează două sisteme de coordonate 00:02:43.000 --> 00:02:45.000 astfel încât să se potrivească perfect. 00:02:45.000 --> 00:02:48.000 Aceasta este poziţia soarelui, lunii şi planetelor în reţeaua mobilă. 00:02:48.000 --> 00:02:50.000 Iar apoi poziţia lor pe cer 00:02:50.000 --> 00:02:55.000 văzută de la o anumită înălţime pe spatele plăcii. Bine? NOTE Paragraph 00:02:55.000 --> 00:03:00.000 Deci, cum se foloseşte acest dispozitiv? 00:03:00.000 --> 00:03:06.000 Ei bine, daţi-mi voie să mă pregătesc puţin. 00:03:06.000 --> 00:03:11.000 Acesta este un astrolab. Destul de impresionant, nu? 00:03:11.000 --> 00:03:14.000 Astfel, am împrumutat acest astrolab 00:03:14.000 --> 00:03:17.000 de la Şcoala Oxford de -- Muzeul de Istorie. 00:03:17.000 --> 00:03:20.000 Şi puteţi vedea diferitele componente. 00:03:20.000 --> 00:03:22.000 Aceasta este materia, cu gradaţia în spate. 00:03:22.000 --> 00:03:24.000 Aceasta este reţeaua. Bine. Vedeţi? 00:03:24.000 --> 00:03:27.000 Aceasta este partea de cer mobilă. 00:03:27.000 --> 00:03:29.000 Iar în spate puteţi vedea 00:03:29.000 --> 00:03:31.000 un model de pânză de paianjen. 00:03:31.000 --> 00:03:35.000 Iar acea pânză de paianjen corespunde coordonatelor locale pe cer. 00:03:35.000 --> 00:03:37.000 Aceasta e o riglă. Iar pe spate 00:03:37.000 --> 00:03:40.000 sunt alte dispozitive, unelte de măsurare, 00:03:40.000 --> 00:03:46.000 şi gradaţii, care să ne ajute la calcule. Bine? NOTE Paragraph 00:03:46.000 --> 00:03:48.000 Ştiţi, întotdeauna mi-am dorit aşa ceva. 00:03:48.000 --> 00:03:53.000 Pentru lucrarea mea de diplomă chiar am construit aşa ceva din hârtie. 00:03:53.000 --> 00:03:55.000 Iar aceasta este o replică 00:03:55.000 --> 00:03:58.000 a unui dispozitiv din secolul al 15-lea. 00:03:58.000 --> 00:04:01.000 Şi probabil că valorează cât trei Macbook Pro. 00:04:01.000 --> 00:04:04.000 Dar unul adevărat ar costa cam cât casa mea, 00:04:04.000 --> 00:04:07.000 şi casa de alături, şi chiar cât orice casă din cartier, 00:04:07.000 --> 00:04:09.000 pe ambele părţi ale străzii, 00:04:09.000 --> 00:04:11.000 poate încă o şcoală şi, poate -- ştiţi, o biserică. 00:04:11.000 --> 00:04:13.000 Sunt, pur şi simplu, incredibil de scumpe. NOTE Paragraph 00:04:13.000 --> 00:04:15.000 Dar permiteţi-mi să vă arăt cum funcţionează acest dispozitiv. 00:04:15.000 --> 00:04:18.000 Să trecem la pasul unu. 00:04:18.000 --> 00:04:20.000 Primul lucru pe care îl faceţi este să alegeţi o stea 00:04:20.000 --> 00:04:23.000 pe cerul nopţii, dacă vreţi să ştiţi cât e ceasul noaptea. 00:04:23.000 --> 00:04:26.000 Astfel, deseară, dacă este senin, veţi putea vedea triunghiul verii. 00:04:26.000 --> 00:04:29.000 Şi există o stea strălucitoare numită Deneb. Să selectăm Deneb. 00:04:29.000 --> 00:04:32.000 Apoi se măsoară înălţimea lui Deneb. 00:04:32.000 --> 00:04:35.000 Deci, pasul doi, ridic dispozitivul, 00:04:35.000 --> 00:04:38.000 iar apoi observ altitudinea ei acolo 00:04:38.000 --> 00:04:40.000 astfel încât să o văd clar acum. 00:04:40.000 --> 00:04:43.000 Apoi îi măsor altitudinea. 00:04:43.000 --> 00:04:46.000 Deci, sunt aproximativ 26 de grade. Se poate vedea de aici. 00:04:46.000 --> 00:04:51.000 Pasul trei este identificarea stelei pe faţa dispozitivului. 00:04:51.000 --> 00:04:53.000 Deneb este aici. Pot s-o văd. 00:04:53.000 --> 00:04:56.000 Pasul patru este să mut apoi reţeaua, 00:04:56.000 --> 00:04:59.000 să mut cerul, astfel încât altitudinea stelei 00:04:59.000 --> 00:05:02.000 să corespundă gradaţiei din spate. 