1
00:00:00,000 --> 00:00:03,000
Pe măsură ce tehnologia evoluează,

2
00:00:03,000 --> 00:00:05,000
şi pe măsură ce avansează,

3
00:00:05,000 --> 00:00:07,000
mulţi dintre noi presupunem că aceste progrese

4
00:00:07,000 --> 00:00:09,000
ne fac mai inteligenţi,

5
00:00:09,000 --> 00:00:11,000
ne fac mai deştepţi şi mai conectaţi la mediu.

6
00:00:11,000 --> 00:00:13,000
Şi ce vreau să argumentez

7
00:00:13,000 --> 00:00:15,000
este faptul că nu este neapărat aşa,

8
00:00:15,000 --> 00:00:18,000
deoarece progresul e doar un cuvânt pentru schimbare,

9
00:00:18,000 --> 00:00:20,000
iar prin schimbare câştigi ceva,

10
00:00:20,000 --> 00:00:22,000
dar şi pierzi ceva.

11
00:00:22,000 --> 00:00:24,000
Şi pentru a demonstra acest punct de vedere, ce aş vrea să fac

12
00:00:24,000 --> 00:00:27,000
este să vă arăt cum a abordat tehnologia

13
00:00:27,000 --> 00:00:32,000
o problemă actuală foarte simplă, foarte comună.

14
00:00:32,000 --> 00:00:34,000
Iar întrebarea este următoarea.

15
00:00:34,000 --> 00:00:37,000
Cât e ceasul? Cât e ceasul?

16
00:00:37,000 --> 00:00:40,000
Dacă aruncaţi o privire la iPhone, este atât de uşor să spuneţi cât este ceasul.

17
00:00:40,000 --> 00:00:42,000
Dar aş vrea să vă întreb, cum aţi spune cât este ceasul

18
00:00:42,000 --> 00:00:44,000
dacă nu aţi avea un iPhone?

19
00:00:44,000 --> 00:00:47,000
Cum aţi spune câte este ceasul, să zicem, acum 600 de ani?

20
00:00:47,000 --> 00:00:49,000
Cum aţi face asta?

21
00:00:49,000 --> 00:00:52,000
Ei bine, aţi face asta folosind acest dispozitiv

22
00:00:52,000 --> 00:00:56,000
numit astrolab.

23
00:00:56,000 --> 00:01:00,000
Aşadar, un astrolab este relativ necunoscut lumii de azi.

24
00:01:00,000 --> 00:01:02,000
Dar atunci, în secolul al 13-lea,

25
00:01:02,000 --> 00:01:04,000
era un mecanism uzual.

26
00:01:04,000 --> 00:01:08,000
A fost primul calculator popular.

27
00:01:08,000 --> 00:01:12,000
Şi era un dispozitiv care, de fapt, reprezenta un model al cerului.

28
00:01:12,000 --> 00:01:14,000
Astfel, diferitele părţi ale astrolabului, în acest caz,

29
00:01:14,000 --> 00:01:17,000
reţeaua corespunde diferitelor poziţii ale stelelor.

30
00:01:17,000 --> 00:01:20,000
Placa corespunde unui sistem de coordonate.

31
00:01:20,000 --> 00:01:24,000
Aceasta are nişte gradaţii şi pune totul cap la cap.

32
00:01:24,000 --> 00:01:26,000
Dacă ai fi un copil educat,

33
00:01:26,000 --> 00:01:28,000
ai şti nu numai cum să foloseşti acest astrolab,

34
00:01:28,000 --> 00:01:31,000
ai şti şi cum să faci un astrolab.

35
00:01:31,000 --> 00:01:34,000
Şi ştim acest lucru deoarece primul tratat despre astrolab,

36
00:01:34,000 --> 00:01:36,000
primul manual tehnic în engleză,

37
00:01:36,000 --> 00:01:38,000
a fost scris de Geoffrey Chaucer.

38
00:01:38,000 --> 00:01:41,000
Da, acel Geoffrey Chaucer, în 1391,

39
00:01:41,000 --> 00:01:45,000
pentru micuţul Lewis, fiul său de 11 ani.

40
00:01:45,000 --> 00:01:50,000
Iar în această carte, micuţul Lewis ar înţelege ideea.