00:05:02.000 --> 00:05:05.000 Bine, când se întâmplă acest lucru 00:05:05.000 --> 00:05:07.000 totul se aliniază. 00:05:07.000 --> 00:05:09.000 Am aici un model al cerului 00:05:09.000 --> 00:05:12.000 care corespunde cerului real. Bine? 00:05:12.000 --> 00:05:14.000 Deci, este, într-un fel, 00:05:14.000 --> 00:05:17.000 stăpânirea unui model al universului în mâinile mele. 00:05:17.000 --> 00:05:20.000 Apoi, la final, iau o riglă 00:05:20.000 --> 00:05:22.000 şi mut rigla la o dată 00:05:22.000 --> 00:05:25.000 care îmi spune timpul aici. 00:05:25.000 --> 00:05:28.000 Bun. Deci, aşa se foloseşte dispozitivul. 00:05:28.000 --> 00:05:29.000 (Râsete) NOTE Paragraph 00:05:29.000 --> 00:05:31.000 Ştiu, vă gândiţi 00:05:31.000 --> 00:05:35.000 "Asta înseamnă multă muncă, nu? Nu e multă muncă pentru a stabili ora?" 00:05:35.000 --> 00:05:39.000 în timp ce aruncaţi o privire pe iPod doar pentru a verifica ora. 00:05:39.000 --> 00:05:41.000 Dar este o diferenţă între cele două, deoarece cu iPod-ul 00:05:41.000 --> 00:05:44.000 puteţi spune -- sau iPhone-ul, puteţi spune exact 00:05:44.000 --> 00:05:46.000 ce oră este, cu precizie. 00:05:46.000 --> 00:05:48.000 Modul în care micuţul Lewis ar spune ora 00:05:48.000 --> 00:05:50.000 este folosind o hartă a cerului. 00:05:50.000 --> 00:05:53.000 Ar şti unde s-ar potrivi lucrurile pe cer. 00:05:53.000 --> 00:05:56.000 Nu ar şti numai cât este ceasul, 00:05:56.000 --> 00:05:58.000 ar şti şi de unde va răsări soarele, 00:05:58.000 --> 00:06:01.000 şi cum s-ar mişca pe cer. 00:06:01.000 --> 00:06:05.000 Ar şti la ce oră răsare soarele şi la ce oră apune. 00:06:05.000 --> 00:06:07.000 Şi ar şti acest lucru practic pentru orice obiect celest 00:06:07.000 --> 00:06:09.000 din spaţiu. NOTE Paragraph 00:06:09.000 --> 00:06:11.000 Astfel, în grafica computerizată, 00:06:11.000 --> 00:06:14.000 şi în proiectarea interfeţei utilizator computerizată, 00:06:14.000 --> 00:06:17.000 există un termen numit permisivitate. 00:06:17.000 --> 00:06:20.000 Astfel, permisivităţile sunt abilităţile unui obiect 00:06:20.000 --> 00:06:23.000 de a ne permite să interacţionăm cu el. 00:06:23.000 --> 00:06:25.000 Iar ce face astrolabul este să ne lase, 00:06:25.000 --> 00:06:28.000 să ne permită, să ne conectăm la cerul nopţii, 00:06:28.000 --> 00:06:31.000 să cercetăm cerul nopţii şi, mai mult -- 00:06:31.000 --> 00:06:34.000 să vedem vizibilul şi, în acelaşi timp, invizibilul. 00:06:34.000 --> 00:06:38.000 Deci, aceasta este numai o utilizare. Incredibil, 00:06:38.000 --> 00:06:41.000 dar probabil există 350, 400 de utilizări. 00:06:41.000 --> 00:06:43.000 De fapt, există o scriere, iar aceasta descrie peste o mie de utilizări 00:06:43.000 --> 00:06:45.000 ale acestui prim calculator. NOTE Paragraph 00:06:45.000 --> 00:06:47.000 În spate sunt gradaţii şi măsurători 00:06:47.000 --> 00:06:49.000 pentru navigare terestră. 00:06:49.000 --> 00:06:52.000 Puteţi inspecta cu el. Oraşul Bagdad a fost inspectat cu el. 00:06:52.000 --> 00:06:56.000 Poate fi folosit pentru calcularea ecuaţiilor matematice de orice fel. 00:06:56.000 --> 00:06:59.000 Şi ar fi necesar un întreg curs universitar pentru a ilustra asta. 00:06:59.000 --> 00:07:01.000 Astrolaburile au o istorie incredibilă. 