41
00:01:50,000 --> 00:01:52,000
Iar ideea principală care face acest calculator să funcţioneze

42
00:01:52,000 --> 00:01:55,000
este un lucru numit proiecţie stereografică.

43
00:01:55,000 --> 00:01:57,000
În esenţă, conceptul este

44
00:01:57,000 --> 00:02:00,000
cum să reprezinţi o imagine tri-dimensională

45
00:02:00,000 --> 00:02:02,000
a cerului de noapte care ne înconjoară

46
00:02:02,000 --> 00:02:05,000
pe o suprafaţă plată, portabilă, bi-dimensională.

47
00:02:05,000 --> 00:02:07,000
Ideea este, de fapt, relativ simplă.

48
00:02:07,000 --> 00:02:10,000
Imaginaţi-vă că Pământul se află în centrul universului,

49
00:02:10,000 --> 00:02:13,000
iar în jurul lui este cerul, proiectat pe o sferă.

50
00:02:13,000 --> 00:02:16,000
Fiecare punct de pe suprafaţa sferei

51
00:02:16,000 --> 00:02:18,000
este cartografiat prin polul de jos,

52
00:02:18,000 --> 00:02:20,000
pe o suprafaţă plată, unde este înregistrat.

53
00:02:20,000 --> 00:02:24,000
Astfel, Steaua Nordului corespunde centrului acestui dispozitiv.

54
00:02:24,000 --> 00:02:27,000
Elipsa, care reprezintă traiectoria soarelui, lunii şi planetelor

55
00:02:27,000 --> 00:02:29,000
corespunde unui cerc.

56
00:02:29,000 --> 00:02:33,000
Stelele strălucitoare corespund crucilor mici din reţea.

57
00:02:33,000 --> 00:02:36,000
Iar înălţimea corespunde sistemului de pe placă.

58
00:02:36,000 --> 00:02:39,000
Acum, adevăratul geniu al astrolabului nu se află doar în proiectare.

59
00:02:39,000 --> 00:02:43,000
Geniul este că înglobează două sisteme de coordonate

60
00:02:43,000 --> 00:02:45,000
astfel încât să se potrivească perfect.

61
00:02:45,000 --> 00:02:48,000
Aceasta este poziţia soarelui, lunii şi planetelor în reţeaua mobilă.

62
00:02:48,000 --> 00:02:50,000
Iar apoi poziţia lor pe cer

63
00:02:50,000 --> 00:02:55,000
văzută de la o anumită înălţime pe spatele plăcii. Bine?

64
00:02:55,000 --> 00:03:00,000
Deci, cum se foloseşte acest dispozitiv?

65
00:03:00,000 --> 00:03:06,000
Ei bine, daţi-mi voie să mă pregătesc puţin.

66
00:03:06,000 --> 00:03:11,000
Acesta este un astrolab. Destul de impresionant, nu?

67
00:03:11,000 --> 00:03:14,000
Astfel, am împrumutat acest astrolab

68
00:03:14,000 --> 00:03:17,000
de la Şcoala Oxford de -- Muzeul de Istorie.

69
00:03:17,000 --> 00:03:20,000
Şi puteţi vedea diferitele componente.

70
00:03:20,000 --> 00:03:22,000
Aceasta este materia, cu gradaţia în spate.

71
00:03:22,000 --> 00:03:24,000
Aceasta este reţeaua. Bine. Vedeţi?

72
00:03:24,000 --> 00:03:27,000
Aceasta este partea de cer mobilă.

73
00:03:27,000 --> 00:03:29,000
Iar în spate puteţi vedea

74
00:03:29,000 --> 00:03:31,000
un model de pânză de paianjen.

75
00:03:31,000 --> 00:03:35,000
Iar acea pânză de paianjen corespunde coordonatelor locale pe cer.

76
00:03:35,000 --> 00:03:37,000
Aceasta e o riglă. Iar pe spate

77
00:03:37,000 --> 00:03:40,000
sunt alte dispozitive, unelte de măsurare,

78
00:03:40,000 --> 00:03:46,000
şi gradaţii, care să ne ajute la calcule. Bine?

79
00:03:46,000 --> 00:03:48,000
Ştiţi, întotdeauna mi-am dorit aşa ceva.

80
00:03:48,000 --> 00:03:53,000
Pentru lucrarea mea de diplomă chiar am construit aşa ceva din hârtie.

81
00:03:53,000 --> 00:03:55,000
Iar aceasta este o replică

82
00:03:55,000 --> 00:03:58,000
a unui dispozitiv din secolul al 15-lea.

83
00:03:58,000 --> 00:04:01,000
Şi probabil că valorează cât trei Macbook Pro.

84
00:04:01,000 --> 00:04:04,000
Dar unul adevărat ar costa cam cât casa mea,

85
00:04:04,000 --> 00:04:07,000
şi casa de alături, şi chiar cât orice casă din cartier,

86
00:04:07,000 --> 00:04:09,000
pe ambele părţi ale străzii,

87
00:04:09,000 --> 00:04:11,000
poate încă o şcoală şi, poate -- ştiţi, o biserică.

88
00:04:11,000 --> 00:04:13,000
Sunt, pur şi simplu, incredibil de scumpe.

89
00:04:13,000 --> 00:04:15,000
Dar permiteţi-mi să vă arăt cum funcţionează acest dispozitiv.

90
00:04:15,000 --> 00:04:18,000
Să trecem la pasul unu.

91
00:04:18,000 --> 00:04:20,000
Primul lucru pe care îl faceţi este să alegeţi o stea

92
00:04:20,000 --> 00:04:23,000
pe cerul nopţii, dacă vreţi să ştiţi cât e ceasul noaptea.

93
00:04:23,000 --> 00:04:26,000
Astfel, deseară, dacă este senin, veţi putea vedea triunghiul verii.

94
00:04:26,000 --> 00:04:29,000
Şi există o stea strălucitoare numită Deneb. Să selectăm Deneb.

95
00:04:29,000 --> 00:04:32,000
Apoi se măsoară înălţimea lui Deneb.

96
00:04:32,000 --> 00:04:35,000
Deci, pasul doi, ridic dispozitivul,

97
00:04:35,000 --> 00:04:38,000
iar apoi observ altitudinea ei acolo

98
00:04:38,000 --> 00:04:40,000
astfel încât să o văd clar acum.

99
00:04:40,000 --> 00:04:43,000
Apoi îi măsor altitudinea.

100
00:04:43,000 --> 00:04:46,000
Deci, sunt aproximativ 26 de grade. Se poate vedea de aici.

101
00:04:46,000 --> 00:04:51,000
Pasul trei este identificarea stelei pe faţa dispozitivului.

102
00:04:51,000 --> 00:04:53,000
Deneb este aici. Pot s-o văd.

103
00:04:53,000 --> 00:04:56,000
Pasul patru este să mut apoi reţeaua,

104
00:04:56,000 --> 00:04:59,000
să mut cerul, astfel încât altitudinea stelei

105
00:04:59,000 --> 00:05:02,000
să corespundă gradaţiei din spate.

106
00:05:02,000 --> 00:05:05,000
Bine, când se întâmplă acest lucru

107
00:05:05,000 --> 00:05:07,000
totul se aliniază.

108
00:05:07,000 --> 00:05:09,000
Am aici un model al cerului

109
00:05:09,000 --> 00:05:12,000
care corespunde cerului real. Bine?

110
00:05:12,000 --> 00:05:14,000
Deci, este, într-un fel,

111
00:05:14,000 --> 00:05:17,000
stăpânirea unui model al universului în mâinile mele.

112
00:05:17,000 --> 00:05:20,000
Apoi, la final, iau o riglă

113
00:05:20,000 --> 00:05:22,000
şi mut rigla la o dată

114
00:05:22,000 --> 00:05:25,000
care îmi spune timpul aici.

115
00:05:25,000 --> 00:05:28,000
Bun. Deci, aşa se foloseşte dispozitivul.

116
00:05:28,000 --> 00:05:29,000
(Râsete)

117
00:05:29,000 --> 00:05:31,000
Ştiu, vă gândiţi

118
00:05:31,000 --> 00:05:35,000
"Asta înseamnă multă muncă, nu? Nu e multă muncă pentru a stabili ora?"