00:07:01.000 --> 00:07:03.000 Au peste 2.000 de ani. 00:07:03.000 --> 00:07:06.000 Conceptul proiectării stereografice 00:07:06.000 --> 00:07:08.000 a luat naştere în anul 330 î. Hr. NOTE Paragraph 00:07:08.000 --> 00:07:10.000 Iar astrolaburile se găsesc în multe 00:07:10.000 --> 00:07:12.000 modele şi dimensiuni şi forme. 00:07:12.000 --> 00:07:15.000 Există unele portabile. Există unele mari. 00:07:15.000 --> 00:07:17.000 Şi cred că ceea ce este comun tuturor astrolaburilor 00:07:17.000 --> 00:07:19.000 este că sunt opere de artă minunate. 00:07:19.000 --> 00:07:22.000 Există o calitate a măiestriei şi preciziei 00:07:22.000 --> 00:07:25.000 care este pur şi simplu uimitoare şi remarcabilă. NOTE Paragraph 00:07:25.000 --> 00:07:28.000 Astrolaburile, ca orice tehnologie, evoluează de-a lungul timpului. 00:07:28.000 --> 00:07:32.000 Astfel, cele mai vechi reţele, de exemplu, erau foarte simple şi primitive. 00:07:32.000 --> 00:07:34.000 Iar reţelele avansate devin embleme culturale. 00:07:34.000 --> 00:07:37.000 Acesta este din Oxford. 00:07:37.000 --> 00:07:39.000 Şi mi se pare cu adevărat extraordinar deoarece şablonul reţelei 00:07:39.000 --> 00:07:41.000 este complet simetric, 00:07:41.000 --> 00:07:45.000 şi cartografiază cu precizie un cer complet asimetric sau aleator. 00:07:45.000 --> 00:07:47.000 Cât de tare e asta? Este pur şi simplu extraordinar. NOTE Paragraph 00:07:47.000 --> 00:07:50.000 Deci, avea micuţul Lewis un astrolab? 00:07:50.000 --> 00:07:53.000 Probabil că nu unul de alamă. Avea unul din lemn, 00:07:53.000 --> 00:07:56.000 sau hârtie. Iar majoritatea acestor prime calculatoare 00:07:56.000 --> 00:07:58.000 erau dispozitive portabile 00:07:58.000 --> 00:08:01.000 care puteau fi ţinute în buzunar. 00:08:01.000 --> 00:08:04.000 Deci, ce inspiră acest astrolab? 00:08:04.000 --> 00:08:06.000 Ei bine, cred că primul lucru 00:08:06.000 --> 00:08:10.000 de care ne aminteşte este cât de descurcăreţi erau oamenii, 00:08:10.000 --> 00:08:12.000 strămoşii noştri, cu ani şi ani în urmă. 00:08:12.000 --> 00:08:15.000 Este un dispozitiv incredibil. NOTE Paragraph 00:08:15.000 --> 00:08:17.000 Toate tehnologiile avansează. 00:08:17.000 --> 00:08:20.000 Fiecare tehnologie este transformată şi influenţată de alţii. 00:08:20.000 --> 00:08:22.000 Iar ceea ce câştigăm cu o tehnologie nouă, bineînţeles, 00:08:22.000 --> 00:08:24.000 este precizia şi acurateţea. 00:08:24.000 --> 00:08:26.000 Dar ceea ce pierdem, cred, este 00:08:26.000 --> 00:08:29.000 exactitatea -- un simţ 00:08:29.000 --> 00:08:32.000 al cerului, un simţ al contextului. 00:08:32.000 --> 00:08:36.000 Cunoaşterea cerului, cunoaşterea relaţiei cu cerul, 00:08:36.000 --> 00:08:40.000 este centrul adevăratului răspuns 00:08:40.000 --> 00:08:42.000 pentru a şti cât este ceasul. NOTE Paragraph 00:08:42.000 --> 00:08:46.000 Deci, este -- cred că astrolaburile sunt dispozitive deosebite. 00:08:46.000 --> 00:08:49.000 Şi astfel, ce putem învăţa de la aceste dispozitive? 00:08:49.000 --> 00:08:52.000 Ei bine, în primul rând că există cunoaştere 00:08:52.000 --> 00:08:54.000 pentru a ne conecta cu lumea. 00:08:54.000 --> 00:08:57.000 Iar astrolaburile ne întorc la rostul subtil 00:08:57.000 --> 00:09:00.000 despre cum toate lucrurile se potrivesc 00:09:00.000 --> 00:09:02.000 şi, de asemenea, cum ne conectăm cu lumea. 00:09:02.000 --> 00:09:04.000 Vă mulţumesc foarte mult. 00:09:04.000 --> 00:09:06.000 (Aplauze)