119
00:05:35,000 --> 00:05:39,000
în timp ce aruncaţi o privire pe iPod doar pentru a verifica ora.

120
00:05:39,000 --> 00:05:41,000
Dar este o diferenţă între cele două, deoarece cu iPod-ul

121
00:05:41,000 --> 00:05:44,000
puteţi spune -- sau iPhone-ul, puteţi spune exact

122
00:05:44,000 --> 00:05:46,000
ce oră este, cu precizie.

123
00:05:46,000 --> 00:05:48,000
Modul în care micuţul Lewis ar spune ora

124
00:05:48,000 --> 00:05:50,000
este folosind o hartă a cerului.

125
00:05:50,000 --> 00:05:53,000
Ar şti unde s-ar potrivi lucrurile pe cer.

126
00:05:53,000 --> 00:05:56,000
Nu ar şti numai cât este ceasul,

127
00:05:56,000 --> 00:05:58,000
ar şti şi de unde va răsări soarele,

128
00:05:58,000 --> 00:06:01,000
şi cum s-ar mişca pe cer.

129
00:06:01,000 --> 00:06:05,000
Ar şti la ce oră răsare soarele şi la ce oră apune.

130
00:06:05,000 --> 00:06:07,000
Şi ar şti acest lucru practic pentru orice obiect celest

131
00:06:07,000 --> 00:06:09,000
din spaţiu.

132
00:06:09,000 --> 00:06:11,000
Astfel, în grafica computerizată,

133
00:06:11,000 --> 00:06:14,000
şi în proiectarea interfeţei utilizator computerizată,

134
00:06:14,000 --> 00:06:17,000
există un termen numit permisivitate.

135
00:06:17,000 --> 00:06:20,000
Astfel, permisivităţile sunt abilităţile unui obiect

136
00:06:20,000 --> 00:06:23,000
de a ne permite să interacţionăm cu el.

137
00:06:23,000 --> 00:06:25,000
Iar ce face astrolabul este să ne lase,

138
00:06:25,000 --> 00:06:28,000
să ne permită, să ne conectăm la cerul nopţii,

139
00:06:28,000 --> 00:06:31,000
să cercetăm cerul nopţii şi, mai mult --

140
00:06:31,000 --> 00:06:34,000
să vedem vizibilul şi, în acelaşi timp, invizibilul.

141
00:06:34,000 --> 00:06:38,000
Deci, aceasta este numai o utilizare. Incredibil,

142
00:06:38,000 --> 00:06:41,000
dar probabil există 350, 400 de utilizări.

143
00:06:41,000 --> 00:06:43,000
De fapt, există o scriere, iar aceasta descrie peste o mie de utilizări

144
00:06:43,000 --> 00:06:45,000
ale acestui prim calculator.

145
00:06:45,000 --> 00:06:47,000
În spate sunt gradaţii şi măsurători

146
00:06:47,000 --> 00:06:49,000
pentru navigare terestră.

147
00:06:49,000 --> 00:06:52,000
Puteţi inspecta cu el. Oraşul Bagdad a fost inspectat cu el.

148
00:06:52,000 --> 00:06:56,000
Poate fi folosit pentru calcularea ecuaţiilor matematice de orice fel.

149
00:06:56,000 --> 00:06:59,000
Şi ar fi necesar un întreg curs universitar pentru a ilustra asta.

150
00:06:59,000 --> 00:07:01,000
Astrolaburile au o istorie incredibilă.

151
00:07:01,000 --> 00:07:03,000
Au peste 2.000 de ani.

152
00:07:03,000 --> 00:07:06,000
Conceptul proiectării stereografice

153
00:07:06,000 --> 00:07:08,000
a luat naştere în anul 330 î. Hr.

154
00:07:08,000 --> 00:07:10,000
Iar astrolaburile se găsesc în multe

155
00:07:10,000 --> 00:07:12,000
modele şi dimensiuni şi forme.

156
00:07:12,000 --> 00:07:15,000
Există unele portabile. Există unele mari.

157
00:07:15,000 --> 00:07:17,000
Şi cred că ceea ce este comun tuturor astrolaburilor

158
00:07:17,000 --> 00:07:19,000
este că sunt opere de artă minunate.

159
00:07:19,000 --> 00:07:22,000
Există o calitate a măiestriei şi preciziei

160
00:07:22,000 --> 00:07:25,000
care este pur şi simplu uimitoare şi remarcabilă.

161
00:07:25,000 --> 00:07:28,000
Astrolaburile, ca orice tehnologie, evoluează de-a lungul timpului.

162
00:07:28,000 --> 00:07:32,000
Astfel, cele mai vechi reţele, de exemplu, erau foarte simple şi primitive.

163
00:07:32,000 --> 00:07:34,000
Iar reţelele avansate devin embleme culturale.

164
00:07:34,000 --> 00:07:37,000
Acesta este din Oxford.

165
00:07:37,000 --> 00:07:39,000
Şi mi se pare cu adevărat extraordinar deoarece şablonul reţelei

166
00:07:39,000 --> 00:07:41,000
este complet simetric,

167
00:07:41,000 --> 00:07:45,000
şi cartografiază cu precizie un cer complet asimetric sau aleator.

168
00:07:45,000 --> 00:07:47,000
Cât de tare e asta? Este pur şi simplu extraordinar.

169
00:07:47,000 --> 00:07:50,000
Deci, avea micuţul Lewis un astrolab?

170
00:07:50,000 --> 00:07:53,000
Probabil că nu unul de alamă. Avea unul din lemn,

171
00:07:53,000 --> 00:07:56,000
sau hârtie. Iar majoritatea acestor prime calculatoare

172
00:07:56,000 --> 00:07:58,000
erau dispozitive portabile

173
00:07:58,000 --> 00:08:01,000
care puteau fi ţinute în buzunar.

174
00:08:01,000 --> 00:08:04,000
Deci, ce inspiră acest astrolab?

175
00:08:04,000 --> 00:08:06,000
Ei bine, cred că primul lucru

176
00:08:06,000 --> 00:08:10,000
de care ne aminteşte este cât de descurcăreţi erau oamenii,

177
00:08:10,000 --> 00:08:12,000
strămoşii noştri, cu ani şi ani în urmă.

178
00:08:12,000 --> 00:08:15,000
Este un dispozitiv incredibil.

179
00:08:15,000 --> 00:08:17,000
Toate tehnologiile avansează.

180
00:08:17,000 --> 00:08:20,000
Fiecare tehnologie este transformată şi influenţată de alţii.

181
00:08:20,000 --> 00:08:22,000
Iar ceea ce câştigăm cu o tehnologie nouă, bineînţeles,

182
00:08:22,000 --> 00:08:24,000
este precizia şi acurateţea.

183
00:08:24,000 --> 00:08:26,000
Dar ceea ce pierdem, cred, este

184
00:08:26,000 --> 00:08:29,000
exactitatea -- un simţ

185
00:08:29,000 --> 00:08:32,000
al cerului, un simţ al contextului.

186
00:08:32,000 --> 00:08:36,000
Cunoaşterea cerului, cunoaşterea relaţiei cu cerul,

187
00:08:36,000 --> 00:08:40,000
este centrul adevăratului răspuns

188
00:08:40,000 --> 00:08:42,000
pentru a şti cât este ceasul.

189
00:08:42,000 --> 00:08:46,000
Deci, este -- cred că astrolaburile sunt dispozitive deosebite.

190
00:08:46,000 --> 00:08:49,000
Şi astfel, ce putem învăţa de la aceste dispozitive?

191
00:08:49,000 --> 00:08:52,000
Ei bine, în primul rând că există cunoaştere

192
00:08:52,000 --> 00:08:54,000
pentru a ne conecta cu lumea.

193
00:08:54,000 --> 00:08:57,000
Iar astrolaburile ne întorc la rostul subtil

194
00:08:57,000 --> 00:09:00,000
despre cum toate lucrurile se potrivesc

195
00:09:00,000 --> 00:09:02,000
şi, de asemenea, cum ne conectăm cu lumea.

196
00:09:02,000 --> 00:09:04,000
Vă mulţumesc foarte mult.

197
00:09:04,000 --> 00:09:06,000
(Aplauze)